Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Adrian Veștea leagă învestirea rapidă a guvernului de continuitatea banilor europeni, iar în acest context îl indică pe Florin Zaharia drept viitor ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), potrivit Digi24. Mesajul a fost publicat pe Facebook cu câteva minute înainte de debutul Congresului Extraordinar al PNL, la care Veștea a decis ulterior să nu mai participe.
Miza anunțului este una de execuție bugetară: Veștea susține că, pentru a absorbi „cât mai mulți” bani din sumele rămase de încasat de la UE, România are nevoie „cât mai repede” de un Executiv funcțional „cu puteri depline” și de un Parlament care să adopte proiectele pregătite, dar blocate în actuala criză politică. În lipsa acestor pași, avertizează el, „incertitudinea politică” devine un risc major pentru proiectele finanțate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
Veștea argumentează că neatragerea la timp a sumelor disponibile ar însemna lipsa unor venituri europene care, în viziunea sa, se transformă într-o „presiune suplimentară asupra bugetului de stat” și complică gestionarea deficitului bugetar. El indică faptul că proiectele în derulare sunt construite pe finanțare din Mecanismul de Redresare și Reziliență, iar România ar fi prognozat venituri din fonduri europene „în oglindă” cu cheltuielile făcute pentru investiții.
În postarea citată, Veștea spune că a discutat cu Florin Zaharia despre prioritățile legate de absorbția fondurilor europene și îl descrie drept „un profesionist foarte apreciat”, cu experiență în relația cu instituțiile europene și în gestionarea fondurilor UE.
Potrivit premierului desemnat, Zaharia:
Veștea mai afirmă că a insistat în discuțiile cu partidele politice ca guvernul să aibă „un tehnician foarte bun” la MIPE, invocând presiunea timpului și nevoia de a minimiza pierderile din neîndeplinirea unor „jaloane și ținte” (repere și obiective asumate în PNRR).
Separat de numirea la MIPE, Veștea menționează intenția ca România să fie „o voce mult mai activă” în negocierile pentru cadrul financiar multianual al UE 2028–2034. El amintește că România face parte din grupul „Prieteni ai Coeziunii”, format din 16 state, care solicită alocări mai mari pentru coeziune și politica agricolă în viitorul buget european.
Recomandate
Înscrierea lui Dragoș Pîslaru în PNL mută în partid un portofoliu-cheie pentru fondurile UE , într-un moment în care liberalii își schimbă conducerea și își revendică agenda de reforme. Potrivit Mediafax , ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat sâmbătă că s-a înscris în PNL și că se alătură echipei conduse de Ilie Bolojan. Pîslaru a spus, într-o postare pe Facebook, că „reformele necesare României pot fi realizate doar printr-o echipă puternică și o majoritate politică solidă”. Anunțul vine cu o zi înainte de congresul extraordinar al PNL, convocat pentru duminică, 21 iunie, când partidul își alege noua conducere, iar Ilie Bolojan și-a depus candidatura la președinția formațiunii. Bilanțul invocat: fonduri europene și PNRR În aceeași postare, la împlinirea unui an de la depunerea jurământului de ministru, Pîslaru a prezentat un bilanț al activității la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, susținând că instituția a înregistrat „rezultate record” în atragerea fondurilor europene. Potrivit ministrului, în ultimele 12 luni România: a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile non-agricole; a depășit pragul de 60% absorbție în cadrul PNRR; a obținut aprobarea integrală a cererii de plată nr. 4 ; a finalizat negocierile privind Planul, evitând, potrivit acestuia, „penalizări de miliarde de euro”. El a mai afirmat că România este pe locul al doilea în UE, după Polonia, ca sume efectiv atrase prin Politica de Coeziune și că au fost asigurate aproape 600 de milioane de euro prin noua generație a Granturilor SEE și Norvegiene. Mesaj politic înainte de congres În postare, Pîslaru a lansat și critici la adresa adversarilor politici, susținând că după căderea Guvernului au apărut „încercări disperate” de a rupe PNL și „activarea vizibilă a unor rețele anti-reforme”. El a afirmat că aceste grupuri „luptă pentru menținerea unui stat capturat”, prin campanii de dezinformare care „servesc direct intereselor pro-ruse și anti-europene”. În acest context, ministrul și-a motivat decizia de a intra în PNL și de a se alătura echipei lui Ilie Bolojan. „Fac acest pas din profunda convingere că reformele majore nu pot fi realizate de unul singur. Ele au nevoie de o echipă puternică, de o viziune clară și de o majoritate solidă care să își asume, fără ezitare, modernizarea și securizarea parcursului european al țării”, a transmis Dragoș Pîslaru. [...]
Întârzierea depunerii programului de guvernare mută presiunea pe calendarul de învestire , iar președintele Nicușor Dan transmite că responsabilitatea respectării termenului legal îi aparține premierului desemnat, potrivit HotNews . Nicușor Dan, aflat la Istanbul , a fost întrebat dacă Adrian Veștea i-a explicat motivele amânărilor repetate privind depunerea listei de miniștri și a programului de guvernare și dacă există riscul ca acesta să renunțe la mandat. Președintele a indicat că termenul procedural este de 10 zile și că au trecut „vreo 6 sau 7”, fără să ofere un motiv pentru întârziere. „Are 10 zile, au trecut vreo 6 sau 7. E responsabilitatea dumnealui si pe cabinetul de miniștri și pe program să vină în fața parlamentului.” Trei amânări și o nouă dată anunțată: luni Conform informațiilor din articol, Veștea urma să depună documentele la Parlament miercuri, apoi joi, însă joi a anunțat o nouă amânare, pentru ziua de luni. Detaliile despre această ultimă amânare apar într-un material separat al publicației, la care HotNews face trimitere. Mesajul lui Veștea: „nu decizii pripite”, cu accent pe economie și buget Într-un mesaj publicat pe Facebook, Veștea a justificat amânarea prin nevoia de a folosi timpul disponibil pentru a construi „un acord solid” asupra programului de guvernare. El a legat explicit programul de trei obiective: relansarea economiei, creșterea nivelului de trai și „restabilirea echilibrului bugetar”. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile: depunerea listei de miniștri și a programului la Parlament, în termenul procedural invocat de președinte, pentru declanșarea etapelor de învestire. În lipsa altor explicații în textul sursă, nu este precizat dacă există un motiv suplimentar sau un blocaj politic în spatele întârzierilor. [...]
Vasile Blaga pune plecările din PNL în cheia costurilor politice și minimizează riscul unei noi ruperi din partid, susținând că episoadele anterioare au dus la eșec pentru cei care au ieșit din formațiune, potrivit HotNews , la sosirea senatorului liberal la Congresul PNL . Blaga a comentat absența lui Adrian Veștea și faptul că acesta nu mai candidează la șefia PNL, afirmând că Veștea „și-a făcut evaluările” și ar fi concluzionat că „nu are nicio șansă”. În aceeași logică, Blaga a susținut că, dacă ar fi intrat totuși în competiție, ar fi obținut „și mai puține voturi” la o întâlnire ulterioară. Boicotul la Congres și mesajul către taberele interne Întrebat despre boicotul unor colegi liberali, Blaga a spus că este „dreptul lor” să nu participe. Declarația sugerează o încercare de a trata tensiunile interne ca pe un gest punctual, fără consecințe organizaționale imediate. „Praful și pulberea”: precedentul plecărilor și semnalul despre noi rupturi Blaga a invocat plecări anterioare din PNL, indicând că acestea nu au produs alternative politice durabile: „Au mai plecat din PNL pe rând mulţi. A plecat domnul Tăriceanu, care chiar reprezenta ceva în partid, a făcut ALDE, s-a ales praful şi pulberea. Mai nou, îmi pare rău să spun, a plecat şi domnul Orban. Şi?” În final, senatorul liberal a apreciat că nu vor pleca mulți membri nici din organizațiile în care liderii au declarat că nu îl susțin pe Ilie Bolojan, mizând pe ideea că nemulțumirile nu se vor transforma într-o migrație semnificativă. [...]
PSD condiționează sprijinul parlamentar pentru viitorul Guvern de renunțarea la austeritate și de măsuri cu efect direct în economie , potrivit Digi24 . Deputatul social-democrat Marius Budăi spune că partidul este dispus să susțină în Parlament noul Executiv, „dar nu oricum și nu oricui”, iar condiția centrală este un program de guvernare „care să pună omul în centrul deciziilor”. Mesajul vine înaintea unei ședințe a conducerii PSD, în care partidul ar urma să decidă dacă intră sau nu în viitorul guvern propus de Adrian Veștea . Budăi leagă discuția despre sprijinul politic de evoluții economice recente, susținând că, timp de „zece luni”, câștigurile reale au scăzut, prețurile au crescut mai repede decât salariile, iar consumul s-a redus. Ce înseamnă „sprijin, dar nu oricum”: condiții cu impact economic și fiscal În declarațiile citate, Budăi indică o listă de cerințe care vizează atât politica fiscală, cât și măsuri cu efect în piață și în relația stat–companii: oprirea austerității , inclusiv evitarea creșterii poverii fiscale asupra populației cu venituri mici și medii și asupra micilor antreprenori; pachet anti-inflație , cu accent pe protejarea puterii de cumpărare (majorarea salariului minim, indexarea pensiilor și extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produse de strictă necesitate); deblocarea economiei prin plata datoriilor statului către firme ; măsuri de stimulare în sectoare strategice , inclusiv prin garanții de stat și subvenționarea dobânzilor; sprijin pentru agricultură și fermieri , prin programe de credite cu dobândă subvenționată. De ce contează: negocierea programului poate schimba direcția politicilor publice Prin această poziționare, PSD își leagă sprijinul parlamentar de un set de politici care ar putea influența direct mediul de afaceri (prin fiscalitate și plăți restante ale statului), consumul (prin măsuri de venituri și control al prețurilor) și costul finanțării în economie (prin scheme de garantare și dobânzi subvenționate). În același timp, Budăi susține că partidul nu negociază „fotolii”, ci conținutul programului de guvernare. Următorul pas este decizia conducerii PSD privind formula de susținere a viitorului Executiv și, implicit, dacă aceste condiții vor fi asumate în programul de guvernare. [...]
Intrarea ministrului interimar Dragoș Pîslaru în PNL mută un portofoliu-cheie pentru fondurile UE într-o nouă logică politică , iar REPER încearcă să limiteze costurile de credibilitate ale plecării unuia dintre cofondatori, prezentând-o drept o decizie individuală, potrivit Stirile Pro TV . REPER a transmis, într-un comunicat, că decizia lui Dragoș Pîslaru de a-și continua activitatea politică în Partidul Național Liberal „este una personală și trebuie respectată”. Mesajul vine după ce Pîslaru, ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, s-a înscris în PNL, alături de vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, ambii fiind propuși vicepreședinți în echipa lui Ilie Bolojan . Ce mize invocă REPER și de ce contează În comunicat, REPER își reafirmă angajamentul față de „integritate, profesionalism, respect pentru statul de drept, drepturile omului și parcursul european al României”, pe fondul unor „presiuni fără precedent” asupra „forțelor reformiste”, inclusiv „manevre menite să fractureze partide din interior”. Formațiunea leagă explicit profilul lui Pîslaru de zona de guvernare și de gestionarea banilor europeni, susținând că rezultatele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar fi inclus „recuperarea unor fonduri europene pe care România risca să le piardă”. În acest cadru, plecarea către PNL este tratată ca o alegere individuală, nu ca o schimbare de direcție a proiectului politic. Mesajul de continuitate: „REPER nu a fost niciodată despre o singură persoană” REPER susține că partidul „nu a fost niciodată despre o singură persoană”, ci despre o comunitate „unită de valori, competență și responsabilitate publică”. În același mesaj, formațiunea afirmă că „oamenii pot alege drumuri diferite”, dar principiile rămân aceleași, și că partidul rămâne „deschis” celor care împărtășesc valorile proeuropene și reformiste. Comunicatul include și o formulare de validare internă: faptul că persoane asociate REPER sunt „recunoscute și căutate pentru funcții importante” ar confirma „valoarea și seriozitatea organizației”. Poziția președintei REPER Camelia Sălcudean, președinta REPER, a declarat că partidul nu a fost construit „în jurul funcțiilor sau al conjuncturilor de putere”, ci în jurul unor principii apărate „indiferent de context”. „Într-un sistem politic care are nevoie de reparații semnificative, valorile noastre rămân un reper de coerență și responsabilitate, indiferent unde ajung să fie puse în practică. Ne continuăm drumul fără ezitare, investind constant în oameni, expertiză și politici publice serioase, pentru că România are nevoie de o alternativă democratică autentică.” Contextul plecării Dragoș Pîslaru a părăsit USR în mai 2022 pentru a deveni membru fondator al REPER și a ocupat funcția de copreședinte al formațiunii, alături de Ramona Strugariu. În prezent, el este ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și, potrivit informațiilor din material, s-a înscris în PNL înaintea congresului partidului, unde Ilie Bolojan este singurul candidat la șefie. [...]
Cu o zi înainte de Congresul Extraordinar al PNL , Adrian Veștea ridică miza unui posibil conflict intern cu efecte de funcționare și legitimitate , avertizând că noua echipă pregătită de Ilie Bolojan ar marginaliza liderii validați electoral și ar putea împinge partidul spre o criză de reprezentare în teritoriu, potrivit Adevărul . Într-o postare publicată sâmbătă seară pe Facebook, Veștea susține că reuniunea de duminică, 21 iunie, „înseamnă de fapt eliminarea tuturor liberalilor adevărați” și că „întreaga istorie și toată identitatea partidului sunt aruncate la gunoi”. În lectura sa, schimbarea de conducere ar înlocui oameni care au câștigat alegeri și au adus voturi cu „venetici și oportuniști”. Miza operațională: cine mai reprezintă partidul în teritoriu Veștea își construiește critica în jurul dezechilibrului dintre forța PNL la nivel local și componența echipei propuse pentru conducere. El afirmă că, într-un partid care are 12 președinți de consilii județene, 1.150 de primari și aproape 10.000 de aleși locali, în echipa propusă de Bolojan s-ar regăsi doar primarul municipiului Reșița, Ioan Popa. În acest context, Veștea califică drept „inadmisibil” ca liderii „validați electoral” să fie scoși din prim-plan, sugerând că o astfel de formulă ar slăbi legătura conducerii centrale cu organizațiile locale. Critica „importurilor” recente și avertismentul privind direcția politică Premierul desemnat contestă și includerea în conducerea partidului a unor persoane înscrise recent în PNL, făcând referire la Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, anunțați în echipa lui Ilie Bolojan. În același mesaj, Veștea avertizează că PNL riscă să devină „brelocul USR”, dacă „ceva nu se schimbă”. Totodată, el îl acuză pe Bolojan că ar urmări să-și construiască o platformă pentru o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2030 și susține că partidul ar putea ajunge „un buzdugan menit să pulverizeze încrederea în instituțiile statului român”. Veștea reclamă și ceea ce numește atacuri împotriva Președintelui României, a Justiției și a Parlamentului, precum și existența unei „armate de boți” care ar influența dezbaterea publică din jurul PNL. Ce urmează: Congres cu o singură moțiune și posibilă contestare Veștea își reafirmă intenția de a conduce viitorul Executiv și promite un guvern „în spiritul valorilor” PNL, susținând că din cabinetul pe care și-l asumă „vor face parte mai mulți liberali decât din Guvernul Bolojan sau din noua conducere” prefigurată. Declarațiile vin după ce, joi, Veștea își anunțase intenția de a candida la șefia PNL și ceruse amânarea Congresului pentru 28 iunie, pentru a-și putea prezenta propria moțiune. Vineri, el a anunțat că renunță la candidatură, invocând un „simulacru democratic” și spunând că analizează contestarea Congresului pe cale statutară și juridică. Congresul Extraordinar al PNL este programat duminică, la București. Ilie Bolojan și-a depus candidatura la președinția partidului împreună cu moțiunea „Modernizare cu rădăcini”, singura înscrisă în cursă. [...]
