Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Moment rar de consens la București -...

Moment rar de consens la București - puterea și opoziția susțin participarea lui Nicușor Dan la Consiliul de Pace inițiat de Trump

Nicușor Dan salută în fața presei, exprimând sprijinul pentru inițiativa de pace.

Puterea și opoziția susțin participarea lui Nicușor Dan la reuniunea Consiliului de Pace, inițiativă lansată de președintele american Donald Trump, potrivit Știrile ProTV. România va avea statut de observator la reuniunea inaugurală de la Washington, fără obligații financiare sau angajamente permanente.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că decizia a fost luată după consultări cu partea americană și că România va reafirma sprijinul pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea pentru implicare în reconstrucția Fâșiei Gaza. Statutul de observator înseamnă că țara noastră nu devine membru și nu plătește taxa de aderare permanentă, estimată la 1 miliard de dolari. O abordare similară au Italia, Cipru și Comisia Europeană.

Liderii coaliției de guvernare au susținut public participarea. Reprezentanți PSD, PNL și USR au descris decizia drept responsabilă și utilă pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Din opoziție, AUR sprijină prezența României, dar cere un rol activ și rezultate concrete.

Consiliul de Pace, aprobat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, a fost conceput pentru a supraveghea armistițiul și reconstrucția în Gaza, însă carta sa prevede un rol mai amplu de mediere globală. Donald Trump ar conduce organizația, putând fi înlocuit doar prin demisie sau vot unanim al Consiliului Executiv.

Inițiativa a stârnit rezerve în unele capitale europene, inclusiv la Paris, Berlin și Londra, care au refuzat aderarea deocamdată. Alte aproximativ 20 de state și-au exprimat intenția de a se alătura, în timp ce România nu a luat o decizie finală privind statutul ulterior.

Politologul Cristian Pîrvulescu apreciază că statutul de observator oferă un echilibru diplomatic: evită un refuz care ar putea fi interpretat negativ de Washington, dar fără a angaja România într-un tratat cu implicații încă neclare. Participarea la reuniunea inaugurală este văzută ca o oportunitate de clarificare a prevederilor care ar putea intra în conflict cu obligațiile internaționale deja asumate de țara noastră.

Tag-uri:coalitie guvernarewashingtondonald trumpopozitienicusor danconsiliul de pacepolitica externa
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăstirileprotv.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Nicușor Dan vorbește despre implicarea României în Consiliul Păcii.
Politică15 feb. 2026

Nicușor Dan participă la Consiliul Păcii inițiat de Trump - România va avea statut de observator

Nicușor Dan va participa la Consiliul Păcii inițiat de Donald Trump , iar România va avea statut de observator la prima reuniune programată pe 19 februarie 2026, la Washington, potrivit unui mesaj publicat de șeful statului pe pagina sa oficială de Facebook . Anunțul vine în contextul lansării recente a acestui nou format diplomatic, prezentat de administrația americană drept o platformă pentru soluționarea conflictelor globale. Conform postării lui Nicușor Dan, prezența României are la bază sprijinul pentru procesul diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în noiembrie de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, inițiată de Statele Unite. Președintele a subliniat că România va reafirma susținerea pentru eforturile internaționale de pace și disponibilitatea de a contribui la reconstrucția din Fâșia Gaza, inclusiv prin continuarea sprijinului umanitar acordat populației civile, precum evacuările medicale de urgență. Consiliul Păcii a fost lansat la finalul lunii ianuarie și este prezidat de Donald Trump. Inițiativa a generat reacții prudente în mai multe capitale occidentale, existând temeri că noul format ar putea dubla sau submina mecanismele tradiționale ale ONU. Informații apărute anterior în presa internațională indică faptul că statutul de membru permanent ar presupune o contribuție financiară de 1 miliard de dolari. Agenda primei reuniuni ar urma să includă a doua fază a planului de pace pentru Gaza , însă lipsa unor detalii publice complete a alimentat dezbaterile politice în Europa. Unele guverne nu și-au confirmat participarea, iar altele încearcă să își echilibreze poziția între relația cu Washingtonul și coordonarea în cadrul Uniunii Europene. Prin statutul de observator, România transmite un semnal de implicare diplomatică fără asumarea unui rol decizional direct în noul mecanism internațional. [...]

Liderii coaliției discută despre reformele în administrație la Palatul Victoria.
Politică16 feb. 2026

Coaliția păstrează tăierile de 10%, dar scoate sănătatea și școala din linia directă - acord tensionat la Palatul Victoria

Reforma administrației va fi adoptată prin OUG, cu excepții pentru sănătate și educație , au decis liderii coaliției după o ședință de aproape patru ore la Palatul Victoria . Decizia vine după tensiuni publice între PSD și partenerii de guvernare, în condițiile în care miniștrii social-democrați au refuzat să semneze avizele necesare pentru pachetul de reformă. Ce prevede reforma Proiectul vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală și locală , inclusiv prin desființarea unor posturi. Documentul va fi adoptat prin ordonanță de urgență, imediat după finalizarea procedurii de avizare. Principalele clarificări stabilite în ședință: Sănătatea, educația preuniversitară, apărarea și ordinea publică nu vor aplica tăieri directe ale fondului de salarii; economiile vor fi realizate prin alte măsuri adaptate fiecărui domeniu. În învățământul universitar, reducerea cheltuielilor ar urma să se aplice de la 1 octombrie 2026. Ministerele care au operat deja reduceri în 2025 vor scădea doar diferența până la pragul de 10%. Cultura și Agricultura, deja reorganizate , nu vor depăși plafonul stabilit. În sistemul de sănătate, economiile ar putea fi legate de criterii de performanță și reorganizarea unor unități, iar în structurile de ordine publică se discută inclusiv ajustări legate de vârsta de pensionare. Modificări la taxele locale Coaliția a decis și constituirea unui grup de lucru pentru corectarea unor efecte ale supraimpozitării locale. Sunt analizate: situația clădirilor mai vechi de 50 de ani; regimul persoanelor cu dizabilități; posibilitatea ajustării cotelor majorate de autoritățile locale. Dispute politice și risc de ruptură Înaintea ședinței, USR a acuzat PSD că tergiversează reforma, în timp ce Sorin Grindeanu a susținut că partidul său nu acceptă tăieri „la medici și profesori”. Fostul premier Marcel Ciolacu a mers mai departe și nu a exclus ruperea coaliției, invocând riscul unei crize politice într-un context economic deja tensionat, după anunțul privind intrarea României în recesiune tehnică. În final, miniștrii PSD ar urma să acorde avizele necesare, după ce excepțiile au fost incluse în forma convenită politic. Guvernul intenționează să adopte reforma până la sfârșitul săptămânii. [...]

Discuții despre securitatea Mării Negre și relațiile româno-americane.
Politică16 feb. 2026

Întâlnirea dintre Nicușor Dan și delegația americană condusă de Jeanne Shaheen - contextul geopolitic actual și cooperarea în zona Mării Negre

Nicușor Dan va primi o delegație americană condusă de senatoarea Jeanne Shaheen la Palatul Cotroceni, luni, de la ora 17.00 , informează HotNews.ro . Jeanne Shaheen este lidera grupului democrat din Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA și are o istorie de susținere a regiunii Mării Negre și a României. Shaheen, fostă guvernatoare a statului New Hampshire, este senatoare din 2009 și a manifestat un interes constant pentru securitatea regiunii Mării Negre. Ea a inițiat o lege prin care solicită administrației americane să elaboreze o strategie pentru această regiune. În februarie 2023, a vizitat România și s-a întâlnit cu fostul premier Nicolae Ciucă, pledând pentru o prezență militară americană puternică în flancul estic al NATO . În decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale din România, Shaheen a fost co-semnatară a unei declarații care condamna interferența Rusiei în procesul electoral. „Ca un puternic aliat al NATO, sprijinim România în lupta pentru integritatea alegerilor sale. Condamnăm manipularea de către Putin a TikTok controlat de Partidul Comunist Chinez (PCC) pentru a submina procesul democratic al României. Lumea trebuie să se trezească cu privire la amenințarea gravă la adresa democrației, reprezentată de manipularea rusească a TikTok pentru a submina societățile noastre libere”, se arăta în declarația citată de Europa Liberă. Shaheen a criticat și decizia Pentagonului de a retrage 1.000 dintre cei 2.000 de soldați americani din România, subliniind că sprijinul SUA nu ar trebui să se diminueze. La audierea noului ambasador al SUA la București, ea a insistat asupra necesității reîntregirii efectivului militar american în România. Delegația americană include și senatorul republican Thom Tillis , cunoscut pentru susținerea sa față de Ucraina și pentru criticile aduse premierului ungar Viktor Orban. Tillis și Shaheen au participat recent la Conferința de Securitate de la Munchen și au cerut companiilor Meta și Alphabet să ia măsuri împotriva campaniilor de dezinformare sprijinite de Rusia. Această vizită subliniază importanța relațiilor bilaterale dintre România și Statele Unite, în contextul securității regionale și al parteneriatelor strategice. [...]

Hillary Clinton vorbește la o conferință, în fața lui Donald Trump.
Politică16 feb. 2026

Critici dure la München din partea lui Hillary Clinton - Administrația Trump, acuzată că subminează NATO

Hillary Clinton a calificat drept „rușinoasă” poziția administrației Trump față de Ucraina , acuzându-l pe actualul președinte american că subminează unitatea Occidentului și angajamentele internaționale asumate de Statele Unite. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la München și sunt relatate de Gândul . Fosta candidată democrată la președinția SUA a susținut că presiunile asupra Kievului pentru a accepta un acord cu Vladimir Putin echivalează cu o capitulare. În opinia sa, Ucraina „luptă în prima linie pentru democrația noastră”, suportând pierderi umane și distrugeri masive, în timp ce administrația de la Washington ar forța o soluție dezavantajoasă. Clinton l-a acuzat direct pe Donald Trump că „a trădat Occidentul” și că a abandonat valori fundamentale precum Carta NATO , Carta Atlanticului și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Ea a afirmat că liderul de la Casa Albă fie nu înțelege amploarea suferinței provocate de război, fie nu îi pasă de consecințe. În intervenția sa, Hillary Clinton a propus o strategie mai dură de sprijin militar pentru Kiev, considerând că doar presiunea reală asupra infrastructurii strategice ruse poate crea condiții pentru negocieri serioase. Printre măsurile menționate: livrarea de rachete Tomahawk; suplimentarea sistemelor Patriot; permisiunea de a lovi ținte din interiorul Rusiei; atacarea rafinăriilor și a amplasamentelor de rachete. Potrivit acesteia, simplele pierderi de personal militar nu reprezintă „suficientă durere” pentru Kremlin, iar negocierile ar deveni credibile doar în momentul în care costurile interne pentru Moscova cresc semnificativ. Declarațiile vin într-un context tensionat, în care administrația Trump este criticată de o parte a aliaților occidentali pentru schimbarea de ton față de conflictul din Ucraina. Rivalitatea politică dintre Hillary Clinton și Donald Trump datează din alegerile prezidențiale din 2016, când democrata a pierdut scrutinul, iar diferențele de viziune în politica externă rămân evidente și în 2026. [...]

Donald Trump zâmbind, purtând o șapcă roșie cu mesajul politic.
Politică15 feb. 2026

Fostul președinte Obama susține că Trump alunecă spre practici de dictatură; Discursul politic, redus la nivel de clovn

Conform Mediafax , fostul președinte american Barack Obama critică dur operațiunile ICE din Minnesota , pe care le compară cu metode întâlnite în regimuri autoritare. În opinia sa, amploarea raidurilor federale și consecințele acestora – inclusiv uciderea a doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, după ce au încercat să reziste agenților – marchează o abatere periculoasă de la principiile democratice. Obama a condamnat aceste acțiuni în podcastul lui Brian Tyler Cohen, unde a subliniat că practica amintește de comportamente „văzute în dictaturi”, accentuând gravitatea situației și reacțiile publice generate în Minneapolis, oraș în care protestele au izbucnit imediat după incident. În același podcast, fostul lider de la Casa Albă a discutat și despre degradarea discursului politic din SUA, pe care a descris-o drept „un spectacol de clovni” . Declarația sa vine în contextul scandalului iscat de distribuirea de către Donald Trump a unui videoclip rasist în care el și soția sa, Michelle Obama, erau reprezentați cu fețele suprapuse pe corpuri de maimuțe. Obama consideră că astfel de gesturi arată pierderea decenței publice și a respectului pentru funcțiile statului, un fenomen tot mai vizibil în spațiul politic american. Pentru a înțelege reacțiile generate de operațiunile ICE, merită observate câteva elemente cheie: Raidurile au implicat mii de agenți federali , desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni. Arestările au vizat atât imigranți, cât și cetățeni americani , fapt care a ridicat întrebări privind legalitatea și proporționalitatea acțiunilor. Operațiunea a fost anulată oficial , însă doar după intensificarea tensiunilor și apariția criticilor publice. Obama a lăudat reacția comunității locale, remarcând rezistența civică și mobilizarea în condiții extrem de dificile, inclusiv temperaturi sub zero grade. Pentru fostul președinte, aceste manifestări reprezintă un indicator al vitalității societății americane și al capacității ei de a respinge derapajele instituționale. În paralel, Donald Trump a minimalizat controversele legate de videoclipul rasist, susținând că nu a vizionat materialul în întregime și că un membru al personalului său este responsabil pentru publicarea acestuia. Reacțiile politice au fost însă extinse, atât democrați, cât și o parte dintre republicani criticând decăderea normelor de comunicare publică. [...]

Traian Băsescu discută despre intervenția FMI în România.
Politică14 feb. 2026

Traian Băsescu cere intervenția FMI în România - critică lipsa de asumare a coaliției

Traian Băsescu spune că România ar trebui să ceară intervenția FMI , argumentând că actuala coaliție de guvernare nu își asumă „nici tehnic, nici politic” măsurile necesare pentru redresarea economiei. Fostul președinte a făcut comparația cu perioada crizei din 2010, când România a apelat la Fondul Monetar Internațional în contextul unui deficit ridicat și al unei crize globale, pentru a stabiliza economia și a putea adopta măsuri coerente. Băsescu a subliniat că, spre deosebire de acel moment, „acum se găsesc bani”, însă la dobânzi mari. Într-o intervenție la B1 TV , Traian Băsescu a susținut că FMI nu ar face altceva decât să „ordoneze măsurile” și să indice soluții pentru reducerea deficitului și, în același timp, pentru diminuarea dobânzilor la împrumuturile statului. În opinia sa, problema de fond este redresarea economiei concomitent cu reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, iar coaliția aflată la guvernare nu ar fi dispusă să își asume aceste decizii. Băsescu a mai afirmat că o intervenție a FMI ar însemna acces la „bani ieftini” și o gestionare mai credibilă a măsurilor de reducere a deficitului bugetar. În același context, el a invocat costurile cu dobânzile plătite de România, susținând că anul trecut acestea ar fi fost de 11 miliarde de euro, iar anul acesta ar urma să ajungă la 20 de miliarde. Fostul președinte a prezentat ideea apelării la FMI drept o măsură preventivă, „din prudență”, pentru a crește credibilitatea pachetului de măsuri care ar urma să fie luate în perioada următoare. [...]