Știri
Știri din categoria Politică
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu avertizează că o moțiune care dărâmă Guvernul trebuie dublată de o alternativă de majoritate, altfel riscul este „aruncarea țării în criză”, potrivit News. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre formarea unei majorități care să susțină schimbarea executivului.
Într-o postare pe Facebook, Ciucu susține că „majoritatea care se va forma să dărâme Guvernul” are obligația de a construi și o majoritate care „să-și asume viitoarea guvernare”, respingând scenariul în care guvernul este demis, iar soluțiile sunt amânate.
„Majoritatea care se va forma să dărâme Guvernul este RESPONSABILĂ să formeze o majoritate care să-şi asume viitoarea guvernare! Nu merge că «hai să dărâmăm Guvernul României, aruncăm ţara în criză şi mai vedem noi apoi ce facem»... Dacă nu eşti nebun, dărâmi ceva doar dacă ai un plan să pui altceva în loc.”
Ciucu amintește că PNL a votat „de două ori consecutiv” că nu va mai participa la o coaliție cu PSD dacă această formațiune politică va vota o moțiune de cenzură împotriva actualului guvern.
Totodată, el afirmă că a transmis acest „avertisment” în urmă cu trei săptămâni, l-a reiterat „ieri” și spune că l-a prezentat și președintelui „astăzi”, încheind cu urarea: „Succes la consultări!”.
Recomandate
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier scoate la suprafață o fractură în PNL , după ce numirea făcută de Nicușor Dan a venit „pe nepregătite” pentru conducerea partidului, potrivit HotNews . Contextul amplifică tensiunile interne: presa locală din Brașov scria încă din aprilie despre o pregătire „în secret” a lui Veștea pentru funcția de prim-ministru, în jurul unei grupări din partid. Publicația locală BizBrașov relata pe 30 aprilie că „gruparea Thuma” din PNL îl pregătește pe Adrian Veștea „să devină viitorul premier al României într-o viitoare guvernare PSD – PNL – UDMR”. Câteva zile mai târziu, pe 5 mai, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, conform unui material HotNews despre votul din Parlament. Ce indică episodul despre raportul de forțe din PNL În relatarea BizBrașov , Veștea este descris ca fiind „unul din apropiații lui Hubert Thuma ”, președintele PNL Ilfov, prezentat drept unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan în interiorul partidului. Publicația locală mai susține că Thuma ar fi fost „propteaua” care l-a ajutat pe Veștea să ajungă prim-vicepreședinte, prin înțelegeri cu grupări din Cluj și Ilfov pentru a urca în ierarhia liberalilor. Reacții: conducerea PNL spune că nu a fost informată HotNews notează că Adrian Veștea a fost desemnat premier „astăzi” de Nicușor Dan, iar conducerea PNL nu se aștepta la acest anunț. Ilie Bolojan a declarat că nu a fost informat, iar Ciprian Ciucu a vorbit despre „complot, ingerință, trădare”, potrivit relatării publicației. [...]
Adrian Veștea ar putea strânge o majoritate la limită pentru învestire dacă reușește să rupă 20–25 de voturi din PNL și să adune sprijin din mai multe „buzunare” parlamentare, într-un scenariu de lucru descris de surse politice consultate de Libertatea . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o aritmetică solidă în Parlament, cabinetul noului premier nominalizat riscă să cadă la vot, prelungind incertitudinea politică. Potrivit publicației, Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea să formeze guvernul în același timp cu depunerea mandatului de către Eugen Tomac, iar calculele din culise pornesc de la ideea că Veștea, prim-vicepreședinte PNL, ar putea mobiliza voturi inclusiv din partid, în pofida tensiunilor interne. PNL, între susținere formală minimă și o posibilă „masă critică” de voturi În PNL, reacția descrisă este una de conflict deschis: tabăra președintelui partidului, Ilie Bolojan , ar cere excluderea lui Veștea pentru că ar fi acceptat nominalizarea fără o susținere internă prealabilă. La nivel oficial, până la ora redactării materialului citat (duminică, ora 14.00), doar doi deputați liberali își exprimaseră public susținerea: Răzvan Prișcă și Sebastian Rusu. În paralel, surse din partid indică însă un bazin mai mare, de 20–25 de parlamentari PNL dispuși să voteze un cabinet Veștea, număr care poate fluctua în funcție de negocieri și de promisiuni de sprijin și funcții. Sprijin pe filiale și liderii invocați în tabăra Veștea Din perspectiva organizațiilor județene, mesajele interne ar fi contradictorii: apropiații lui Veștea ar transmite că ar avea sprijinul a 15 filiale, în timp ce surse din echipa Bolojan ar vorbi de „maxim zece” organizații aliniate cu Veștea și Hubert Thuma. În lista de lideri județeni pe care Veștea „se poate baza”, Libertatea îi menționează pe: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Mircea Roșca, Alina Gorghiu, George Scarlat, Toma Petcu, Monica Anisie, George Tuță și Andrei Baciu. Sunt amintiți și lideri care ar putea oscila în funcție de context (Adrian Cozma, Ciprian Dobre, Adrian Mocanu), precum și așteptarea unor semnale de la Valeriu Iftime și Cătălin Predoiu. Aritmetica votului: de la 205 voturi „posibile” la încă 28 de susținători necesari Calculele prezentate pornesc de la structura actuală a PNL în Parlament: 76 de aleși (54 deputați și 22 senatori) . În scenariul descris, dacă Veștea atrage 25 de parlamentari liberali, „guvernul are șanse să treacă”, susțin surse din partid. Libertatea mai notează următoarea construcție de majoritate, pe baza discuțiilor din culise: PSD: 128 voturi, descris ca fiind „gata să voteze” un guvern Veștea; minorități: 17 voturi, alături de PSD în acest scenariu (total intermediar: 170 ); PACE: 11 voturi; aripa POT: 9 voturi; neafiliați: „cel puțin” 15 voturi. Acestea ar duce, potrivit calculelor din articol, la 205 voturi pentru Veștea, urmând să mai fie găsite încă 28 . Sursele indică trei zone de unde ar putea veni diferența: disidenți din USR (dacă nu există o decizie clară de susținere), UDMR și un mix de voturi de la disidenți din AUR plus câțiva de la USR. Ce rămâne incert, din datele prezentate, este cât din acest scenariu se poate transforma în angajamente ferme la vot și cât depinde de negocieri interne și de repoziționări de ultim moment în partide și grupuri parlamentare. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier reconfigurează calculele de vot din Parlament , iar AUR susține că mișcarea ar urmări să atragă o parte din voturile PNL pentru a construi o majoritate împreună cu PSD, potrivit HotNews . Senatorul Petrișor Peiu , numărul 2 din AUR și președintele Consiliului Național de Conducere al partidului, a calificat desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan drept un gest „disperat”. Declarația a fost făcută pentru Cotidianul, în contextul în care, anterior, Eugen Tomac fusese vehiculat pentru funcție, însă Peiu afirmă că „știa toată lumea” că acesta „nu are nicio șansă”. Miza invocată de AUR: transfer de voturi din PNL către o majoritate pro-guvern Peiu susține că, „teoretic”, un eventual Guvern Veștea ar avea mai multe șanse să treacă de votul Parlamentului, dar afirmă că scopul numirii ar fi să „rupă” din voturile PNL „câteva zeci de voturi” care, adăugate la voturile PSD, ar permite învestirea unui guvern. Critica AUR la adresa celor două propuneri Liderul AUR spune că niciuna dintre cele două propuneri ale șefului statului nu ar fi potrivită și descrie desemnarea ca fiind „un paravan pentru guvernul lui Nicușor Dan”, adăugând că persoana desemnată „nu are un profil politic foarte pronunțat”. Nicușor Dan a anunțat duminică dimineață că Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov și prim-vicepreședinte PNL, este premierul desemnat, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. [...]
Acuzațiile de „puci” în PNL ridică riscul unei noi runde de instabilitate politică, cu efecte greu de anticipat pentru economie , după desemnarea noului premier, potrivit Digi24 . Raluca Turcan, lider PNL și fost ministru, susține că în partid ar exista o tentativă de preluare a controlului, pe fondul deciziei de la Cotroceni. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Turcan afirmă că „votanții președintelui Nicușor Dan ” se întreabă dacă proiectul „România Onestă” poate fi construit „pornind de la trădări și lipsă de loialitate”, în condițiile în care noul premier desemnat ar pleca „la drum” cu aceste „premise”. Miza: conflict politic intern și semnal pentru economie Turcan spune că desemnarea ar fi alimentat o escaladare a conflictului politic, iar consecințele „sunt foarte greu de evaluat pentru economie”. În aceeași intervenție, ea acuză PSD că ar fi „gândit un puci” în PNL și susține că în partid ar exista persoane care au împărtășit „preocupări, reflexe și interese” cu PSD. Critici la adresa conducerii PNL și a președintelui Un punct central al mesajului vizează acceptarea unei funcții de către un prim-vicepreședinte al PNL fără o discuție cu președintele partidului. Turcan îl nominalizează pe Adrian Veștea și amintește că acesta a fost ales în Congres în echipa lui Ilie Bolojan, punând accent pe ideea de loialitate în interiorul unei echipe politice. Separat, Turcan îl critică pe președintele Nicușor Dan, acuzând o intervenție „brutală” în viața internă a unui partid partener, despre care spune că ar avea „valențe neconstituționale”. Contextul economic invocat: deficit și schimbarea guvernului În argumentația sa, Turcan afirmă că PSD ar fi împins România către „un deficit de aproape 10% din PIB” și că ar fi „prăbușit guvernul Bolojan”. În acest cadru, ea susține că „cel mai firesc lucru politic” ar fi fost ca PSD să fie chemat să „repare situația dificilă”, nu să se caute „modalități neconstituționale” de a „sparge un partid parlamentar” care și-ar fi asumat guvernarea „în mod responsabil”. [...]
Clotilde Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Adrian Veștea ca premier ar putea prelungi instabilitatea politică, cu efecte directe asupra încrederii în economie și asupra predictibilității guvernării , potrivit Wall-Street . Într-un mesaj critic, Armand susține că România are nevoie de o formulă de conducere care să genereze credibilitate, nu de „compromisuri” rezultate din negocieri interne de partid. În contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare, Armand spune că nominalizarea lui Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă decât o soluție pentru România” și acuză existența unor „jocuri de culise” în PNL, care ar pune calculele politice înaintea interesului public. Miza invocată: încrederea economică și stabilitatea politică Armand leagă direct alegerea viitorului premier de riscurile economice și de securitate din regiune, argumentând că România ar avea nevoie de un șef al Executivului capabil să genereze „încredere, reforme și stabilitate”. În același timp, ea critică ideea unei nominalizări „de compromis”, despre care afirmă că ar servi interesele unor lideri de partid „care se tem de schimbare”. Printre vulnerabilitățile pe care spune că ar trebui să le ia în calcul partidele în negocieri, Armand enumeră: „recesiunea nedeclarată oficial” (formularea îi aparține); problemele legate de ratingul de țară; conflictele din apropierea granițelor României; nevoia de stabilitate politică și continuarea reformelor. „Suntem într-o recesiune nedeclarată oficial, stăm destul de rău și la rating de țară, avem conflicte la graniță.” Scenariul politic: majoritate cu reforme vs. negocieri PNL–PSD În viziunea sa, prioritatea ar trebui să fie construirea unei majorități „în jurul reformelor”, împreună cu Ilie Bolojan și USR, nu o înțelegere între PNL și PSD. Armand afirmă că anumite grupări din PNL ar prefera negocieri interne și o formulă care să mențină relația politică PNL–PSD. „În loc să construiască o majoritate solidă în jurul reformelor, alături de Ilie Bolojan și USR, anumite grupări din PNL (…) par hotărâte să repete exact scenariul din 2021: jocuri de culise, orgolii și calcule de partid puse înaintea interesului public.” Într-o formulare dură, Armand acuză că o astfel de direcție ar urmări conservarea actualului sistem de putere. „Să fure liniștiți în continuare alături de PSD. Ăsta e visul suprem al uselismului.” Ce urmează, potrivit lui Armand: risc de reluare a crizei din 2021 Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Veștea ar putea avea ca efect excluderea lui Ilie Bolojan și a USR din viitoarea formulă de guvernare, ceea ce – în opinia ei – ar putea relansa tensiunile politice similare celor din 2021, când conflictele din coaliție au dus la ruperea alianței și la instabilitate prelungită. „Dacă această mutare urmărește scoaterea lui Ilie Bolojan și a USR din ecuația guvernării, atunci asistăm la reluarea unui film prost pe care românii l-au mai văzut. Iar finalul lui a fost unul pe care l-am plătit cu toții.” În concluzie, mesajul lui Armand pune accent pe riscul ca negocierile politice și o nominalizare contestată să adâncească impredictibilitatea, într-un moment în care – susține ea – economia și contextul regional ar cere o conducere care să consolideze încrederea. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea la Palatul Victoria mută centrul de greutate al crizei politice în PNL , iar deznodământul depinde de cât de repede se repoziționează taberele din partid, potrivit unei analize citate de Adevărul . Politologul Cristian Pîrvulescu susține că mișcarea schimbă jocul din zona negocierilor guvernamentale către o confruntare internă pentru controlul partidului. De ce contează: conflictul se mută din Parlament în interiorul PNL Pîrvulescu argumentează că desemnarea lui Veștea nu este doar o schimbare de nume, ci o formulă care „mută întreaga confruntare în interiorul PNL”. În această logică, nominalizarea ar forța o reașezare rapidă a echilibrelor interne, cu efect direct asupra modului în care partidul își gestionează conducerea și strategia de guvernare. Analistul face o paralelă istorică cu ianuarie 1934, când, spune el, regele Carol al II-lea „a încercat să preia controlul PNL şi să pună miniştri liberali după voia sa”, sugerând că și acum miza reală este controlul politic asupra partidului, nu doar formarea unui guvern. Momentul ales și retragerea lui Eugen Tomac În aceeași analiză, Pîrvulescu leagă schimbarea de retragerea lui Eugen Tomac înaintea unui vot decisiv, pe care o descrie ca parte a unei strategii menite să reducă riscurile politice pentru președinte. El afirmă că sprijinul pentru un guvern Tomac era scăzut și că exista riscul ca acesta să fie perceput drept „guvern marionetă al PSD”. Miza internă: cine se mișcă primul în PNL Cheia, în lectura politologului, este viteza de reacție a taberelor din PNL. Dacă susținătorii noii formule nu acționează rapid, conducerea actuală ar putea organiza un congres și bloca ascensiunea lui Veștea. „Dacă nu se vor mişca repede, atunci Ilie Bolojan şi Moşneanu vor avea posibilitatea să organizeze apărarea, să organizeze congresul şi să îl elimine pe domnul Veştea.” Voturile „flotante” și presiunea asupra partidelor În privința învestirii în Parlament, Pîrvulescu indică rolul parlamentarilor indeciși, pe care îi descrie drept „voturi flotante”. El spune că, dacă UDMR și minoritățile ar vota, acest bazin ar putea deveni suficient pentru a asigura sprijinul necesar și estimează existența a aproximativ „50” de parlamentari „care nu mai sunt înregimentaţi” și care „au votat moţiunea de cenzură”. Pe fondul acestei reconfigurări, analistul descrie și constrângerile celorlalte partide: în USR, decizia ar fi complicată de un principiu asumat „de a nu sprijini PSD la guvernare”, iar despre PSD afirmă că reacția a fost întârziată și confuză. „PSD este mut, este surprins, este laminat.” [...]
