Știri
Știri din categoria Politică

Călin Georgescu a relansat un discurs cu acuzații economice și geopolitice la adresa conducerii statului, într-un interviu la Realitatea Plus, în care l-a numit pe premierul Ilie Bolojan „definiția antiromânismului” și a susținut că actualul model economic „a dărâmat România”, potrivit Adevărul.
Georgescu a afirmat că Bolojan ar fi favorizat companii străine și ar fi început „vânzarea activelor proprietatea poporului român”, susținând, totodată, că ar fi „nenorocit economia românească”. În același registru, l-a indicat pe președintele Nicușor Dan drept „direct răspunzător” pentru situația politică și economică, pe motiv că l-a desemnat pe Bolojan premier (în contextul menționat de publicație, care amintește și un material separat despre desemnare).
În interviu, Georgescu a spus că „modelul economic este greșit total” și că guvernele propuse în ultimele săptămâni ar continua aceeași direcție. El a descris acest model ca fiind bazat pe „exploatarea resurselor la sânge” și pe împrumuturi și a criticat faptul că programele de guvernare ar fi construite în jurul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și al programului european SAFE.
Tot în cadrul emisiunii, Georgescu a avansat cifre privind datoria publică și costul dobânzilor, susținând că datoria publică a României ar fi de 236 de miliarde de euro (aprox. 1.180 miliarde lei) și că statul ar plăti zilnic 32 de milioane de euro (aprox. 160 milioane lei) doar dobândă.
Pe zona de politică externă și simboluri, Georgescu a preluat public poziția Moscovei în scandalul de la Cluj-Napoca, după retragerea echipei ruse de gimnastică ritmică din competiție, în urma interdicției privind utilizarea drapelului și a imnului Federației Ruse. El a catalogat decizia autorităților locale drept „definiția slugărniciei absolute” și a susținut că o competiție sportivă a fost transformată într-o miză geopolitică.
În aceeași emisiune, Georgescu a legat evenimente politice recente de interpretări despre decembrie 1989, pe care l-a numit „lovitură de stat”, și a făcut o conexiune între avorturi și anularea alegerilor, susținând că România ar fi „pierdut peste 20 de milioane de suflete” și asociind această idee cu data de 6 decembrie 2024, pe care a numit-o „a doua lovitură de stat”.
Materialul nu indică reacții ale celor vizați de acuzații (Ilie Bolojan, Nicușor Dan sau autoritățile locale din Cluj) la declarațiile lui Georgescu.
Recomandate

Robert Negoiță spune că reforma administrativă ar putea depinde de o condiționare politică și susține că președintele Nicușor Dan ar fi fost cel care a „împins” PSD să își asume reorganizarea administrativ-teritorială, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care PSD lucrează la un proiect de reformă cu potențiale efecte directe asupra funcționării administrației locale. Negoiță afirmă că nu crede că președintele „i-a obligat” pe social-democrați, dar că „i-a condiționat”, fără să ofere detalii despre natura acestei condiționări. În același timp, edilul Sectorului 3 spune că susține proiectul PSD, chiar dacă există nemulțumiri inclusiv în rândul unor primari social-democrați. Miza: reorganizarea administrativă și costurile de funcționare ale administrației locale Primarul Sectorului 3 pledează pentru implementarea reformei și descrie România drept „cea mai nereformată țară din Europa” din acest punct de vedere. El se declară optimist că reforma poate fi dusă la capăt chiar și în scenariul în care ar fi nevoie de modificarea Constituției, conform aceleiași surse. Interviul integral urmează să fie difuzat duminică, de la ora 14:00, la Digi24. Ce variantă preferă Negoiță și ce criterii invocă În discuția despre cum ar trebui făcută reforma, Negoiță spune că simplul prag de populație nu ar trebui să fie singurul criteriu. În opinia sa, ar trebui luate în calcul și: suprafața localităților; distanțele dintre localități, inclusiv situații de izolare (de exemplu, sate de munte); criterii „clare și transparente”, cu posibilitatea unor excepții motivate. În interiorul PSD sunt discutate două opțiuni, iar Negoiță spune că ar alege varianta comasării voluntare a localităților mici, propusă de ministrul Dezvoltării, în detrimentul comasării obligatorii pe praguri de populație (comune sub 3.000 de locuitori și orașe sub 10.000), variantă asociată în spațiul public cu Dragoș Benea. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul PSD este încă în faza de opțiuni și criterii, iar una dintre necunoscute rămâne dacă reorganizarea va necesita sau nu schimbări constituționale. În paralel, declarația lui Negoiță mută o parte din discuție în zona de negociere politică la vârf, însă fără elemente verificabile despre „condiționarea” invocată. [...]

AUR estimează 15.000 de participanți la protestul pentru Călin Georgescu , într-un mesaj politic care mută presiunea în zona drepturilor constituționale și a încrederii în instituții, potrivit Adevărul . Manifestația a avut loc sâmbătă, 14 noiembrie, în Capitală, în zona Palatului Parlamentului, iar la acțiune a fost prezent și liderul partidului, George Simion. În comunicatul transmis după protest, AUR susține că mișcarea a fost „un semnal” pentru apărarea democrației, a statului de drept și a libertății de exprimare. Formațiunea afirmă că participanții au venit din București și din mai multe județe, au purtat drapele tricolore și au cerut respectarea principiilor statului de drept, iar nemulțumirile au vizat ceea ce manifestanții consideră „nedreptăți” și încălcări ale drepturilor fundamentale. „Protestatarii au transmis că libertatea de exprimare, dreptul la întrunire şi dreptul cetăţenilor de a-şi manifesta public nemulţumirile nu pot fi îngrădite”, se arată în comunicatul AUR. Diferențe de estimare și traseul manifestației Relatarea publicației despre desfășurarea protestului indică un alt reper de participare: aproximativ 10.000 de persoane se aflau în Parcul Izvor până la ora 14:30, conform Adevărul . După mitingul din zona Parlamentului, o parte dintre manifestanți s-au deplasat către Arestul Central, unde au cerut eliberarea lui Călin Georgescu, iar jandarmii au format un cordon în jurul clădirii. Înaintea manifestației, George Simion declarase că se așteaptă la 30.000–40.000 de participanți și îi invitase la protest pe oaspeții străini ai conferinței AUR de la Parlament, potrivit Adevărul . Miza de reglementare: avizarea protestului și argumentele autorităților Manifestația a fost precedată de o dispută privind refuzul avizării de către Primăria Capitalei, pe fondul unor riscuri invocate de Jandarmerie și Poliție pentru ordinea publică, inclusiv suprapunerea cu meciul România–Polonia. Tribunalul București a respins vineri cererea prin care trei persoane solicitau anularea avizului negativ, conform Adevărul . Contextul judiciar: de ce a fost în centrul protestului Călin Georgescu Protestul a avut loc în contextul în care Călin Georgescu se află în arest preventiv. Fostul candidat la președinție a fost trimis în judecată de DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată; procurorii susțin că prejudiciul depășește 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Acuzațiile urmează să fie analizate de instanță, iar Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, potrivit Adevărul . [...]

Decizia definitivă care scutește România de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei) în dosarul Roșia Montană închide practic ultima cale de atac și reduce un risc major pentru finanțele publice , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a reacționat sâmbătă, legând verdictul de rolul societății civile în oprirea proiectului minier. În mesajul său, șeful statului numește hotărârea „o decizie finală în favoarea țării noastre”, care „ne scutește, astfel, de plata unor despăgubiri imense, în valoare de 6,5 miliarde de dolari”. Ce înseamnă verdictul pentru stat Miza imediată a deciziei este eliminarea unei potențiale obligații de plată de ordinul miliardelor de dolari, cu impact direct asupra bugetului. Nicușor Dan afirmă că verdictul „închide, practic, ultima cale extraordinară de atac împotriva României”. Contextul arbitrajului și decizia ICSID România a obținut o victorie definitivă în procesul arbitral internațional privind proiectul Roșia Montană după ce Comitetul ad-hoc ICSID (Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții) a respins cererea de anulare formulată de Gabriel Resources. Compania nu va primi despăgubirile de 6,5 miliarde de dolari solicitate statului român. Pozițiile lui Nicușor Dan și ale Ministerului Finanțelor Președintele susține că proiectul Roșia Montană a fost „profund ilegal” și îl descrie ca pe „o încercare de a distruge iremediabil mediul natural și patrimoniul național, parte a patrimoniului UNESCO”, pe fondul „unei uriașe afaceri de corupție”. În aceeași intervenție, Nicușor Dan pune accent pe dimensiunea civică a subiectului, afirmând că Roșia Montană a devenit „simbol al spiritului civic” și mulțumind celor care „și-au asumat o luptă lungă și de uzură”. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că decizia „confirmă poziția României” și a descris rezultatul ca fiind „un efort instituțional și juridic susținut”, asumat de minister „pe parcursul a peste zece ani”, pentru protejarea interesului public, a mediului și a resurselor țării „printr-o apărare riguroasă”. [...]

Oana Gheorghiu îl împinge pe Ilie Bolojan spre prezidențiale pe argumentul „onestității” și susține că o candidatură a liderului PNL ar putea schimba logica electorală bazată pe promisiuni, potrivit Digi24 . Fostul vicepremier a declarat, în emisiunea „În fața ta”, că Ilie Bolojan „ar trebui” să candideze la următoarele alegeri prezidențiale și că ar avea „șanse foarte mari” să câștige. Gheorghiu a precizat însă că nu știe dacă Bolojan își dorește efectiv o astfel de candidatură. Argumentul central: „a spus oamenilor exact ce se poate și ce nu se poate” În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat potențialul electoral al lui Bolojan de un profil pe care îl descrie drept neobișnuit în politica românească: asumarea unor măsuri nepopulare și comunicarea directă a limitelor bugetare și administrative. „Indiferent cum se uită oamenii la Ilie Bolojan, că a mărit TVA-ul, că a mărit taxele, este însă, cred, primul politician la acest nivel care le-a vorbit oamenilor onest, care nu i-a mințit, care nu le-a vândut gogoși.” Ea a reluat ideea și în contextul alegerilor prezidențiale din 2029, susținând că România ar avea nevoie de politicieni care pot câștiga alegeri „spunându-le românilor adevărul”, inclusiv pentru a reduce tentația de a „cheltui bani aiurea” în scop electoral. Ce urmează Materialul Digi24 notează că interviul integral poate fi urmărit sâmbătă, de la ora 14:00, la Digi24. În informațiile publicate nu apare o reacție a lui Ilie Bolojan privind o eventuală candidatură. [...]

Un protest AUR programat sâmbătă, de la ora 14:00, în zona Palatului Parlamentului, riscă să se desfășoare fără autorizație , după ce Primăria Capitalei nu a avizat manifestația, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională și de ordine publică: Ministerul de Interne anunță suplimentarea forțelor de ordine, pe fondul avertismentelor PNL privind posibile incidente. Manifestația este asumată public de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) prin George Simion și este organizată „pentru susținerea lui Călin Georgescu”, notează publicația. Protestul a stârnit controverse înainte de începere tocmai din cauza lipsei autorizației de la Primăria Municipiului București (PMB). Autorizația, punctul de fricțiune Una dintre persoanele care a încercat să își asume organizarea, printr-o cerere de autorizare, este Nicolae Voiculeț, ajuns în conducerea Institutului Cultural Român la propunerea AUR. Cererea depusă de acesta nu a fost avizată de PMB. Din document reieșeau câteva repere logistice: prezență estimată: 5.000 de persoane; zone vizate: Parcul Izvor și zona Senatului României; interval: orele 14:00–20:00. În paralel, Digi24 arată că Primăria Capitalei nu doar că nu a avizat protestul, dar a și câștigat un proces în primă instanță în acest sens, fapt criticat de liderul AUR. Simion: „zeci de mii” în stradă George Simion a susținut, la începutul săptămânii, că își asumă personal organizarea mitingului, invocând un număr mare de participanți. Declarația este redată de Digi24: „Dacă domnul Ciucu, dacă instituțiile statului român nu își iau în serios treburile pentru care au fost însărcinate, eu personal voi merge și-mi asum în fața oricărei instituții organizarea mitingului de sâmbătă, pentru că niște zeci de mii, poate mai mult, de oameni vor ieși în stradă și pentru că acești oameni și-au pus încrederea în mine.” MAI suplimentează forțele de ordine, pe fondul avertismentelor PNL Ministerul de Interne a anunțat că va suplimenta forțele de ordine din București în contextul protestului, după un apel al Partidului Național Liberal. Ministrul de Interne, Marian Neacșu, a invocat nevoia de prevenție, în context european: „Trăim într-un context în care vedem ce se întâmplă și în alte țări europene și avem datoria să fim atenți, să învățăm din experiențele celorlalți și, mai ales, să prevenim situațiile care ar putea pune în pericol siguranța oamenilor.” Liberalii au avertizat asupra riscului unor violențe și acte de vandalism, în condițiile în care protestul ar fi neautorizat, și au cerut autorităților măsuri pentru prevenirea incidentelor. Participare internațională anunțată Pe lângă membrii AUR, la protest ar urma să participe și Adam Bielan și Antonio Giordano, membri ai Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) , aflați la București pentru un eveniment organizat de AUR. Ce urmează: potrivit informațiilor din articol, manifestația este programată să înceapă la ora 14:00. Digi24 notează însă că, până la momentul publicării, protestul nu primise autorizație de la Primăria Capitalei, element care rămâne central pentru modul în care autoritățile vor gestiona desfășurarea în teren. [...]

Ilie Bolojan susține că datele INS contrazic scenariile de criză și le folosește ca argument politic în disputa cu PSD, într-un moment în care ajustarea fiscal-bugetară și credibilitatea execuției bugetare rămân teme sensibile pentru economie, potrivit News . Președintele PNL și fost premier afirmă că „moștenirea” guvernului pe care l-a condus este „o economie care și-a reluat ușor creșterea și un buget echilibrat”, iar actualul executiv ar avea nevoie, în opinia sa, doar să „mențină direcția” pentru ca rezultatele să se îmbunătățească. Ce arată datele invocate de Bolojan Bolojan își bazează mesajul pe date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pe care le rezumă astfel: creștere de 2,1% în trimestrul III față de trimestrul II; deficit bugetar de 3,81% din PIB după primele nouă luni; investiții publice de aproape 108 miliarde lei în primele nouă luni, cu peste 25 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În acest context, liderul PNL afirmă că sunt infirmate „toate scenariile apocaliptice despre prăbușirea economiei și despre ratarea ajustării fiscal-bugetare”. Miza: continuitatea ajustării și riscul de derapaje Bolojan avertizează că „dificultățile nu au trecut”, descriind creșterea economică drept „fragilă” și insistând pe nevoia de „finanțe publice sănătoase” și disciplină, „fără populisme”. Totodată, el acuză PSD că ar „forța mistificarea cifrelor” și că ar încerca să compromită efortul de ajustare, inclusiv prin proiecte „complet nefundamentate”. În aceeași linie, susține că PSD „în loc să lupte pentru banii din PNRR , nu face decât spectacol”, comparând cu perioada în care, spune el, fostul guvern a lucrat „fără camere de filmat” și a ajuns să încaseze „aproape 3 miliarde de euro”. „Le-am lăsat o economie care a reînceput să crească și un buget stabilizat. Sper să nu-și bată joc de moștenirea primită.” Contextul INS: creștere trimestrială, dar minus pe nouă luni Dincolo de citatele politice, comunicarea INS indică o imagine mixtă: PIB-ul a crescut în trimestrul III 2026 față de trimestrul II, însă pe comparația anuală ritmul este redus, iar pe ansamblul primelor nouă luni economia rămâne pe scădere. INS a anunțat: +0,1% în trimestrul III 2026 față de trimestrul III 2025 (seria brută) și +0,3% (seria ajustată sezonier); +2,1% în trimestrul III 2026 față de trimestrul II 2026 (în termeni reali); în primele nouă luni din 2026, -0,3% față de perioada similară din 2025 (seria brută) și -1% (seria ajustată sezonier). Pentru mediul de afaceri și investitori, disputa politică contează în măsura în care se traduce în continuitate sau schimbări de direcție în politica fiscal-bugetară și în capacitatea guvernului de a susține investițiile și de a gestiona deficitul. [...]