Știri
Știri din categoria Politică
Ministerul Muncii trimite echipe mixte de control în unitățile protejate autorizate, după ce, „până recent”, nu ar fi existat „niciun control real” în acest sistem, potrivit Digi24. Miza anunțată de ministrul Petre Florin Manole este una de reglementare și conformare: verificări în teren și schimbări legislative pentru a limita abuzurile legate de facilități fiscale.
Ministrul spune că a semnat un ordin, iar echipele de control „sunt deja în teren” pentru a verifica unitățile protejate autorizate. În mesajul public, Manole a indicat explicit că ținta sunt firmele care ar folosi acest mecanism pentru „maximizarea profiturilor” și pentru a profita de facilități fiscale.
„Închidem robinetul băieţilor deştepţi care folosesc unităţile protejate autorizate ca să maximizeze profituri şi să profite de facilităţile fiscale. Am schimbat regulile jocului. Echipe mixte de control sunt deja în teren. Şi vom schimba şi legislaţia.”
Un argument central invocat de ministru este lipsa de capacitate de control la Agenția Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități, care, potrivit acestuia, ar fi avut „un singur om” la Corpul de Control pentru supravegherea unui sistem amplu. Manole afirmă că, în aceste condiții, „lucrurile acestea se opresc astăzi aici” și că „legislația este prea slabă”.
În plus, ministrul susține că există vulnerabilități de procedură care pot genera abuzuri, inclusiv faptul că, în prezent, nu ar exista verificări în teren înainte de autorizare.
Ministrul Muncii indică mai multe situații care, în viziunea sa, fac posibilă o funcționare formală, fără verificarea realității din teren:
Conform explicației din material, unitățile protejate sunt unități înființate de persoane fizice sau juridice, publice ori private, care angajează persoane cu handicap.
Ce urmează, potrivit ministrului: controalele deja începute ar trebui dublate de modificări legislative, însă Digi24 nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul exact al schimbărilor anunțate.
Recomandate
Ministerul Muncii declanșează controale ample la unitățile protejate și anunță schimbări legislative , după ce autoritățile admit că sistemul a funcționat „fără niciun control real”, potrivit Stirile Pro TV . Miza este una de reglementare: înăsprirea verificărilor și a regulilor de autorizare, într-un domeniu care beneficiază de facilități fiscale și unde ministrul acuză existența unor abuzuri. Florin Manole , ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, spune că „echipe mixte de control sunt deja în teren” și că urmează modificarea legislației, după ce, până recent, nu ar fi existat controale efective asupra acestor entități. Mesajul a fost transmis într-o postare pe Facebook, iar informația este relatată de Agerpres. „Închidem robinetul băieților deștepți care folosesc unitățile protejate autorizate ca să maximizeze profituri și să profite de facilitățile fiscale. Am schimbat regulile jocului. Echipe mixte de control sunt deja în teren. Și vom schimba și legislația.” De ce se schimbă regulile: lipsa de capacitate de control Ministrul afirmă că Agenția Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități nu a avut capacitatea necesară pentru verificări, invocând inclusiv subdimensionarea Corpului de Control. „Cu un singur om la Corpul de Control nu poți supraveghea un întreg sistem în care sunt 950.000 doar beneficiari persoane cu dizabilități, fără să mai vorbim despre aceste unități protejate.” Vulnerabilitățile identificate în sistem Manole a indicat mai multe puncte care, în forma actuală, ar permite abuzuri: nu există verificări în teren înainte de autorizarea unei unități protejate, ceea ce ar permite ca „pe hârtie” totul să arate în regulă, fără confirmare în realitate; autorizația este legată de un sediu , dar activitatea ar putea fi desfășurată și în alte locații care nu sunt verificate, ceea ce, în evaluarea ministrului, „creează abuzuri și spațiu pentru abuzuri”. „Am înțeles că sistemul trebuie corectat. Și asta vom face. Pentru că acest mecanism trebuie să fie despre oameni, nu doar despre profit.” Context: ce sunt „unitățile protejate” Potrivit legii, unitățile protejate sunt entități înființate de persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, care au ca scop angajarea persoanelor cu handicap . În acest moment, articolul nu oferă detalii despre calendarul modificărilor legislative sau despre criteriile concrete care ar urma să fie schimbate, dincolo de anunțul privind controalele și intenția de întărire a cadrului legal. [...]
PSD își pune în joc poziția la guvernare luni, iar miza imediată este blocarea planului Executivului de a vinde participații la companii de stat profitabile , un subiect care poate afecta direct veniturile din dividende la buget și direcția politicilor publice, potrivit Libertatea . Sorin Grindeanu a declarat sâmbătă, 18 aprilie, la Timișoara, că PSD se află „într-un moment de cotitură” și că „direcția actuală trebuie schimbată”, invocând nemulțumiri legate de administrația publică locală, funcționarea Guvernului și politicile publice. Decizia privind rămânerea la guvernare urmează să fie luată luni, 20 aprilie, prin vot în Consiliul Politic Național și în consiliile politice județene. Ce reproșează PSD Guvernului Bolojan și de ce contează economic În conferința de presă, Grindeanu a susținut că, în forma actuală, situația „nu mai poate continua” și a spus că în partid au fost discutate „toate scenariile posibile”, astfel încât votul de luni să fie unul „rațional” și „lucid”. Unul dintre punctele care alimentează conflictul este intenția Guvernului de a vinde pachete de acțiuni la companii de stat profitabile, menționate explicit în articol: CEC, Romgaz, Transgaz, Aeroportul București și Portul Constanța. Liderul PSD a criticat măsura, argumentând că sunt companii „pe plus”, care aduc „venituri și dividende constante la bugetul de stat”. „Când te gândești să vinzi companiile de stat profitabile, asta înseamnă să furi toată cămara.” În același context, premierul Ilie Bolojan a explicat vineri că măsura face parte din programul de guvernare și că a fost discutată în ultimele luni, conform aceleiași surse. Calendarul deciziei și scenariul de după o eventuală retragere Social-democrații se reunesc luni, 20 aprilie, de la ora 17.00, la Palatul Parlamentului, la un eveniment intitulat „Momentul adevărului”, unde vor decide dacă PSD rămâne sau nu în coaliția de guvernare. Articolul notează și consecința procedurală: Ilie Bolojan poate rămâne prim-ministru chiar dacă miniștrii PSD își dau demisia, urmând să numească miniștri interimari pentru 45 de zile, așa cum prevede Constituția. Poziția premierului: nu demisionează Ilie Bolojan a anunțat că nu va demisiona, indiferent dacă PSD își retrage miniștrii sau sprijinul politic, invocând nevoia de continuitate administrativă și timpul necesar formării unui nou guvern. „Nu voi demisiona, pentru că România are nevoie ca guvernul să lucreze. Formarea unui guvern nu se face de pe o zi pe alta.” Premierul a mai spus că va respecta procedurile constituționale dacă PSD declanșează retragerea sprijinului și a pus responsabilitatea crizei pe PSD, potrivit declarațiilor citate de Libertatea. [...]
Dominic Fritz avertizează că o criză politică ar putea costa România 10 miliarde de euro din PNRR , pe fondul tensiunilor din coaliție înaintea „referendumului” intern din PSD privind ieșirea de la guvernare, potrivit Digi24 . Liderul USR susține că schimbarea premierului Ilie Bolojan ar declanșa instabilitate cu efecte directe asupra finanțării europene și costurilor de împrumut ale statului. Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook, Fritz acuză PSD că încearcă să „se întoarcă la butoane (...) ca pe vremea lui Ciucă și Ciolacu”, printr-o „lovitură” pregătită împotriva premierului. El afirmă că, prin declanșarea unei crize politice, România „va pierde 10 miliarde de euro din PNRR”, iar „deficitul bugetar și dobânzile de împrumut vor exploda”, ceea ce ar duce la scumpiri și pierderi de locuri de muncă. Miza invocată: bani europeni și costuri mai mari de finanțare Fritz leagă explicit disputa politică de riscuri economice, susținând că instabilitatea ar afecta atât accesul la fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și condițiile de finanțare ale României pe piețele de capital. În aceeași intervenție, el acuză PSD că „face jocuri de putere” și că invocă protecția „oamenilor săraci” în timp ce ar produce efectul contrar. Poziția USR: sprijin pentru guvernarea Bolojan și agenda de reforme Președintele USR spune că partidul va apăra „această guvernare care a început să reformeze statul și să oprească robinetele”, respingând scenariul schimbării premierului „cu un an înainte de termenul agreat”. Fritz mai afirmă că, la vot, românii ar fi transmis „un NU clar” revenirii la vechile practici și că USR nu va susține „schemele” pe care le atribuie PSD. Articolul Digi24 nu include un răspuns al PSD la acuzațiile lui Dominic Fritz și nici detalii suplimentare despre calendarul sau mecanismul „referendumului” intern menționat. [...]
PSD ar putea retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, iar miza imediată este continuitatea reformelor cerute de PNRR , într-un moment în care „miliarde de euro” sunt încă neabsorbite cu circa șase luni înainte de termenul final, potrivit news.ro . Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), susține că Bolojan este „în pragul pierderii susținerii politice” din partea PSD deoarece reformele „au deranjat acolo unde doare”, invocând tăieri din pensiile speciale , reducerea aparatului de stat și scoaterea politicului din companiile de stat. PNRR și riscul de a rata jaloane Abrudean leagă disputa politică de capacitatea României de a duce la capăt reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , care aduce, spune el, „21 de miliarde de euro” pentru modernizarea țării. În mesajul publicat duminică pe Facebook, el afirmă că, deși mai sunt aproximativ șase luni până la termenul final, „miliarde de euro” rămân neabsorbite, iar jaloane esențiale riscă să fie ratate „din lipsă de responsabilitate”. Ce reforme spune Abrudean că au provocat tensiuni În argumentația sa, președintele Senatului indică trei direcții care ar fi generat rezistență: pensiile speciale, unde vorbește despre o „premieră” în România; reducerea aparatului de stat, despre care afirmă că „a crescut necontrolat”; depolitizarea companiilor de stat, despre care spune că „merg pe pierdere”. Abrudean mai afirmă că obiectivul aderării la OCDE „depinde direct de continuitatea reformelor”, descriind organizația drept „un club select” care ar aduce stabilitate și investiții. Calendar politic: vot în PSD, decizie în PNL PSD urmează să voteze luni dacă retrage sprijinul politic pentru premierul Bolojan, iar Abrudean susține că, din declarațiile liderilor partidului, „pare că decizia a fost deja luată”. Marți este programată ședința Biroului Politic Național al PNL, care ar urma să decidă pașii de urmat în funcție de decizia PSD. [...]
Scăderea aprobării lui Donald Trump la 37% indică o vulnerabilitate politică alimentată de costul vieții și de conflictul cu Iranul , potrivit News , care citează un sondaj NBC News/SurveyMonkey preluat de CNN. Sondajul arată că nemulțumirea se concentrează pe două teme cu impact direct asupra percepției publice: economia (în special inflația și costul vieții) și modul în care administrația gestionează războiul cu Iranul. În paralel, date agregate din mai multe sondaje indică o rată medie de aprobare de aproximativ 38%, un nivel apropiat de cel din ultimele luni. Economia, principalul factor de erodare a sprijinului În sondajul NBC News/SurveyMonkey, realizat între 30 martie și 13 aprilie, doar 32% dintre respondenți aprobă felul în care Trump gestionează inflația și costul vieții, în scădere de la aproximativ 40% în urmă cu un an. Aproximativ jumătate dintre americani spun că dezaprobă puternic modul în care președintele tratează această problemă. Economia rămâne principala preocupare pentru 29% dintre americani, depășind ușor îngrijorările privind amenințările la adresa democrației (24%). Iranul: dezaprobare largă și apetit redus pentru escaladare Aproape două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează conflictul cu Iranul, iar 54% spun că dezaprobă puternic acțiunile sale. Sondajul a fost realizat și în perioada în care Trump a anunțat un armistițiu temporar, însă cercetarea nu indică o schimbare semnificativă a opiniei publice după acest anunț. În privința pașilor următori, 61% dintre americani consideră că SUA nu ar trebui să întreprindă alte acțiuni militare împotriva Iranului. Alți 16% susțin continuarea loviturilor aeriene, iar 23% spun că ar trebui analizate și alte opțiuni, inclusiv utilizarea forțelor terestre. Metodologie Sondajul NBC News/SurveyMonkey a fost realizat online pe un eșantion de 32.433 de adulți din SUA și are o marjă de eroare de ±1,8 puncte procentuale. [...]
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , neagă că ar fi cerut să fie exceptat de la controlul de securitate pe Aeroportul Internațional Timișoara și califică informațiile apărute în spațiul public drept „Fake-News grosolan”, potrivit Agerpres . Episodul contează prin potențialul de a alimenta tensiuni politice și de a pune presiune pe instituțiile implicate în procedurile de control, într-un moment în care ministerul gestionează proiecte energetice cu miză economică. Ivan spune că nu a abordat „niciun oficial al poliției de frontieră” și nu a cerut „un tratament diferit”, adăugând că discuția este „jenantă” în contextul politic actual. Contextul deplasării și mesajul pe energie Ministrul afirmă că el și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, au călătorit cu bilete la clasa economic după o vizită pe șantierul termocentralei de la Mintia (Hunedoara). Ivan susține că proiectul ar urma să producă „din acest an 1700 MW” și că acest lucru „va face ca prețul energiei electrice să scadă pentru români și pentru companiile românești”. Totodată, Ivan transmite că nu va răspunde atacurilor și că își va concentra activitatea pe proiectele din energie, menționând „producția de energie, capacitățile de stocare și investițiile de miliarde de euro în sistemul energetic național”. Reacția lui Radu Oprea Și Radu Oprea a respins acuzațiile privind o presupusă solicitare de exceptare de la controlul obișnuit de securitate pe Aeroportul Internațional Timișoara, afirmând că este vorba despre o campanie de dezinformare, mai notează Agerpres. [...]
