Știri
Știri din categoria Politică
Călin Georgescu a relansat un discurs cu acuzații economice și geopolitice la adresa conducerii statului, într-un interviu la Realitatea Plus, în care l-a numit pe premierul Ilie Bolojan „definiția antiromânismului” și a susținut că actualul model economic „a dărâmat România”, potrivit Adevărul.
Georgescu a afirmat că Bolojan ar fi favorizat companii străine și ar fi început „vânzarea activelor proprietatea poporului român”, susținând, totodată, că ar fi „nenorocit economia românească”. În același registru, l-a indicat pe președintele Nicușor Dan drept „direct răspunzător” pentru situația politică și economică, pe motiv că l-a desemnat pe Bolojan premier (în contextul menționat de publicație, care amintește și un material separat despre desemnare).
În interviu, Georgescu a spus că „modelul economic este greșit total” și că guvernele propuse în ultimele săptămâni ar continua aceeași direcție. El a descris acest model ca fiind bazat pe „exploatarea resurselor la sânge” și pe împrumuturi și a criticat faptul că programele de guvernare ar fi construite în jurul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și al programului european SAFE.
Tot în cadrul emisiunii, Georgescu a avansat cifre privind datoria publică și costul dobânzilor, susținând că datoria publică a României ar fi de 236 de miliarde de euro (aprox. 1.180 miliarde lei) și că statul ar plăti zilnic 32 de milioane de euro (aprox. 160 milioane lei) doar dobândă.
Pe zona de politică externă și simboluri, Georgescu a preluat public poziția Moscovei în scandalul de la Cluj-Napoca, după retragerea echipei ruse de gimnastică ritmică din competiție, în urma interdicției privind utilizarea drapelului și a imnului Federației Ruse. El a catalogat decizia autorităților locale drept „definiția slugărniciei absolute” și a susținut că o competiție sportivă a fost transformată într-o miză geopolitică.
În aceeași emisiune, Georgescu a legat evenimente politice recente de interpretări despre decembrie 1989, pe care l-a numit „lovitură de stat”, și a făcut o conexiune între avorturi și anularea alegerilor, susținând că România ar fi „pierdut peste 20 de milioane de suflete” și asociind această idee cu data de 6 decembrie 2024, pe care a numit-o „a doua lovitură de stat”.
Materialul nu indică reacții ale celor vizați de acuzații (Ilie Bolojan, Nicușor Dan sau autoritățile locale din Cluj) la declarațiile lui Georgescu.
Recomandate
Suspendarea certificatului ROMATSA ajunge pe masa CSAT , într-o ședință convocată luni de președintele Nicușor Dan, cu miză directă pe continuitatea serviciilor de navigație aeriană și securitatea spațiului aerian, potrivit Mediafax . Consiliul Suprem de Apărare a Țării se reunește de la ora 15:00, la Palatul Cotroceni , într-o ședință convocată vineri de șeful statului. Reuniunea are loc pe fondul tensiunilor dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, apărute după ce președintele l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără susținerea PNL. Ilie Bolojan a calificat atunci decizia drept un gest „ostil”. Ce teme sunt pe ordinea de zi Pe agenda ședinței se află trei subiecte principale: obiectivele României pentru Summitul NATO de la Ankara din 2026; forțele și mijloacele Armatei României care pot fi puse la dispoziție pentru misiuni și operații în afara țării, în 2027; implicațiile pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian, în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană. În ședință urmează să fie discutate și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale, fără ca acestea să fie detaliate în informațiile disponibile. [...]
Disputa de la Cluj privind simbolurile Rusiei riscă să capete o dimensiune diplomatică , după ce Călin Georgescu a criticat public decizia autorităților locale de a nu permite drapelul și imnul Rusiei la o competiție internațională, într-o linie de argumentație similară celei folosite de Moscova, potrivit Mediafax . Într-un interviu la Realitatea Plus, Georgescu a atacat direct administrația din Cluj-Napoca și pe primarul Emil Boc, susținând că o competiție sportivă a fost transformată într-un „circ politic”. Declarațiile vin după retragerea echipei Rusiei de gimnastică ritmică de la World Challenge Cup , pe fondul refuzului autorităților locale de a permite folosirea simbolurilor naționale ruse. „Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute la Cluj este definiția slugărniciei absolute, ridicată la rang de politică”, a spus Călin Georgescu. Miza: conflict între decizia locală și regulile federației internaționale Georgescu a invocat decizia Federației Internaționale de Gimnastică (FIG), despre care spune că, în mai, a stabilit condițiile turneului și a ridicat restricțiile pentru sportivii ruși și belaruși, permițând revenirea în competițiile internaționale sub drapelul propriu. În acest context, el a susținut că hotărârea de la Cluj ar fi ignorat cadrul stabilit de federația internațională. „Este o palmă peste toată demnitatea poporului român. Să batjocorești decizia Federației Internaționale de Gimnastică, s-o arunci la gunoi”, a afirmat el. Reacția Moscovei: avertismente și posibile demersuri juridice Scandalul a generat reacții oficiale la Moscova. Ministerul rus de Externe, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova , a acuzat România de „politizarea sportului” și a transmis că decizia privind simbolurile Rusiei nu va rămâne fără consecințe, conform relatării. „Singurul răspuns posibil și logic din partea Rusiei a fost refuzul de a participa la competiție”, a transmis Zaharova. Și Kremlinul a susținut retragerea echipei ruse: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a calificat decizia drept „inacceptabilă” și a spus că Rusia este „mândră” de hotărârea luată. În plus, Federația Rusă de Gimnastică a anunțat că va folosi „toate mecanismele juridice internaționale” pentru a cere respectarea deciziilor FIG. Poziția primarului Emil Boc Emil Boc a justificat refuzul de a permite drapelul și imnul Rusiei la competiția de la Cluj-Napoca prin referire la războiul din Europa și la statutul României de stat membru UE. „Nu sunt de acord ca simbolurile politice ale unui stat agresor în Europa să fie folosite într-o țară a Uniunii Europene”, a transmis Boc. După acest anunț, echipa Rusiei s-a retras de la competiție, acuzând organizatorii că încalcă regulamentele turneului. [...]
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea politică , după ce UDMR acuză PSD că a respins atât un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, cât și ideea unei „rotative” în care cealaltă tabără să preia prima guvernarea, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat duminică seara la Digi24 că luni urmează noi discuții și că președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni cu un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. În acest context, Csoma Botond a spus că Nicușor Dan ar fi „mâhnit” de faptul că nu s-a conturat încă o majoritate și a avertizat că, dacă negocierile rămân blocate în „limbaj dur” și „linii roșii”, formarea unui guvern ar putea fi amânată semnificativ. Miza negocierilor: acord pe măsuri și formula de guvernare Potrivit liderului UDMR, punctul central al disputei a fost refuzul PSD de a accepta: un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, care să fie aplicat indiferent cine ajunge la Palatul Victoria; o eventuală rotativă în care PNL–USR–UDMR să guverneze primii, iar PSD ulterior. Csoma Botond a susținut că un astfel de acord ar fi permis continuitate pe politicile de guvernare, inclusiv în scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR sau al unui guvern „monocolor” PSD. Propunerile de premier și întâlnirea fără consens de la Cotroceni În paralel, PSD l-a propus pentru funcția de premier pe liderul partidului, Sorin Grindeanu , în timp ce PNL–USR–UDMR au anunțat că îl susțin pe eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan. Nicușor Dan i-a chemat vineri seara la discuții pe liderii celor patru partide și pe reprezentantul minorităților naționale, însă întâlnirea s-a încheiat după aproximativ o oră, fără un consens. În urma negocierilor de vineri, președintele a vorbit despre „blocaj politic”, pe fondul acuzației că PNL și-ar fi schimbat poziția. Ce urmează UDMR anticipează reluarea discuțiilor, însă pozițiile rămân divergente pe două planuri: numele premierului și existența unui acord politic pe măsuri care să susțină o majoritate în Parlament, condiție esențială pentru învestirea Guvernului. [...]
Blocajul politic prelungește incertitudinea guvernării , iar UDMR avertizează că negocierile „cu linii roșii” pot împinge România spre un impas care să dureze și anul viitor, potrivit News . Csoma Botond spune că vor exista noi discuții luni, însă președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni abia după ce au un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a declarat la Digi24 că nu a fost prezent la discuția de la Palatul Cotroceni, dar că, din informațiile pe care le are, șeful statului „așteaptă un acord din partea partidelor politice” pentru a putea fi învestit un guvern. În același context, deputatul UDMR a comentat mesajul transmis de Nicușor Dan după consultările cu liderii politici, când președintele a spus că se contura o majoritate pentru un guvern PSD și că PNL „s-a răzgândit”. Csoma Botond a calificat afirmația drept „o apreciere de natură politică” și a spus că poate înțelege nemulțumirea președintelui față de lipsa unei majorități. „Dacă mergem numai cu acest limbaj dur şi cu liniile roşii pe care le avem, nu vom avea guvern nici anul viitor”, a afirmat Csoma Botond. Anticipatele, „nu o soluție viabilă” în viziunea UDMR Csoma Botond a susținut că alegerile anticipate nu ar rezolva „problema de fond”, chiar dacă România nu a avut astfel de alegeri în perioada postdecembristă. În opinia sa, un nou scrutin nu ar schimba substanțial raportul de forțe între partidele pro-europene, iar fragmentarea ar rămâne, ceea ce ar obliga, din nou, la un compromis între partidele care au format fosta coaliție. În schimb, a adăugat el, anticipatele ar avantaja AUR, partid care „va crește” în acest scenariu, fără ca pe „cealaltă parte a scenei politice” să apară modificări majore ale rezultatelor. [...]
Blocarea concursurilor pentru posturi de medici a lăsat fără joburi peste 2.000 de specialiști , susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete , într-un mesaj către premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit News . Rogobete afirmă că, în numele „reformei”, Bolojan nu ar fi fost de acord cu scoaterea la concurs a unor posturi necesare spitalelor, ceea ce ar fi împins o parte dintre medicii proaspăt specializați în șomaj. Miza: deficit de personal în spitale și investiție publică irosită Rogobete spune că a semnat „peste 2.000 de diplome de medic specialist” pentru tineri care au terminat rezidențiatul, au promovat examenul de specialitate și au primit recunoașterea oficială a profesiei, însă „în foarte multe cazuri” aceștia ar fi ajuns șomeri. În același timp, fostul ministru relatează că managerii de spitale îi transmiteau că nu mai au cu cine acoperi gărzile, în condițiile în care pacienții cereau medici, iar tinerii specialiști cereau locuri de muncă. Acuzația: „reforma” ca etichetă, nu ca politică publică Fostul ministru contestă ideea că blocarea angajărilor ar fi o reformă și pune problema eficienței cheltuirii banilor publici pentru formarea medicilor: „Să formezi medici pe bani publici, să investeşti ani de pregătire în ei şi apoi să-i laşi fără posibilitatea de a profesa, în timp ce spitalele duc lipsă de personal?” Rogobete mai susține că termenul „reformă” ar fi folosit mai degrabă ca instrument de comunicare decât ca politică publică, iar o reformă reală ar trebui măsurată în rezultate, nu în sloganuri. Mesajul către Bolojan În final, Rogobete îi transmite premierului interimar: „Nu faceţi nicio reformă. Nici dumneavoastră, nici cei care vă înconjoară.” și încheie cu apelul: „Domnule Bolojan, opriţi-vă. Lăsaţi România să meargă înainte prin fapte, nu prin etichete.” [...]
Fără voturile UDMR , un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi , iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax , care citează surse politice menționate de G4Media. Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare. De ce UDMR devine „votul-pivot” în scenariul Grindeanu În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan. Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România. Calculele de voturi: cât lipsește și de unde ar putea veni Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale: Liberali „anti-Bolojan” : estimări „în jurul a 20–25” de parlamentari; cu 25 de voturi, PSD + minorități + UDMR ar ajunge la „aproximativ 200” de voturi. Grupul din jurul lui Victor Ponta : 18 membri la Camera Deputaților (Uniți pentru România) și 10 la Senat (PACE – Întâi România). Dacă ar vota „compact”, blocul PSD–minorități–UDMR–Ponta ar ajunge la 203 voturi . Cu încă 25 de liberali „anti-Bolojan”, totalul ar urca la 228 , rămânând sub prag. Pentru a trece, ar mai fi necesare „câteva voturi” din SOS România (15 deputați) sau de la neafiliați (20 în total: 12 deputați și 8 senatori), o parte provenind din reconfigurările din fostele blocuri POT și SOS. Contextul politic: declarațiile Olguței Vasilescu și poziția PNL Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament. „Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului. De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată. [...]
