Știri
Știri din categoria Politică
Disputa de la Cluj privind simbolurile Rusiei riscă să capete o dimensiune diplomatică, după ce Călin Georgescu a criticat public decizia autorităților locale de a nu permite drapelul și imnul Rusiei la o competiție internațională, într-o linie de argumentație similară celei folosite de Moscova, potrivit Mediafax.
Într-un interviu la Realitatea Plus, Georgescu a atacat direct administrația din Cluj-Napoca și pe primarul Emil Boc, susținând că o competiție sportivă a fost transformată într-un „circ politic”. Declarațiile vin după retragerea echipei Rusiei de gimnastică ritmică de la World Challenge Cup, pe fondul refuzului autorităților locale de a permite folosirea simbolurilor naționale ruse.
„Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute la Cluj este definiția slugărniciei absolute, ridicată la rang de politică”, a spus Călin Georgescu.
Georgescu a invocat decizia Federației Internaționale de Gimnastică (FIG), despre care spune că, în mai, a stabilit condițiile turneului și a ridicat restricțiile pentru sportivii ruși și belaruși, permițând revenirea în competițiile internaționale sub drapelul propriu. În acest context, el a susținut că hotărârea de la Cluj ar fi ignorat cadrul stabilit de federația internațională.
„Este o palmă peste toată demnitatea poporului român. Să batjocorești decizia Federației Internaționale de Gimnastică, s-o arunci la gunoi”, a afirmat el.
Scandalul a generat reacții oficiale la Moscova. Ministerul rus de Externe, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a acuzat România de „politizarea sportului” și a transmis că decizia privind simbolurile Rusiei nu va rămâne fără consecințe, conform relatării.
„Singurul răspuns posibil și logic din partea Rusiei a fost refuzul de a participa la competiție”, a transmis Zaharova.
Și Kremlinul a susținut retragerea echipei ruse: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a calificat decizia drept „inacceptabilă” și a spus că Rusia este „mândră” de hotărârea luată. În plus, Federația Rusă de Gimnastică a anunțat că va folosi „toate mecanismele juridice internaționale” pentru a cere respectarea deciziilor FIG.
Emil Boc a justificat refuzul de a permite drapelul și imnul Rusiei la competiția de la Cluj-Napoca prin referire la războiul din Europa și la statutul României de stat membru UE.
„Nu sunt de acord ca simbolurile politice ale unui stat agresor în Europa să fie folosite într-o țară a Uniunii Europene”, a transmis Boc.
După acest anunț, echipa Rusiei s-a retras de la competiție, acuzând organizatorii că încalcă regulamentele turneului.
Recomandate
Curtea de Apel București a amânat până la 12 octombrie procesul în care Călin Georgescu este judecat alături de Horațiu Potra și membri ai grupării acestuia, după ce apărătorii au cerut lămuriri legate de existența unui dosar „confidențial” desprins din cauză, potrivit Wall-Street . Miza imediată este una procedurală: instanța vrea să stabilească ce conține acel dosar și dacă include documente clasificate sau acte medicale, înainte de a continua judecata. De ce s-a amânat: verificări la Înalta Curte La termenul de luni, Laura Vicol, avocată a unuia dintre inculpați, a solicitat explicații privind un dosar „confidențial” care ar fi fost desprins din dosarul Georgescu–Potra și care s-ar afla la Înalta Curte de Casație și Justiție , potrivit Agerpres, citată de publicație. Demersul a fost susținut de avocatul Dan Lupașcu (fost membru al CSM), care a cerut ca instanța să trimită o adresă către Înalta Curte pentru a afla dacă dosarul respectiv conține documente clasificate sau acte medicale. Judecătorul a fost de acord cu trimiterea adresei și a dispus amânarea procesului pentru 12 octombrie. Ce a spus Georgescu după ședință La ieșirea din sala de judecată, Călin Georgescu le-a mulțumit susținătorilor și unei părți din presă despre care a spus că a relatat „obiectiv”, precum și lui George Simion „pentru integritate”. În același context, a afirmat că urmează o toamnă „grea” „în adevăr” și a susținut că dosarele în care este inculpat ar fi „politice”, declarând public că este nevinovat „în toate cele trei dosare”. Contextul dosarului: acuzațiile și ce susțin procurorii Conform informațiilor prezentate, Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General în acest al doilea dosar pentru: complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale). În același dosar sunt inculpați Horațiu Potra și 20 de membri ai grupării sale, între care se află și mercenari. Procurorii susțin că mercenarii lui Potra ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pentru a crea haos, iar planul de acțiune ar fi fost stabilit de Călin Georgescu și apropiații săi la o întâlnire clandestină la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor. [...]
Călin Georgescu cere blocarea votului pentru Guvernul Mureșan, invocând riscuri economice și sociale , potrivit Mediafax . Fostul candidat la alegerile prezidențiale le-a transmis parlamentarilor să nu acorde vot de încredere cabinetului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , susținând că un vot favorabil ar însemna „un act de trădare a interesului României”. Declarațiile au fost făcute luni, la ieșirea de la Curtea de Apel București , unde Călin Georgescu și Horațiu Potra s-au prezentat într-un proces care vizează acțiuni împotriva ordinii constituționale. Conform relatării, termenul de judecată a fost amânat, iar Georgescu i-a mulțumit lui George Simion pentru „integritate”. Argumentul central: criza economică și socială, folosită ca motiv pentru respingerea cabinetului Georgescu a susținut că România traversează o perioadă „foarte gravă” din punct de vedere economic și social și a criticat ideea validării unui nou guvern, pe care l-a caracterizat drept „păgân și antiromânesc”. În mesajul său, el a enumerat mai multe teme pe care le leagă de situația actuală a țării, între care: datoria publică; inflația; exodul tinerilor; situația demografică; educația și sănătatea. Totodată, Georgescu a afirmat că România plătește zilnic 30 de milioane de euro (aprox. 150 de milioane de lei) pentru dobânzile aferente împrumuturilor statului și a susținut că euro „se va prăbuși foarte curând” (fără a oferi, în material, o bază de date sau o sursă pentru această prognoză). Ținte politice: Mureșan și președintele Nicușor Dan Fostul candidat l-a criticat pe Siegfried Mureșan, dar și pe președintele Nicușor Dan, care l-a desemnat premier. În același mesaj, Georgescu a susținut că actuala clasă politică este „infractoare” a ordinii constituționale și a spus că România ar avea nevoie de un președinte și un guvern „iubitor de pace, iubitor de popor și iubitor de Hristos”. Miza imediată a acestor declarații este votul din Parlament pentru învestirea Guvernului Mureșan, pentru care Georgescu cere explicit respingerea. Materialul nu include reacții ale celor vizați și nici detalii despre calendarul votului. [...]
AUR condiționează orice discuție de guvernare de negocieri înainte de consultările de la Cotroceni , în scenariul în care Guvernul Mureșan nu trece de votul Parlamentului, potrivit HotNews . Mesajul, transmis în principal către PSD, indică o strategie de presiune pentru formarea unei majorități parlamentare înainte ca președintele să înceapă consultările oficiale. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că o coaliție PSD–AUR ar fi posibilă doar dacă PSD contactează AUR și dacă discuțiile au loc înainte de consultările de la Cotroceni, „în această situație” în care guvernul nu ar fi învestit. Declarațiile sunt atribuite de HotNews agenției Agerpres . „Dacă ne contactează primul partid al țării ca număr de parlamentari, aceste discuții trebuie să aibă loc înainte de consultările de la Cotroceni. Nu e vorba de alianță. Se poate numi coaliție de guvernare.” În același timp, Peiu a indicat că obiectivul principal al AUR rămâne declanșarea alegerilor anticipate, pe care le descrie drept „singura soluție democratică de ieșire din blocaj”. El a mai afirmat că AUR exclude să voteze un guvern din care nu face parte și că o eventuală alianță PSD–AUR „depinde în întregime de PSD și de președintele Nicușor Dan”. Boicot la învestire și deschidere de negocieri și cu PNL/USR Purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a declarat că partidul va anunța echipa de negociere și liniile de discuție „după ce pică Guvernul Mureșan” și că negocierile pot viza și PNL sau USR, nu doar PSD. În paralel, AUR își menține decizia de a nu participa la audierile miniștrilor și nici la votul de învestire, invocând „programul de guvernare prezentat”. „Poziția noastră este cât se poate de clară: nu votăm acest Guvern.” Avrămescu a mai spus că, dacă PSD dorește discuții cu AUR, acestea trebuie purtate „cu partidul, nu individual”, la nivel de conducere. Tot el a susținut că AUR va avea „echipe de negocieri” pentru formarea unei majorități și a indicat că, la nivel de program, pot exista „elemente comune” între PSD și AUR, inclusiv pe fondul unei „crize economice” și „crize sociale”, fără a detalia măsuri concrete. Context: Simion vorbește despre negocieri pentru „un Guvern stabil” În aceeași zi, liderul AUR George Simion a anunțat că negociază cu formațiunile politice pentru a forma „un Guvern stabil”, pe fondul unei „crize politice majore”, potrivit unei declarații citate de HotNews. Formațiunea anunțase anterior că nu va vota guvernul Mureșan, poziție reluată și în materialul publicat de HotNews, inclusiv prin trimitere la un articol anterior despre boicotul anunțat de Simion. [...]
O posibilă decizie de neconstituționalitate a OUG 38/2026 la CCR poate scoate din joc mecanisme-cheie pentru derularea proiectelor SAFE , punând sub presiune contracte de apărare și infrastructură de ordinul miliardelor de euro, chiar în ziua în care Parlamentul votează învestirea Guvernului Mureșan, potrivit HotNews . Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra sesizării depuse de președintele PSD, Sorin Grindeanu, privind Ordonanța 38/2026. Conform unor surse politice citate de publicație, judecătorii CCR „se pregătesc să admită” sesizarea, ceea ce ar putea afecta implementarea unor proiecte finanțate prin instrumentul european SAFE. România are o alocare de 16,7 miliarde de euro prin SAFE, iar contracte de peste 9 miliarde de euro au fost deja semnate și ar putea fi puse în pericol de o decizie a CCR, notează HotNews. SAFE este prezentat în articol ca un mecanism bazat pe împrumuturi, nu pe fonduri nerambursabile, cu dobândă maximă de 3% și o perioadă de grație de 10 ani; rambursarea ar începe din 2035, eșalonat pe circa 30 de ani. Miza economică și operațională: ce ar bloca, de fapt, o decizie CCR HotNews arată că o eventuală declarare ca neconstituțională a OUG 38/2026 nu ar însemna dispariția programului SAFE și nici anularea automată a contractelor deja semnate. Riscul major ar fi, însă, pentru derularea viitoare a proiectelor, prin eliminarea unui set de mecanisme introduse de ordonanță. Efectul principal indicat: pentru viitor ar dispărea mecanismele prin care statul poate: expropria anumite active industriale; prelua participații sau active ale unor companii strategice. Consecința practică, potrivit articolului, ar putea fi apariția unor blocaje în proiectele care depind de aceste instrumente. De ce a fost atacată OUG 38/2026 Sesizarea lui Sorin Grindeanu susține că Guvernul Bolojan ar fi depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Argumentul prezentat: proiectul ordonanței, adoptate pe 4 mai, ar fi fost modificat în ziua moțiunii (5 mai), iar forma finală ar fi fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după demiterea executivului. Guvernul a susținut că ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședința din 8 mai pentru a se lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, „potrivit legii”, conform HotNews. Separat, OUG 38/2026 a fost atacată și de Avocatul Poporului, care a invocat, între motive, lipsa avizului Consiliului Legislativ și limitările unui guvern demis. Context politic: calendarul CCR, suprapus peste votul pentru Guvernul Mureșan În articol este menționată o postare a lui Sorin Grindeanu, publicată duminică, în care acesta i-a numit pe reprezentanții Guvernului Bolojan „trădători de țară” și a susținut că s-ar fi împrumutat „pe 40 de ani” miliarde prin SAFE pentru a da contracte de 8 miliarde de euro unei singure companii străine, „în defavoarea industriei naționale”. Postarea este disponibilă aici . La finalul mesajului, liderul PSD a anunțat că PSD nu va vota Guvernul Mureșan. HotNews mai relatează că, în rândul unor lideri PNL și USR, au apărut suspiciuni că PSD ar fi încercat să împingă votul de învestitură pentru miercuri, astfel încât ședința de plen să coincidă cu decizia CCR. În Birourile Permanente Reunite, PNL ar fi propus ca votul final să fie marți seară, însă, potrivit surselor HotNews, nu PSD s-ar fi opus, ci AUR, care ar fi cerut programarea pentru miercuri. Cum sunt împărțite alocările SAFE pentru România Potrivit articolului, alocarea de 16,7 miliarde de euro este structurată astfel: 2,8 miliarde euro – achiziții pentru MAI și alte instituții din zona de siguranță și securitate națională; 4,2 miliarde euro – segmente din Autostrada A7 (Pașcani – Suceava – Siret) și A8 (Moțca – Iași – Ungheni); 9,6 miliarde euro – achiziții militare ale MApN. HotNews indică și exemple de contracte SAFE deja semnate (inclusiv un total estimat de ~8,57 miliarde euro pentru proiecte MApN enumerate în articol) și un total de ~1,208 miliarde euro pentru contracte SAFE ale MAI/SRI/IGSU. Pentru detalii despre achizițiile militare deja contractate, HotNews trimite la un material separat, disponibil aici . [...]
Kelemen Hunor avertizează că anticipatele ar împinge AUR spre guvernare , într-un apel către PSD și PNL să deblocheze formarea unei majorități după votul din Parlament, potrivit HotNews . Miza imediată este votul de miercuri pentru învestirea guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . Acesta a spus, într-un interviu la Digi24 , că are în acest moment „doar cele 170 de voturi” ale PNL, USR și UDMR și a invocat „rezultate foarte bune ale discuției cu grupul minorităților”. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. În acest context, președintele UDMR respinge ideea alegerilor anticipate și susține că, dacă guvernul Mureșan nu trece, o opțiune mai potrivită ar fi ca președintele Nicușor Dan să îl nominalizeze premier pe Sorin Grindeanu. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la B1 TV . De ce contează: riscul unei reconfigurări a puterii în jurul AUR Hunor argumentează că anticipatele nu ar schimba raportul de forțe „în favoarea” PSD și PNL, ci doar ar „schimba ordinea”, cu AUR pe primul loc și imposibil de evitat în ecuația formării guvernului. „Soluția anticipatelor nu înseamnă că se va schimba ceva în favoarea acestor forțe politice. Se va schimba ordinea. AUR va fi pe primul loc și nu se poate evita atunci formarea unui guvern în jurul partidului AUR.” În același mesaj, liderul UDMR le transmite PSD și PNL că, „dincolo de orgolii” și dispute, există o „responsabilitate comună” pentru guvernarea țării, sugerând că o criză prelungită ar putea produce efecte politice greu de controlat. Ce urmează: votul din Parlament și scenariul anticipatelor Parlamentul votează miercuri asupra guvernului Mureșan, iar în lipsa unei majorități de 233 de voturi, discuția despre pașii constituționali pentru anticipate revine în prim-plan. Separat, deputatul PNL Alexandru Muraru a spus că partidul ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate în cazul în care guvernul pică la vot, conform HotNews . [...]
UDMR își reafirmă veto-ul față de un guvern susținut de AUR , poziție care poate complica aritmetica parlamentară la votul de învestitură și grăbește scenariul unei noi nominalizări de premier dacă Executivul nu trece, potrivit news.ro . Tanczos Barna, ministrul propus la Agricultură, a declarat după audierea în comisiile parlamentare că UDMR nu își va „flexibiliza” poziția pentru a vota un viitor guvern din care face parte AUR sau care este susținut de AUR și de „partide extremiste”. El a invocat și ponderea Uniunii în Legislativ, arătând că UDMR are „7% în Parlament” și că nu ar trebui „de fiecare dată” să fie „arătați cu degetul” dacă un guvern nu trece. „Ne cunoaşteţi. Noi, când zicem că nu, acela rămâne nu. (...) În cazul în care este vorba de un guvern care este susţinut de AUR şi de partide extremiste, răspunsul nostru rămâne nu.” Miza: votul de învestitură și presiunea pe o nouă propunere de premier În același context, Tanczos Barna a spus că, dacă Guvernul nu trece miercuri, „trebuie să se vină cât se poate de repede, imediat” cu o nouă propunere de premier, pentru „a nu mai pierde timpul”. Declarația indică o presiune pentru accelerarea procedurilor politice în cazul unui eșec la vot, cu efect direct asupra calendarului de formare a Executivului. Replica la acuzația de „anti-american” Întrebat despre afirmația lui Sorin Grindeanu , care a catalogat guvernul Bolojan drept „cel mai anti-american”, Tanczos Barna a spus că nu a avut „nicio legătură cu acele spețe” și a susținut că UDMR nu este „nici anti-europeană, nici anti-americană”. „Cu siguranţă noi, cei din UDMR, nu suntem nici anti-europeni, nici anti-americani, nici anti...nimic.” [...]
