Știri
Știri din categoria Politică
Declarațiile lui Ciprian Ciucu sugerează o fisură de coeziune în PSD după votul intern, cu potențial de a complica stabilitatea guvernării și continuitatea proiectelor. Potrivit News, prim-vicepreședintele PNL spune că a discutat, după votul intern din PSD, cu doi miniștri social-democrați care „le părea rău” că pleacă din Guvern și care ar fi invocat inclusiv întrebarea „de ce avea România nevoie de criza aceasta?”.
Ciprian Ciucu afirmă că a discutat „cu vreo doi miniștri” PSD pe care îi apreciază, descriindu-i drept „oameni tineri, oameni valoroși”, care ar fi regretat plecarea din Guvern și munca depusă pe proiecte comune.
El a precizat că nu le face publice numele, motivând că nu vrea să îi „vulnerabilizeze în propriul lor partid”.
Ciucu a insistat că nu îi consideră pe toți social-democrații „șobolani” sau „răi”, dar a susținut că, prin asumarea politicii conducerii PSD, „cumva și-au pierdut ei propria lor demnitate”.
„Nu toţi PSD-iştii sunt şobolani, să fie foarte clar, vreau să spun acest lucru, nu toţi PSD-iştii sunt răi (...)”
Dincolo de registrul polemic, afirmațiile indică existența unor nemulțumiri interne în PSD în legătură cu ieșirea de la guvernare și cu declanșarea unei „crize”, așa cum o descrie Ciucu. În plan practic, o astfel de tensiune poate însemna:
Întrebat să dea exemple concrete, Ciucu a refuzat să nominalizeze persoane, dar a făcut trimitere la cazuri de corupție sugerate prin formularea „cu cutii de pantofi, cu altele”. El și-a justificat eticheta pentru unii membri PSD prin ideea că „ronțăie din cămara țării”.
Recomandate
USR își întărește linia de a nu guverna cu PSD , pe fondul tensiunilor din PNL legate de desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, potrivit HotNews . Liderul USR, Dominic Fritz , spune că această nominalizare poate împinge PNL spre o scindare, în condițiile în care în partid există deja poziții publice divergente. Fritz a declarat duminică seară, la Digi24 , că „evident că există acest risc”, invocând nemulțumirile exprimate de unii liberali față de desemnarea lui Veștea, în timp ce alții și-au arătat susținerea. În lectura sa, în PNL coexistă viziuni diferite despre colaborarea cu PSD. Fritz: PNL are „multe forțe” care caută „liniște” pentru acces la resurse În intervenția sa, liderul USR a susținut că în PNL există actori care ar prefera stabilitatea pentru a putea folosi resursele statului în interes propriu. „PNL este un partid care, doar acum doi ani, a fost în campanie pe liste comune, au susținut candidatul Crin Antonescu împreună. Deci nu este ceva nou că există și la PNL multe forțe care și-ar dori liniște, ca să poată extrage resursele statului acolo unde vor și unde trebuie.” Fritz a adăugat că speră să existe și o tabără internă care să se opună unei relații de subordonare față de PSD. „Eu am speranța că și în PNL, totuși, există o tabără suficient de puternică să-și dorească o schimbare pentru România, să nu-și dorească să fie brelocul PSD-ului.” Decizie internă în USR: rezoluție unanimă și convocarea Comitetului Politic Pe fondul acestor evoluții, Biroul Național al USR a adoptat duminică, în unanimitate, o rezoluție prin care „ia act” de desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier și reafirmă că partidul nu va forma un guvern alături de PSD. Formațiunea a anunțat și convocarea unui Comitet Politic, care urmează să ia o decizie oficială privind viitorul Guvern. USR mai spune că nu a fost informat în prealabil despre nominalizare și invocă nevoia de „claritate” față de alegători, menținând poziția de a nu mai guverna cu PSD. „Un guvern care livrează rezultate pentru cetățeni nu se poate naște din trădarea propriului partid. Noi nu vom trăda speranțele și încrederea alegătorilor noștri”, a transmis USR. [...]
Traian Băsescu acuză partidele că au prelungit blocajul guvernării și spune că desemnarea lui Adrian Veștea (PNL) ca premier de către președintele Nicușor Dan este „absolut constituțională”, potrivit Libertatea . Fostul președinte, invitat la România TV, a criticat modul în care s-au purtat negocierile din ultimele 30 de zile, susținând că partidele au venit la consultări fără o propunere de premier și au impus „linii roșii” pe care le consideră „absurde”. În această cheie, Băsescu a argumentat că, în lipsa unei nominalizări asumate de partide, responsabilitatea desemnării revine exclusiv președintelui. Miza: guvernarea întârziată și riscurile politice asumate de partide Băsescu a atacat direct liderii politici care au contestat public desemnarea, afirmând că aceștia „s-au bătut joc” în timpul consultărilor și că nu pot reproșa ulterior decizia luată la Cotroceni. „Așa că toate discuțiile de ce, că de ce nu m-a întrebat… păi v-ați bătut joc în timpul consultărilor: niciunul n-a nominalizat un candidat la funcția de premier.” În același pasaj, fostul șef al statului a susținut că partidele au acționat „inconștient” și „antinațional”, invocând faptul că „țara nu are guvern” și „intră în riscuri foarte mari”, în timp ce miza lor ar fi rămas una de interes politic și administrativ. Critica „premierului independent” și apărarea lui Nicușor Dan Băsescu a spus că prima opțiune a președintelui, aceea de a propune un premier independent, a fost „o apreciere greșită” și a respins ideea unor „premieri surogat”, susținând că o astfel de soluție nu ar fi dus la formarea unui guvern. „Realitatea este că domnul președinte a făcut o apreciere greșită cu desemnarea unui așa-zis independent. Încercarea de a veni cu premieri surogat nu va face ca România să aibă un guvern.” Ce spune Băsescu despre Adrian Veștea Despre premierul desemnat, Băsescu a afirmat că nu îl cunoaște personal, dar că, din CV, reiese experiență în administrație. În același timp, articolul notează că Nicușor Dan a anunțat că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar în locul lui a fost desemnat Adrian Veștea, care a declarat că își asumă responsabilitatea „într-un moment de criză politică” și că își dorește un „guvern politic” care să își asume „reforme reale”. [...]
UDMR își condiționează votul pentru un nou guvern de coeziunea din PNL , avertizând că nu va susține nominalizarea lui Adrian Veștea dacă aceasta ar provoca o ruptură în partidul liberal, potrivit Libertatea . Mesajul ridică miza politică a negocierilor pentru majoritate și prelungește incertitudinea privind formarea executivului. Senatorul UDMR Turos Lorand a declarat, pentru Digi24 , că formațiunea nu a luat încă o decizie în ședința din 14 iunie, invocând lipsa informațiilor despre programul și cabinetul propuse de Veștea; declarațiile sunt relatate de Biziday. În acest context, UDMR spune că are nevoie să știe „ce guvern dorește și ce majoritate” se conturează, inclusiv dacă se mizează pe sprijinul partidului. „Nu dorim, dacă această nominalizare ar fi ruperea PNL, nu dorim să facem parte din acest exercițiu.” Ce cere UDMR înainte de a decide Din declarațiile senatorului UDMR, condițiile țin de două planuri: conținutul guvernării și stabilitatea politică a principalului partid vizat de nominalizare. Concret, UDMR așteaptă: detalii despre programul de guvernare; componența cabinetului cu care ar urma să lucreze Adrian Veștea; clarificări privind majoritatea parlamentară pe care se bazează; poziția PNL față de propriul candidat, pentru a evita o criză internă în partid. Context: schimbarea premierului desemnat și tensiunile din PNL În același context, președintele Nicușor Dan a anunțat că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar în locul său a fost desemnat Adrian Veștea. Veștea a spus că își asumă responsabilitatea „într-un moment de criză politică” și că își dorește un guvern politic care să își asume reforme. Pentru 15 iunie, la ora 17:00, este programat Biroul Politic Național al PNL. Întrebat dacă se teme de excludere, Veștea a afirmat că nu crede că se va ajunge la un astfel de deznodământ, notează Libertatea. [...]
Adrian Veștea ar putea strânge o majoritate la limită pentru învestire dacă reușește să rupă 20–25 de voturi din PNL și să adune sprijin din mai multe „buzunare” parlamentare, într-un scenariu de lucru descris de surse politice consultate de Libertatea . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o aritmetică solidă în Parlament, cabinetul noului premier nominalizat riscă să cadă la vot, prelungind incertitudinea politică. Potrivit publicației, Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea să formeze guvernul în același timp cu depunerea mandatului de către Eugen Tomac, iar calculele din culise pornesc de la ideea că Veștea, prim-vicepreședinte PNL, ar putea mobiliza voturi inclusiv din partid, în pofida tensiunilor interne. PNL, între susținere formală minimă și o posibilă „masă critică” de voturi În PNL, reacția descrisă este una de conflict deschis: tabăra președintelui partidului, Ilie Bolojan , ar cere excluderea lui Veștea pentru că ar fi acceptat nominalizarea fără o susținere internă prealabilă. La nivel oficial, până la ora redactării materialului citat (duminică, ora 14.00), doar doi deputați liberali își exprimaseră public susținerea: Răzvan Prișcă și Sebastian Rusu. În paralel, surse din partid indică însă un bazin mai mare, de 20–25 de parlamentari PNL dispuși să voteze un cabinet Veștea, număr care poate fluctua în funcție de negocieri și de promisiuni de sprijin și funcții. Sprijin pe filiale și liderii invocați în tabăra Veștea Din perspectiva organizațiilor județene, mesajele interne ar fi contradictorii: apropiații lui Veștea ar transmite că ar avea sprijinul a 15 filiale, în timp ce surse din echipa Bolojan ar vorbi de „maxim zece” organizații aliniate cu Veștea și Hubert Thuma. În lista de lideri județeni pe care Veștea „se poate baza”, Libertatea îi menționează pe: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Mircea Roșca, Alina Gorghiu, George Scarlat, Toma Petcu, Monica Anisie, George Tuță și Andrei Baciu. Sunt amintiți și lideri care ar putea oscila în funcție de context (Adrian Cozma, Ciprian Dobre, Adrian Mocanu), precum și așteptarea unor semnale de la Valeriu Iftime și Cătălin Predoiu. Aritmetica votului: de la 205 voturi „posibile” la încă 28 de susținători necesari Calculele prezentate pornesc de la structura actuală a PNL în Parlament: 76 de aleși (54 deputați și 22 senatori) . În scenariul descris, dacă Veștea atrage 25 de parlamentari liberali, „guvernul are șanse să treacă”, susțin surse din partid. Libertatea mai notează următoarea construcție de majoritate, pe baza discuțiilor din culise: PSD: 128 voturi, descris ca fiind „gata să voteze” un guvern Veștea; minorități: 17 voturi, alături de PSD în acest scenariu (total intermediar: 170 ); PACE: 11 voturi; aripa POT: 9 voturi; neafiliați: „cel puțin” 15 voturi. Acestea ar duce, potrivit calculelor din articol, la 205 voturi pentru Veștea, urmând să mai fie găsite încă 28 . Sursele indică trei zone de unde ar putea veni diferența: disidenți din USR (dacă nu există o decizie clară de susținere), UDMR și un mix de voturi de la disidenți din AUR plus câțiva de la USR. Ce rămâne incert, din datele prezentate, este cât din acest scenariu se poate transforma în angajamente ferme la vot și cât depinde de negocieri interne și de repoziționări de ultim moment în partide și grupuri parlamentare. [...]
Acuzațiile de „puci” în PNL ridică riscul unei noi runde de instabilitate politică, cu efecte greu de anticipat pentru economie , după desemnarea noului premier, potrivit Digi24 . Raluca Turcan, lider PNL și fost ministru, susține că în partid ar exista o tentativă de preluare a controlului, pe fondul deciziei de la Cotroceni. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Turcan afirmă că „votanții președintelui Nicușor Dan ” se întreabă dacă proiectul „România Onestă” poate fi construit „pornind de la trădări și lipsă de loialitate”, în condițiile în care noul premier desemnat ar pleca „la drum” cu aceste „premise”. Miza: conflict politic intern și semnal pentru economie Turcan spune că desemnarea ar fi alimentat o escaladare a conflictului politic, iar consecințele „sunt foarte greu de evaluat pentru economie”. În aceeași intervenție, ea acuză PSD că ar fi „gândit un puci” în PNL și susține că în partid ar exista persoane care au împărtășit „preocupări, reflexe și interese” cu PSD. Critici la adresa conducerii PNL și a președintelui Un punct central al mesajului vizează acceptarea unei funcții de către un prim-vicepreședinte al PNL fără o discuție cu președintele partidului. Turcan îl nominalizează pe Adrian Veștea și amintește că acesta a fost ales în Congres în echipa lui Ilie Bolojan, punând accent pe ideea de loialitate în interiorul unei echipe politice. Separat, Turcan îl critică pe președintele Nicușor Dan, acuzând o intervenție „brutală” în viața internă a unui partid partener, despre care spune că ar avea „valențe neconstituționale”. Contextul economic invocat: deficit și schimbarea guvernului În argumentația sa, Turcan afirmă că PSD ar fi împins România către „un deficit de aproape 10% din PIB” și că ar fi „prăbușit guvernul Bolojan”. În acest cadru, ea susține că „cel mai firesc lucru politic” ar fi fost ca PSD să fie chemat să „repare situația dificilă”, nu să se caute „modalități neconstituționale” de a „sparge un partid parlamentar” care și-ar fi asumat guvernarea „în mod responsabil”. [...]
Lipsa unui guvern funcțional riscă să blocheze bani din PNRR , iar presiunea pentru deblocarea învestirii crește odată cu trecerea timpului, potrivit Adevărul . Fostul președinte Traian Băsescu spune că desemnarea lui Adrian Veștea ca premier de către Nicușor Dan este „corectă” în lipsa unor soluții venite de la partide și vede șanse reale ca noul guvern să treacă de Parlament. Declarațiile au fost făcute la Digi24 , unde Băsescu a încadrat decizia președintelui în contextul unui „blocaj politic prelungit” și al unei perioade de „peste 40 de zile fără guvern”. În această logică, prioritatea ar fi formarea rapidă a executivului, nu calculele interne ale partidelor. Cheia învestiturii: poziția PNL și rolul lui Ilie Bolojan Băsescu susține că votul din Parlament depinde în primul rând de PNL și de modul în care partidul gestionează tensiunile interne. Mesajul său către Ilie Bolojan este unul de disciplină politică, pentru a evita o fracturare a liberalilor. „Dacă liberalii ajută guvernul Veștea, o să treacă. Bolojan trebuie să aibă maturitate, să nu se spargă partidul. Cel mai important lucru este că nu avem guvern.” În același timp, fostul șef al statului respinge ideea că Nicușor Dan ar fi urmărit „ruperea PNL”, argumentând că presiunea principală este deblocarea guvernării. „Greșeala” reproșată lui Nicușor Dan: comunicarea politică Pe fond, Băsescu afirmă că desemnarea lui Veștea nu ridică probleme de constituționalitate, însă indică o vulnerabilitate de relaționare politică: președintele ar fi putut gestiona mai bine comunicarea cu liderii PNL. „Nu a greșit din punct constituțional, ci din punct de vedere al relațiilor interumane. Putea să îl informeze pe Bolojan.” Miza imediată: fondurile europene și riscul escaladării crizei Băsescu avertizează că absența unui executiv funcțional are consecințe directe, inclusiv asupra accesării banilor europeni. „Suntem într-o situație în care vom pierde bani din PNRR, iar lipsa guvernului agravează lucrurile.” El estimează că guvernul Veștea ar putea fi votat „chiar în cursul săptămânii viitoare”, dacă partidele ajung la un acord. În paralel, nu exclude o escaladare a tensiunilor politice, inclusiv o tentativă de suspendare a președintelui, cu riscul unei crize instituționale mai adânci. „Nu m-ar mira să ajungem în situația în care să nu avem nici premier, nici președinte.” [...]
