Știri
Știri din categoria Politică
Disputa de la Cluj privind simbolurile Rusiei riscă să capete o dimensiune diplomatică, după ce Călin Georgescu a criticat public decizia autorităților locale de a nu permite drapelul și imnul Rusiei la o competiție internațională, într-o linie de argumentație similară celei folosite de Moscova, potrivit Mediafax.
Într-un interviu la Realitatea Plus, Georgescu a atacat direct administrația din Cluj-Napoca și pe primarul Emil Boc, susținând că o competiție sportivă a fost transformată într-un „circ politic”. Declarațiile vin după retragerea echipei Rusiei de gimnastică ritmică de la World Challenge Cup, pe fondul refuzului autorităților locale de a permite folosirea simbolurilor naționale ruse.
„Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute la Cluj este definiția slugărniciei absolute, ridicată la rang de politică”, a spus Călin Georgescu.
Georgescu a invocat decizia Federației Internaționale de Gimnastică (FIG), despre care spune că, în mai, a stabilit condițiile turneului și a ridicat restricțiile pentru sportivii ruși și belaruși, permițând revenirea în competițiile internaționale sub drapelul propriu. În acest context, el a susținut că hotărârea de la Cluj ar fi ignorat cadrul stabilit de federația internațională.
„Este o palmă peste toată demnitatea poporului român. Să batjocorești decizia Federației Internaționale de Gimnastică, s-o arunci la gunoi”, a afirmat el.
Scandalul a generat reacții oficiale la Moscova. Ministerul rus de Externe, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a acuzat România de „politizarea sportului” și a transmis că decizia privind simbolurile Rusiei nu va rămâne fără consecințe, conform relatării.
„Singurul răspuns posibil și logic din partea Rusiei a fost refuzul de a participa la competiție”, a transmis Zaharova.
Și Kremlinul a susținut retragerea echipei ruse: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a calificat decizia drept „inacceptabilă” și a spus că Rusia este „mândră” de hotărârea luată. În plus, Federația Rusă de Gimnastică a anunțat că va folosi „toate mecanismele juridice internaționale” pentru a cere respectarea deciziilor FIG.
Emil Boc a justificat refuzul de a permite drapelul și imnul Rusiei la competiția de la Cluj-Napoca prin referire la războiul din Europa și la statutul României de stat membru UE.
„Nu sunt de acord ca simbolurile politice ale unui stat agresor în Europa să fie folosite într-o țară a Uniunii Europene”, a transmis Boc.
După acest anunț, echipa Rusiei s-a retras de la competiție, acuzând organizatorii că încalcă regulamentele turneului.
Recomandate
Rusia amenință cu „consecințe” pentru România după interzicerea simbolurilor de stat la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca , potrivit Mediafax . Mesajul, atribuit Mariei Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a fost publicat de Ambasada Rusiei în România pe Facebook și ridică miza diplomatică a unui incident pornit dintr-o decizie locală legată de drapel și imn. Ce reclamă Moscova și ce invocă drept „precedent” În comentariul citat, Zaharova susține că sportivelor ruse li s-a interzis folosirea drapelului și a imnului național la competiția FIG World Challenge Cup , desfășurată la Cluj-Napoca în perioada 26–28 iunie, descriind situația drept „politizare a sportului internațional”. Reprezentanta diplomației ruse afirmă că această interdicție ar fi venit „în ciuda” unor decizii ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea restricțiilor și „restabilirea deplină în drepturi” a sportivilor ruși. Ținta: Emil Boc și amenințarea cu blocarea candidaturilor României la competiții Zaharova îl indică pe primarul Clujului, Emil Boc, drept responsabil pentru menținerea restricțiilor, susținând că decizia a fost impusă de „primarul local”, sub pretextul combaterii „statului agresor”. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu».” În același mesaj, Zaharova acuză România de „rusofobie” și afirmă că țara ar trebui „privată de dreptul de a candida” pentru organizarea unor competiții internaționale de anvergură. Ce urmează, potrivit mesajului În final, Zaharova transmite că Rusia nu va lăsa situația fără răspuns. „Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe.” Reacția vine după retragerea Rusiei de la Cupa Mondială Challenge de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca, în contextul în care Emil Boc a anunțat că nu va permite afișarea drapelului Rusiei și intonarea imnului rus la eveniment. Materialul Mediafax nu detaliază ce tip de „consecințe” are în vedere partea rusă. [...]
Călin Georgescu a relansat un discurs cu acuzații economice și geopolitice la adresa conducerii statului , într-un interviu la Realitatea Plus, în care l-a numit pe premierul Ilie Bolojan „definiția antiromânismului” și a susținut că actualul model economic „a dărâmat România”, potrivit Adevărul . Georgescu a afirmat că Bolojan ar fi favorizat companii străine și ar fi început „vânzarea activelor proprietatea poporului român”, susținând, totodată, că ar fi „nenorocit economia românească”. În același registru, l-a indicat pe președintele Nicușor Dan drept „direct răspunzător” pentru situația politică și economică, pe motiv că l-a desemnat pe Bolojan premier (în contextul menționat de publicație, care amintește și un material separat despre desemnare). Critici la adresa modelului economic și a programelor de guvernare În interviu, Georgescu a spus că „modelul economic este greșit total” și că guvernele propuse în ultimele săptămâni ar continua aceeași direcție. El a descris acest model ca fiind bazat pe „exploatarea resurselor la sânge” și pe împrumuturi și a criticat faptul că programele de guvernare ar fi construite în jurul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și al programului european SAFE. Afirmații despre datorie și costul dobânzilor Tot în cadrul emisiunii, Georgescu a avansat cifre privind datoria publică și costul dobânzilor, susținând că datoria publică a României ar fi de 236 de miliarde de euro (aprox. 1.180 miliarde lei) și că statul ar plăti zilnic 32 de milioane de euro (aprox. 160 milioane lei) doar dobândă. Aliniere la poziția Moscovei în disputa de la Cluj Pe zona de politică externă și simboluri, Georgescu a preluat public poziția Moscovei în scandalul de la Cluj-Napoca, după retragerea echipei ruse de gimnastică ritmică din competiție, în urma interdicției privind utilizarea drapelului și a imnului Federației Ruse. El a catalogat decizia autorităților locale drept „definiția slugărniciei absolute” și a susținut că o competiție sportivă a fost transformată într-o miză geopolitică. Teorii controversate despre istorie și alegeri În aceeași emisiune, Georgescu a legat evenimente politice recente de interpretări despre decembrie 1989, pe care l-a numit „lovitură de stat”, și a făcut o conexiune între avorturi și anularea alegerilor, susținând că România ar fi „pierdut peste 20 de milioane de suflete” și asociind această idee cu data de 6 decembrie 2024, pe care a numit-o „a doua lovitură de stat”. Materialul nu indică reacții ale celor vizați de acuzații (Ilie Bolojan, Nicușor Dan sau autoritățile locale din Cluj) la declarațiile lui Georgescu. [...]
Decizia Primăriei Cluj de a bloca simbolurile Rusiei la o competiție sportivă a declanșat un nou episod de polarizare politică pe tema sancțiunilor și a „neutralității” sportului , după ce Diana Șoșoacă l-a atacat public, cu injurii, pe primarul Emil Boc , potrivit G4Media . Într-o postare pe rețelele sociale, Șoșoacă l-a vizat pe Boc după ce edilul a decis să interzică steagul și imnul Rusiei la campionatul de gimnastică ritmică găzduit în Sala Polivalentă BT Arena, aflată în patrimoniul municipiului Cluj-Napoca. Conform aceleiași surse, Șoșoacă se afla în vizită la Moscova în momentul în care a publicat mesajul. În clipul distribuit online, Șoșoacă își justifică reacția prin faptul că Federația Internațională de Gimnastică ar fi ridicat sancțiunile împotriva Rusiei și îl acuză pe primar că „a pus România pe harta rușinii”, folosind un limbaj injurios la adresa acestuia. Ce a decis Emil Boc și ce efect a avut în competiție G4Media relatează că Emil Boc a hotărât să nu permită sportivilor ruși să folosească steagul și imnul țării în cadrul competiției de la Cluj-Napoca, iar decizia a dus la retragerea sportivilor ruși din concurs. Primarul și-a motivat poziția prin faptul că, la momentul aprobării organizării campionatului la Cluj-Napoca, sancțiunile împotriva „statului agresor” erau în vigoare. Boc a mai spus că ridicarea recentă a sancțiunilor nu schimbă poziția sa privind folosirea simbolurilor Rusiei într-un oraș european care condamnă agresiunea rusă asupra Ucrainei, potrivit relatării. De ce contează: conflict între decizii locale și presiune politică pe un subiect de reglementare Episodul readuce în prim-plan o problemă de „reglementare” în sens larg: cum sunt aplicate, în practică, sancțiunile și restricțiile legate de Rusia în spații publice și evenimente internaționale, inclusiv atunci când cadrul se schimbă (ridicarea unor sancțiuni) și când decizia efectivă ajunge la autorități locale care administrează infrastructura. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar dacă vor exista consecințe instituționale sau demersuri oficiale ca urmare a declarațiilor Dianei Șoșoacă sau a deciziei Primăriei Cluj. [...]
Donald Trump a sugerat la G7 că ar putea renunța la „ Înțelegerile de la Anchorage ”, un cadru diplomatic care ar fi acceptat menținerea controlului Rusiei asupra Donbasului într-un eventual acord de pace , pe fondul frustrării față de Vladimir Putin, potrivit Kyiv Post . Mesajul, relatat de Axios pe baza a doi oficiali americani prezenți la summit, a alimentat însă scepticismul liderilor europeni cu privire la disponibilitatea Washingtonului de a trece de la retorică la măsuri concrete. În relatarea citată, Trump a vorbit despre intensificarea presiunii asupra Moscovei și despre posibilitatea de a se retrage din aranjamentele diplomatice anterioare cu Rusia. „Înțelegerile de la Anchorage” sunt descrise ca un presupus cadru în care SUA ar fi fost de acord cu o cerere rusă de a păstra controlul asupra Donbasului în orice viitoare înțelegere de pace. Unul dintre oficialii americani citați a indicat că, în pofida discursului mai dur, în Europa persistă îndoieli că administrația Trump va urma cu acțiuni palpabile. „Trump era sceptic față de tot ce ține de Putin și vorbea despre presarea Rusiei, dar ceilalți lideri nu cred că va face, de fapt, ceva în privința asta.” Presiune internă la Moscova pentru escaladare În paralel cu incertitudinea din jurul eforturilor de pace intermediate de SUA, Kremlinul se confruntă cu presiuni interne pentru abandonarea diplomației, notează materialul. Reuters este citată cu informații potrivit cărora naționaliștii radicali din Rusia cer tot mai insistent oprirea negocierilor cu Washingtonul și escaladarea războiului împotriva Ucrainei, pe fondul unor atacuri ucrainene cu drone asupra Moscovei, Sankt Petersburgului și Crimeei ocupate. Aceleași voci pro-război susțin că diplomația cu SUA a eșuat și cer „înfrângerea militară completă” a Ucrainei; unele poziții extreme invocă inclusiv arsenalul nuclear tactic, potrivit relatării. Deși Kremlinul nu ar fi renunțat formal la contacte, trei oficiali ruși de rang înalt au declarat recent pentru Reuters că discuțiile cu SUA nu au produs progrese relevante, acuzând Washingtonul că nu și-ar fi respectat propunerile discutate la summitul Putin–Trump de anul trecut din Alaska. Moscova respinge înghețarea frontului ca bază pentru negocieri Pe linia diplomatică, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus, potrivit articolului, că Rusia nu va accepta oprirea luptelor pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri de pace. El a invocat experiența discuțiilor eșuate de la Istanbul din 2022 și a susținut că Rusia s-ar fi retras din regiunea Kiev ca „gest de bunăvoință”, înainte ca negocierile să se prăbușească. În același timp, Lavrov și Putin ar menține poziția că Rusia este deschisă reluării discuțiilor, dar doar în condițiile recunoașterii „noilor realități teritoriale”, inclusiv cererea ca Ucraina să cedeze integral regiunea Donețk, inclusiv zone pe care Rusia încă încearcă să le cucerească. În acest context, semnalul transmis de Trump la G7 – chiar dacă rămâne, deocamdată, la nivel de intenție – adaugă volatilitate cadrului de negociere și riscă să complice coordonarea transatlantică, în condițiile în care aliații europeni nu sunt convinși că Washingtonul va schimba efectiv linia de acțiune față de Moscova. [...]
Suspendarea certificatului ROMATSA ajunge pe masa CSAT , într-o ședință convocată luni de președintele Nicușor Dan, cu miză directă pe continuitatea serviciilor de navigație aeriană și securitatea spațiului aerian, potrivit Mediafax . Consiliul Suprem de Apărare a Țării se reunește de la ora 15:00, la Palatul Cotroceni , într-o ședință convocată vineri de șeful statului. Reuniunea are loc pe fondul tensiunilor dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, apărute după ce președintele l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără susținerea PNL. Ilie Bolojan a calificat atunci decizia drept un gest „ostil”. Ce teme sunt pe ordinea de zi Pe agenda ședinței se află trei subiecte principale: obiectivele României pentru Summitul NATO de la Ankara din 2026; forțele și mijloacele Armatei României care pot fi puse la dispoziție pentru misiuni și operații în afara țării, în 2027; implicațiile pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian, în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană. În ședință urmează să fie discutate și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale, fără ca acestea să fie detaliate în informațiile disponibile. [...]
Blocajul politic prelungește incertitudinea guvernării , iar UDMR avertizează că negocierile „cu linii roșii” pot împinge România spre un impas care să dureze și anul viitor, potrivit News . Csoma Botond spune că vor exista noi discuții luni, însă președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni abia după ce au un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a declarat la Digi24 că nu a fost prezent la discuția de la Palatul Cotroceni, dar că, din informațiile pe care le are, șeful statului „așteaptă un acord din partea partidelor politice” pentru a putea fi învestit un guvern. În același context, deputatul UDMR a comentat mesajul transmis de Nicușor Dan după consultările cu liderii politici, când președintele a spus că se contura o majoritate pentru un guvern PSD și că PNL „s-a răzgândit”. Csoma Botond a calificat afirmația drept „o apreciere de natură politică” și a spus că poate înțelege nemulțumirea președintelui față de lipsa unei majorități. „Dacă mergem numai cu acest limbaj dur şi cu liniile roşii pe care le avem, nu vom avea guvern nici anul viitor”, a afirmat Csoma Botond. Anticipatele, „nu o soluție viabilă” în viziunea UDMR Csoma Botond a susținut că alegerile anticipate nu ar rezolva „problema de fond”, chiar dacă România nu a avut astfel de alegeri în perioada postdecembristă. În opinia sa, un nou scrutin nu ar schimba substanțial raportul de forțe între partidele pro-europene, iar fragmentarea ar rămâne, ceea ce ar obliga, din nou, la un compromis între partidele care au format fosta coaliție. În schimb, a adăugat el, anticipatele ar avantaja AUR, partid care „va crește” în acest scenariu, fără ca pe „cealaltă parte a scenei politice” să apară modificări majore ale rezultatelor. [...]
