Știri
Știri din categoria Politică
O plângere a AEP la Parchetul General riscă să blocheze rambursarea a 930.000 de lei din cheltuieli electorale, după ce inspectorii au considerat suspect un transfer de 144.000 de lei către sora lui Nicușor Dan dintr-un cont alimentat masiv cu donații de campanie, potrivit HotNews.
Tranzacția vizată este un virament din 7 martie 2025, când Nicușor Dan ar fi transferat 144.000 de lei (28.000 de euro, aprox. 140.000 lei) către sora sa, Claudia Dan, din contul personal deschis la BCR, cont în care strângea bani pentru campania prezidențială, conform datelor din dosarul în care se judecă cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), citate de G4Media.
Inspectorii AEP au interpretat plata ca o posibilă folosire a fondurilor provenite din donații pentru achitarea unei datorii personale și au sesizat Parchetul General la 24 aprilie 2025. În documentele invocate, AEP arată că, potrivit declarațiilor de avere depuse de-a lungul timpului, Nicușor Dan ar fi contractat un împrumut de la sora sa în 2022.
Miza financiară imediată este legată de rambursarea cheltuielilor electorale: datele apar în dosarul în care Nicușor Dan contestă refuzul AEP de a-i rambursa 930.000 de lei din sumele cheltuite în campanie (aproape 60 de milioane de lei), pe motiv că o parte din cheltuieli nu ar fi fost făcute legal. În acest litigiu, Nicușor Dan a câștigat în primă instanță la Curtea de Apel București, potrivit unei decizii anterioare relatate de HotNews.
Între 30 ianuarie 2025 (când în cont ar fi fost 1.300 de lei) și 7 martie 2025 (data plății către sora sa), în contul de la BCR ar fi intrat, potrivit documentelor citate:
Într-un punct de vedere transmis către G4Media prin intermediul unui consilier, Nicușor Dan susține că transferul nu ar reprezenta rambursarea împrumutului din 2022, ci returnarea unor împrumuturi acordate în 2025 pentru „cheltuieli urgente de precampanie”.
„În anul 2022 am contractat de la sora mea, Claudia, un împrumut de 25.000 de euro, pe care nu l-am rambursat până în acest moment. În ianuarie 2025 am împrumutat alți 144.075 de lei de la sora mea, Claudia, prin două transferuri bancare: 124.075 de lei la data de 20.01.2025 și 20.000 de lei la data de 23.01.2025, pentru acoperirea unor cheltuieli urgente de precampanie.”
În relatarea citată, apare și o diferență de cronologie: Nicușor Dan indică data de 20 ianuarie, în timp ce AEP ar fi menționat în plângere data de 30 ianuarie, când în cont ar mai fi fost 1.300 de lei. G4Media notează că, pentru ca varianta președintelui să fie coerentă, împrumutul ar fi trebuit cheltuit în 10 zile.
AEP nu a răspuns până la publicarea articolului la o solicitare a G4Media. Procurorul general de la momentul depunerii plângerii, Alex Florența, a declarat că nu își amintește cazul și a îndrumat jurnaliștii către actuala conducere a instituției, potrivit aceleiași surse.
Pentru moment, din informațiile disponibile, nu este clar ce stadiu procesual are sesizarea la Parchetul General și dacă a fost deschis un dosar penal sau dispuse măsuri. Contextul indică însă un risc de prelungire a disputei cu AEP și de întârziere a decontărilor din bani publici aferente campaniei.
Recomandate
Decretul semnat de Nicușor Dan mută presiunea pe Parlament și pe calendarul formării Guvernului , după ce președintele l-a desemnat oficial pe Eugen Tomac candidat la funcția de prim-ministru, potrivit Antena 3 . Pasul declanșează procedura prin care Tomac trebuie să ceară votul de încredere asupra programului și listei noului Executiv. Administrația Prezidențială a transmis că decretul a fost semnat vineri, 5 iunie 2026, iar desemnarea îl plasează pe Eugen Tomac în poziția de a negocia sprijinul politic necesar în Parlament pentru învestire. Nominalizarea fusese anunțată cu o zi înainte, joi seara, când Nicușor Dan a spus că l-a ales pe consilierul său Eugen Tomac, europarlamentar și președinte PMP, invocând nevoia de experiență politică în discuțiile cu partidele. „Am ales o persoană care are experienţa politică pentru a discuta cu partidele. Este un act de responsabilitate din partea mea şi aştept aceeaşi responsabilitate din partea partidelor.” Ce urmează: negocierea listei de miniștri și votul de încredere Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a veni rapid cu o echipă și un program care să treacă de votul Parlamentului. Antena 3 notează că Tomac ar avea deja o listă de specialiști pentru portofoliile ministeriale, pregătită de mai bine de o săptămână și discutată inclusiv cu lideri de partid, în discuții neoficiale cu președintele și cu Tomac. Totuși, aceeași sursă precizează că lista nu este completă: nu ar include, deocamdată, nume pentru Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor, urmând să fie identificate persoane pentru aceste portofolii. [...]
România își leagă miza economică de extinderea UE , iar președintele Nicușor Dan merge vineri la Summitul UE – Balcanii de Vest de la Tivat, Muntenegru, pentru a transmite „susținerea fermă” a Bucureștiului pentru lărgirea Uniunii, potrivit Digi24 , care citează Administrația Prezidențială și pe consilierul prezidențial Valentin Naumescu. Summitul are ca temă „Prosperitatea și stabilitatea comună a UE și a Balcanilor de Vest”, iar discuțiile despre extindere sunt programate inclusiv în timpul prânzului de lucru. Reuniunea are loc la șase luni după ultimul summit, organizat la Bruxelles. Evenimentul este prezidat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și găzduit de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović. Uniunea Europeană este reprezentată de Antonio Costa și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar la summit participă și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas, conform site-ului Consiliului European, citat de Digi24. De ce contează pentru economie: „încrederea investitorilor” și integrarea vecinătății Valentin Naumescu susține că România „are doar de câștigat” din integrarea europeană a țărilor vecine, argumentând că aceasta ar aduce dezvoltare regională, „încrederea investitorilor”, democrație și stabilitate, precum și reducerea influenței Rusiei. În aceeași logică, consilierul afirmă că România ar putea avea, pe termen mai lung, șansa de a nu mai rămâne „la periferia” Uniunii, dacă ar fi „înconjurată de țări integrate”. Ce urmează: Consiliul European și discuțiile despre „Planul de creștere” După summitul din Muntenegru, Nicușor Dan ar urma să participe și la Consiliul European, unde, potrivit consilierului său, va transmite același mesaj de sprijin pentru extindere. La nivelul reuniunii UE – Balcanii de Vest, liderii sunt așteptați să evalueze progresele privind integrarea treptată a regiunii în UE și pașii următori, inclusiv prin „ Planul de creștere pentru Balcanii de Vest ”, precum și modalități de consolidare a securității și rezilienței într-un context geopolitic „din ce în ce mai complex”, conform informațiilor prezentate în articol. [...]
Liderii UE discută integrarea treptată a Balcanilor de Vest în piața unică , o etapă intermediară care ar putea accelera extinderea fără a relaxa condițiile privind statul de drept, potrivit Adevărul . Președintele României, Nicușor Dan, participă vineri, 5 iunie, la summitul de la Tivat (Muntenegru), alături de Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Ursula von der Leyen și Giorgia Meloni. Summitul reunește peste 30 de lideri europeni și din statele candidate din regiune și urmărește reafirmarea sprijinului politic pentru extinderea UE, într-un context în care Bruxellesul rămâne preocupat de influența Rusiei și Chinei în Balcani. Evenimentul este co-prezidat de președintele Consiliului European, António Costa, și găzduit de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović. Integrare „în trepte”, dar cu condiționalități stricte Tema centrală a reuniunii este accelerarea extinderii UE și integrarea graduală a statelor din Balcanii de Vest în piața unică europeană, ca etapă înaintea aderării depline, potrivit The Guardian. Liderii vor analiza progresele statelor candidate și opțiuni de grăbire a procesului, fără a compromite standardele privind statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și alinierea la politica externă și de securitate a UE. În același timp, extinderea este prezentată ca un proiect strategic, nu doar administrativ, în contextul războiului din Ucraina și al competiției geopolitice, Balcanii de Vest fiind considerați o regiune-cheie pentru stabilitatea Europei. Unde sunt blocajele și cine avansează În evaluările menționate în articol, Muntenegru este descris drept cel mai avansat stat candidat și își propune finalizarea procesului de aderare „în următorii ani”. Albania este văzută ca următorul candidat cu potențial de progres, dar cu îngrijorări persistente legate de criminalitatea organizată și reformele din justiție. În schimb, Macedonia de Nord, Kosovo și Bosnia și Herțegovina se confruntă cu blocaje politice interne și regionale, iar Serbia este percepută de unele state membre ca având o poziție ambiguă, inclusiv din cauza relațiilor cu Rusia și a alinierii mai lente la politica externă a UE. Mesajul României: extindere, dar „pe merite” și cu aliniere la sancțiuni La summit, Nicușor Dan urmează să transmită sprijinul României pentru extinderea UE către Balcanii de Vest, precum și pentru Republica Moldova și Ucraina. Administrația Prezidențială arată că președintele va susține ideea că extinderea este o investiție strategică în securitatea și prosperitatea Europei, însă procesul trebuie să rămână condiționat de îndeplinirea standardelor și de asumarea opțiunii pro-europene, inclusiv alinierea la Politica Externă și de Securitate Comună și implementarea măsurilor restrictive împotriva Federației Ruse. „Este esențial însă ca procesul de aderare să fie bazat pe merite proprii, pe îndeplinirea riguroasă a standardelor necesare și pe asumarea opțiunii strategice pro-europene a statelor candidate, inclusiv alinierea deplină la Politica Externă și de Securitate Comună și implementarea măsurilor restrictive la adresa Federației Ruse”, a transmis Administrația Prezidențială. În plus, România va pleda pentru creșterea „conectivității energetice și de transport” între UE și Balcanii de Vest, prin identificarea unor noi domenii de integrare graduală, ca măsură de întărire a rezilienței în actualul context geopolitic. [...]
Posibila numire a lui Bogdan Drăgoi sau păstrarea lui Alexandru Nazare la Finanțe ar putea influența direcția politicilor bugetare într-un guvern tehnic pe care premierul desemnat Eugen Tomac urmează să-l propună Parlamentului, potrivit informațiilor citate de G4Media . Surse politice au declarat publicației că Bogdan Drăgoi, președinte al Lion Capital (fost SIF Banat-Crișana) și fost ministru de Finanțe, ar fi pe lista viitorului guvern pentru portofoliul Finanțelor. În același timp, pentru acest post este luată în calcul și varianta rămânerii în funcție a actualului ministru, Alexandru Nazare, potrivit acelorași surse. Contextul politic este că președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, la o lună după căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR. Șeful statului a motivat desemnarea prin lipsa unei înțelegeri între partide și a vorbit despre un premier „independent de partidele din Parlament”, conform relatării. Ce înseamnă pentru zona economică: Finanțele, pivotul unui guvern tehnic În logica unui „guvern tehnic”, Finanțele devin un portofoliu-cheie pentru stabilitatea bugetară și relația cu instituțiile financiare și investitorii, iar cele două nume vehiculate indică opțiuni diferite de profil: Bogdan Drăgoi : manager cu expunere puternică în piața de capital, fost ministru al Finanțelor în 2012 și, în prezent, la conducerea Lion Capital; materialul notează și existența unor controverse legate de originea averii și influenței familiei, inclusiv prin referire la o investigație Rise Project . Alexandru Nazare : ministru al Finanțelor și în Guvernul Bolojan, cu experiență în administrație și dosare europene; în prezent este membru în Consiliul de Administrație al BNR (din 2023), iar la numirea ca ministru s-a suspendat din această poziție, potrivit articolului. Alte nume vehiculate pentru Cabinetul Tomac Pe lângă Finanțe, sursele citate indică și alte posibile nominalizări: Luca Niculescu la Ministerul Afacerilor Externe (în prezent secretar de stat în MAE și coordonator național pentru aderarea la OCDE); Mihnea Motoc la Ministerul Apărării (fost ministru al Apărării în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș); Cătălin Cîrstoiu la Ministerul Sănătății (manager al Spitalului Universitar, nume asociat în spațiul public cu episodul Colectiv și cu retragerea din cursa pentru Primăria Capitalei în 2024, după un scandal mediatic). Eugen Tomac a declarat, la momentul desemnării, că va prezenta Parlamentului „o echipă de specialiști, un guvern tehnic nu unul politic”, conform relatării. În acest stadiu, informațiile sunt prezentate ca liste de nume „luate în calcul” , iar componența finală depinde de propunerea oficială și de votul din Parlament. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]
AUR cere alegeri anticipate după desemnarea lui Eugen Tomac ca premier , pe motiv că numirea ar fi prezentată drept „tehnocrată”, dar ar avea, în realitate, o miză politică, potrivit Știrile Pro TV . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că Tomac „nu e tehnocrat, e activist de partid” și că alternativa ar fi organizarea de alegeri anticipate. Peiu a criticat desemnarea făcută joi și a legat decizia de un risc pentru funcționarea democratică, invocând faptul că președintele Nicușor Dan ar fi justificat numirea prin lipsa unui acord între partide. În aceeași intervenție, senatorul AUR a comparat situația politică actuală cu episoade istorice, sugerând o deriva autoritară. Miza: stabilitatea guvernării și calendarul politic Din perspectiva AUR, desemnarea lui Eugen Tomac nu ar rezolva blocajul politic, ci l-ar prelungi, iar ieșirea ar trebui să fie una electorală. Propunerea de anticipate ridică, implicit, tema unui nou calendar politic și a unei reconfigurări a majorităților parlamentare, cu efecte directe asupra capacității guvernului de a trece rapid măsuri și bugete. Contextul numirii În material este menționat și contextul în care numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat pentru funcția de premier, în legătură cu declarațiile președintelui Nicușor Dan și cu discuțiile despre un „guvern tehnocrat”, în condițiile în care partidele „nu s-au înțeles”, conform relatării. Pentru moment, informațiile disponibile în sursă se referă la poziția exprimată de Petrișor Peiu și la critica AUR față de desemnare; articolul nu oferă detalii despre pașii procedurali următori sau despre o decizie formală privind declanșarea alegerilor anticipate. [...]
