Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orbán a confirmat că a discutat cu Vladimir Putin despre „pace”, potrivit Digi24, într-un schimb de mesaje pe platforma X cu premierul Poloniei, Donald Tusk, pe fondul unor informații apărute în presa internațională despre o convorbire telefonică între liderul ungar și președintele rus.
Orbán a spus că discuția a vizat „încheierea războiului” și posibilitatea organizării „unui summit pentru pace între Statele Unite și Rusia la Budapesta”, reacționând la un mesaj al lui Tusk. În aceeași intervenție, premierul ungar a lansat un atac direct la adresa omologului polonez.
„Este adevărat. Am vorbit cu preşedintele rus despre încheierea războiului şi organizarea unui summit pentru pace între Statele Unite şi Rusia la Budapesta”, a reacţionat Orban pe platforma X la un mesaj al prim-ministrului polonez Donald Tusk.
În mesajul său, Donald Tusk l-a acuzat pe Orbán că „s-a pus în întregime la dispoziția lui Putin”, trimitere la informații atribuite agenției Bloomberg. Potrivit textului, Tusk i-a întrebat, de asemenea, pe președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și pe Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de opoziție Lege și Justiție (PiS) și fost prim-ministru, dacă îl susțin pe Orbán în această privință.
Digi24 notează că informațiile invocate de Tusk se referă la o convorbire telefonică din octombrie anul trecut, în care Orbán ar fi afirmat că este pregătit să facă tot posibilul pentru a-l ajuta pe președintele rus. Publicația română indică faptul că această relatare se bazează pe o transcriere a apelului obținută de Bloomberg.
În aceeași relatare este reprodusă și formularea atribuită premierului ungar din acea convorbire: „În orice problemă în care pot fi de ajutor, sunt la dispoziţia dumneavoastră”.
Schimbul de replici are loc în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor politice din interiorul Uniunii Europene privind relația cu Rusia și inițiativele de negociere. Din informațiile prezentate, Orbán își apără demersul ca fiind orientat spre obținerea păcii, în timp ce Tusk îl critică pentru apropierea de Kremlin.
Recomandate
Viktor Orban s-a oferit să-l ajute pe Vladimir Putin „în orice fel”, inclusiv prin organizarea unui summit la Budapesta , potrivit News.ro , care citează o analiză Bloomberg bazată pe transcrierea unei convorbiri telefonice dintre cei doi lideri. Discuția, purtată în octombrie 2025, arată un ton neobișnuit de cordial, premierul ungar mergând până la a folosi o metaforă sugestivă, spunând că poate fi „șoricelul” care îl ajută pe „leul” rus, în semn de disponibilitate totală pentru sprijin. În cadrul convorbirii, Orban îl numește pe Putin „prieten” și amintește relația apropiată construită în timp, încă din 2009. El sugerează chiar că Ungaria ar putea găzdui negocieri internaționale privind războiul din Ucraina, într-un moment în care Washingtonul lua în calcul organizarea unui nou summit. Răspunsul liderului de la Kremlin confirmă deschiderea față de această idee: Putin afirmă că apreciază relația cu Orban și descrie Ungaria drept „poate singura țară europeană acceptabilă” pentru o astfel de întâlnire. Dezvăluirea vine într-un context politic sensibil pentru Budapesta, cu alegeri programate pe 12 aprilie 2026 și cu Viktor Orban într-o campanie dificilă. În paralel, relațiile sale apropiate cu Moscova au fost constant criticate în interiorul Uniunii Europene, mai ales pe fondul dependenței energetice de Rusia și al pozițiilor divergente față de sprijinul acordat Ucrainei. Publicarea acestei convorbiri ridică din nou întrebări despre rolul pe care Ungaria încearcă să și-l asume între Est și Vest, dar și despre limitele acestei poziționări într-un moment în care conflictul din Ucraina continuă să divizeze scena internațională. Până acum, nici guvernul ungar, nici Kremlinul nu au comentat oficial informațiile apărute. [...]
António Costa a condamnat amenințările lui Donald Trump la adresa Iranului potrivit POLITICO , invocând riscul unui „dublu standard” în condițiile în care UE denunță atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina. Președintele Consiliului European le-a transmis luni autorităților de la Washington că „orice țintire a infrastructurii civile, în special a facilităților energetice, este ilegală și inacceptabilă”, adăugând că aceleași standarde „se aplică războiului Rusiei în Ucraina și se aplică peste tot”. De ce a intervenit Costa și ce temeri există în capitalele UE Conform publicației, poziția fermă a lui Costa a fost determinată de discuții interne în care mai mulți lideri europeni au susținut că UE nu poate condamna presupuse crime de război ale Rusiei și, în același timp, să rămână tăcută în fața unor acțiuni comparabile ale SUA. Un diplomat citat sub protecția anonimatului a vorbit despre „neliniște” în rândul majorității statelor membre și despre nevoia de a evita aplicarea unui „dublu standard”, în contextul în care UE își fundamentează mesajele externe pe stabilitate, stat de drept și ordine internațională multilaterală. Amenințările lui Trump și paralela cu Ucraina La 24 de ore după mesajul lui Costa, Donald Trump a avertizat public că „o întreagă civilizație va muri în această seară, pentru a nu mai fi adusă înapoi”, potrivit relatării POLITICO. Președintele SUA a sugerat lovituri care ar viza poduri, instalații de desalinizare și ținte energetice, adică obiective ce pot include infrastructură civilă. Diplomați citați de publicație au spus că această escaladare de retorică, legată de cererea ca Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, a fost percepută în Europa prin prisma experienței războiului din Ucraina, unde Moscova a vizat în mod repetat infrastructura civilă, fapt condamnat constant de Bruxelles. Mandatul primit de la liderii UE și liniile roșii neclare Costa, descris de POLITICO drept „socialist portughez”, a prezidat în martie un summit al celor 27 de lideri ai UE pentru a discuta criza. Atunci, statele membre au convenit asupra unui apel la „dezescaladare și maximă reținere”, protecția civililor și a infrastructurii civile, respectarea dreptului internațional de către toate părțile și un „moratoriu asupra loviturilor împotriva facilităților energetice și de apă”. Un oficial european de rang înalt a spus că declarația de luni a lui Costa a venit din „mandatul clar” primit la acel summit, dar că a contat și alegerea sa politică privind formularea și momentul, pentru a întări ideea că „dreptul internațional se aplică tuturor”, poziție văzută ca fiind „în interesul propriu al Europei”. Ce urmează: întrebarea despre reacția UE dacă avertismentele sunt ignorate Deși există un consens în creștere între statele membre, un al doilea diplomat a atras atenția că discuțiile despre pașii următori sunt limitate, în eventualitatea în care „liniile roșii” ar fi depășite. În acest context, miza politică pentru UE este dublă: menținerea unei poziții unitare față de Washington și păstrarea coerenței mesajului privind protecția infrastructurii civile și respectarea dreptului internațional, inclusiv în raport cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Mesajul central al lui Costa: atacarea infrastructurii civile (în special energetice) este „ilegală și inacceptabilă”. Rațiunea invocată de diplomați: evitarea unui „dublu standard” între condamnarea Rusiei și reacția la posibile acțiuni ale SUA. Punctul sensibil rămas deschis: ce măsuri ar lua UE dacă avertismentele sunt ignorate și au loc lovituri asupra unor ținte care includ infrastructură civilă. [...]
Vicepreședintele SUA, JD Vance, merge la Budapesta pe 7-8 aprilie , pentru întâlniri și apariții publice alături de premierul ungar Viktor Orbán, în ajunul alegerilor parlamentare din 12 aprilie, potrivit Digi24 . Vizita, anunțată de Departamentul de Comunicare al prim-ministrului ungar într-un comunicat citat de hirado.hu, este prezentată ca un semnal de sprijin pentru Orbán în ultimele zile de campanie. JD Vance va fi însoțit de soția sa, Usha Vance, și urmează să susțină un discurs despre „bogatul parteneriat dintre Ungaria și Statele Unite”, conform comunicatului. În program figurează discuții cu Viktor Orbán și participarea, împreună cu premierul ungar, la evenimentul „Ziua Prieteniei Ungaro-Americane”, organizat la Parcul Sportiv MTK (Centrul de Sport și Evenimente), transmite MTI. Pe durata deplasărilor delegației, sunt așteptate restricții temporare de circulație în Budapesta, potrivit anunțurilor citate de hirado.hu și informațiilor publicate de Comandamentul Poliției din Budapesta (BRFK) pe site-ul police.hu. Contextul politic este tensionat: membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și-au exprimat îngrijorarea față de o campanie descrisă drept „toxică”, marcată de „propaganda incendiară” și alimentată de nemulțumiri economice și sociale. În același timp, articolul notează că Orbán, aflat la putere de 16 ani și considerat apropiat de Moscova, ar beneficia de „asistență sub acoperire” din partea Rusiei, potrivit analiștilor. Deplasarea lui Vance se înscrie într-o linie mai largă a administrației Trump de a susține public lideri politici din străinătate considerați compatibili cu prioritățile sale. Digi24 amintește că Donald Trump și-a reiterat sprijinul pentru Orbán, iar Marco Rubio a făcut o vizită la Budapesta în februarie, după ce își exprimase public susținerea cu o lună înainte. Miza electorală este ridicată, în condițiile în care, potrivit Digi24, este pentru prima dată când Orbán se confruntă cu un risc real de a pierde puterea după 16 ani de guvernare cu majorități absolute. Conform celui mai recent sondaj citat, realizat de „Centrul de Cercetări 21”, partidul Tisza condus de Péter Magyar ar avea 56% din opțiunile alegătorilor, față de 37% pentru Fidesz. [...]
O scurgere de documente din serviciile secrete ungare indică monitorizarea opoziției , potrivit G4Media , care preia o investigație a portalului independent 444.hu . Cazul vizează Oficiul pentru Protecția Constituției (AH), serviciul de informații interne al Ungariei, și arată cum discuții private despre politică și mișcările opoziției ar fi fost urmărite sub pretexte legale contestate. Investigația descrie interceptarea constantă, în perioada decembrie 2024–ianuarie 2025, a unui om de afaceri identificat cu pseudonimul F., ale cărui apeluri și mesaje ar fi fost rezumate într-un e-mail intern trimis de un ofițer de rang înalt către alți cinci colegi. Mesajul avea un titlu care, în spațiul public ungar, trimite la inițialele lui Péter Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza, însă AH ar fi susținut în fața jurnaliștilor că „MP” ar însemna „Proliferarea Maghiară”, un termen tehnic legat de traficul de arme de distrugere în masă. Surse din comunitatea de securitate citate de 444.hu contestă această explicație, arătând că documentele scurse nu ar conține referiri la arme, ci la întâlniri cu voluntari ai partidului Tisza, strategii politice și opinii despre șansele premierului Viktor Orbán de a-și păstra puterea. În plus, transmiterea acestor informații prin e-mailuri interne nesecurizate ar încălca protocoalele uzuale ale serviciilor, sugerând o presiune de a livra rapid informații cu relevanță politică. „Nu poate face asta, oamenii ar ieși în stradă și Orbán ar sfârși ca Ceaușescu în România”. Partidul Tisza și Péter Magyar au reacționat, potrivit materialului, calificând operațiunile drept „cea mai gravă serie de poliție politică de după căderea comunismului” și acuzând guvernarea Orbán că folosește resursele statului împotriva opoziției. În paralel, articolul plasează episodul într-un context mai larg al controverselor privind supravegherea în Ungaria, inclusiv cazul recent al căpitanului de poliție Bence Szabó a relatat că ar fi dezvăluit o tentativă de compromitere a sistemului informatic al partidului Tisza, urmată de demiterea sa și de o strângere publică de fonduri de peste 500.000 de euro. În plan politic și instituțional, miza este credibilitatea serviciilor și delimitarea dintre stat și partid, într-un moment în care Tisza este descris ca principala amenințare electorală pentru Fidesz. Materialul amintește și dimensiunea regională a influenței Budapestei, inclusiv prin mobilizarea voturilor în afara granițelor, subiect despre care se menționează că portalul Transtelex a scris în repetate rânduri, iar G4Media a preluat o anchetă privind operațiuni de strângere a voturilor pro-Orbán în Transilvania. [...]
Péter Magyar, fost aliat al lui Viktor Orbán, își propune să pună capăt erei acestuia în Ungaria . Magyar, liderul opoziției, a demarat o campanie electorală intensă, vizitând toate cele 106 circumscripții din Ungaria. Campania sa este marcată de acuzații de corupție și amenințări cu publicarea de imagini compromițătoare. Magyar, în vârstă de 45 de ani, a fost membru al partidului Fidesz timp de 22 de ani, până în 2024. Acum, el reprezintă o amenințare semnificativă la adresa dominației lui Orbán, care a câștigat patru alegeri consecutive începând cu 2010. Sloganul său electoral pentru alegerile din 12 aprilie 2026, „Acum”, subliniază urgența momentului și este inspirat dintr-un apel revoluționar din secolul al XIX-lea. În turneul său, Magyar a susținut numeroase discursuri zilnice și a reușit să atragă susținători chiar și în zonele tradițional dominate de Fidesz. Anul trecut, a parcurs pe jos 300 de kilometri de la Budapesta la granița cu România, într-o încercare de a atrage alegătorii tradiționali ai Fidesz de partea sa. Promisiuni și provocări Magyar promite să combată corupția și să îmbunătățească starea economică a Ungariei. El a promis, de asemenea, să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene, înghețate din cauza îngrijorărilor privind statul de drept. Cu toate acestea, Orbán l-a descris pe Magyar ca pe o „marionetă” a Uniunii Europene și a Ucrainei. Într-un interviu viral pe YouTube, Magyar a explicat de ce a părăsit Fidesz, subliniind că actuala opoziție este ineficientă și că schimbarea trebuie să vină din interior. El a recunoscut că decizia sa de a se opune lui Orbán a fost dificilă, dar necesară. „Nu vreau să fac parte dintr-un sistem în care adevărații decidenți se ascund în spatele fustelor femeilor”, a scris Magyar pe Facebook, referindu-se la scandalurile recente din Fidesz. Reacții și perspective În ciuda provocărilor, Magyar a obținut sprijin semnificativ. Partidul său, Tisza, a câștigat 29,6% din voturi la alegerile europene, iar sondajele recente îl plasează cu mult înaintea Fidesz. Magyar critică relațiile apropiate ale lui Orbán cu Rusia și a reușit să atragă atenția publicului tânăr, care vede în Fidesz o elită coruptă. În contextul unei schimbări majore de percepție publică, sondajele arată că partidul Tisza este favorit să câștige alegerile. „Putem observa o schimbare majoră în percepția publicului”, a declarat Endre Hann de la agenția Median, subliniind că oamenii cred acum că schimbarea este posibilă. Concluzie Pe măsură ce alegerile se apropie, Magyar continuă să fie o forță de luat în seamă în politica ungară. Cu o săptămână înainte de alegeri, Orbán încearcă să-și mobilizeze susținătorii pentru a evita o înfrângere zdrobitoare. În acest context, Péter Magyar se prezintă ca o alternativă viabilă la actualul guvern, promițând schimbări semnificative pentru Ungaria. [...]
Ministrul german de externe cere eliminarea unanimității din deciziile UE , potrivit AGERPRES , care citează o declarație a lui Johann Wadephul pentru publicațiile din grupul media Funke, relatată de DPA. Wadephul a indicat că miza este creșterea capacității de acțiune a Uniunii, în special în politica externă și de securitate, unde regula unanimității permite fiecărui stat membru să blocheze decizii prin dreptul de veto. El a făcut trimitere la disputa cu Ungaria privind un credit important pentru Kiev, susținut de celelalte state membre, dar contestat de Budapesta. „Ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acționa internațional”, a afirmat Johann Wadephul . Șeful diplomației germane susține trecerea la votul cu majoritate calificată în Consiliul UE, argumentând că experiența recentă legată de sprijinul pentru Ucraina și de sancțiunile împotriva Rusiei arată necesitatea acestei schimbări. Următoarele alegeri pentru Parlamentul European sunt programate pentru vara lui 2029, iar Wadephul a legat calendarul reformei de finalul actualei legislaturi. În forma actuală, majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează „pentru” (15 din 27) și acestea reprezintă cel puțin 65% din populația totală a UE. În schimb, în domeniile unde se aplică unanimitatea, abținerea nu blochează decizia, însă un vot „împotrivă” o poate opri. AGERPRES mai amintește că unanimitatea se aplică în mai multe dosare considerate sensibile de statele membre, inclusiv politica externă și de securitate comună, extinderea UE, finanțele Uniunii (resurse proprii și bugetul multianual), armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri din justiție și afaceri interne, precum și din protecția socială. [...]
