Știri
Știri din categoria Politică
Comisia Europeană pregătește inițiativa „Buy European” pentru a prioritiza producția din UE, potrivit Financial Times. Măsurile ar urma să condiționeze accesul la subvenții și la contracte plătite din bani publici de realizarea produselor, în mare parte, pe teritoriul Europei.
Inițiativa este promovată de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, care invocă modele similare din alte economii mari.
„China are Made in China, SUA au Buy American, Canada are Buy Canadian - este timpul ca Europa să se apere şi să aibă un sistem similar”, a afirmat acesta, citat de Financial Times.
Un capitol sensibil este cel auto, unde una dintre propuneri vizează mașinile electrice cumpărate cu subvenții publice. Concret, se discută introducerea unui prag de până la 70% conținut local, astfel încât vehiculele sprijinite din bani publici să fie realizate în principal din componente produse în Uniunea Europeană. Scopul declarat este sprijinirea industriei europene și reducerea importurilor, în special din China.
Proiectul este însă contestat în interiorul UE, atât între statele membre, cât și în mediul de afaceri, pe fondul lipsei de detalii privind industriile vizate, nivelul exact al cerințelor și termenele de aplicare. Producătorii auto europeni, considerați principalii beneficiari, nu s-au alăturat oficial inițiativei și cer clarificări înainte de a-și exprima sprijinul. Într-o scrisoare către companii, comisarul pentru industrie a indicat că firmele care primesc sprijin public ar putea fi obligate să producă local: „Compania care beneficiază de sprijin financiar va trebui să producă o parte substanţială din producţie pe teritoriul Europei”.
În paralel, se discută extinderea regulilor și la investițiile străine, astfel încât companiile din afara UE care primesc sprijin public să producă mai mult în Europa și să lucreze cu firme locale. Analiștii avertizează, totuși, că astfel de condiții pot împinge prețurile în sus: „Un prag de 70% ar face produsele europene atât de scumpe comparativ cu cele chinezeşti încât ar necesita protecţie tarifară suplimentară”.
Propunerea urmează să fie discutată de liderii UE la summitul informal de joi, la castelul Alden Biesen (Belgia), iar Comisia Europeană ar urma să prezinte proiectul legislativ la Bruxelles, în cursul acestei luni.
Recomandate
Franța și Germania împing UE spre o reorganizare a deciziei externe, cu miza mutării puterii și banilor între instituții , într-o dezbatere care vizează direct Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și relația lui cu Comisia Europeană, potrivit Digi24 . În centrul discuției este întrebarea cine conduce efectiv politica externă a Uniunii și cine controlează instrumentele financiare care o fac aplicabilă. SEAE, lansat în 2011, este descris ca fiind prins între o luptă de influență cu o Comisie mai puternică și probleme interne care afectează funcționarea de zi cu zi, în timp ce capitalele caută o soluție structurală pe termen mai lung. Nevoia de schimbare este prezentată ca urgentă, pe fondul presiunii geopolitice crescute și al faptului că UE rămâne fragmentată în luarea deciziilor. Două direcții diferite: întărirea șefului diplomației vs. transfer spre Comisie Parisul pledează pentru consolidarea rolului șefului diplomației UE, funcție ocupată în prezent de Kaja Kallas , pe care Franța a susținut-o la numirea din 2024. În schimb, poziția Berlinului este mai puțin unitară: în interiorul coaliției de guvernare există semnale diferite, iar o parte dintre oficiali ar favoriza diluarea puterilor șefului diplomației și transferul lor către Comisia Europeană. Fostul șef al diplomației UE, Josep Borrell, rezumă problema ca una de arhitectură instituțională și responsabilități neclare: „Primul lucru de făcut este să clarificăm cine ce face.” Trei modele de reformă și un calendar de discuții Un document de discuție francez, aflat într-un stadiu incipient și prezentat inițial de Financial Times, conturează trei opțiuni pentru reformarea arhitecturii politicii externe a UE: acordarea unor competențe mai mari Comisiei Europene; apropierea SEAE de Consiliu (instituția care reprezintă statele membre); consolidarea simultană a ambelor instituții. În varianta a treia, Kaja Kallas ar primi competențe semnificative în cadrul Comisiei, devenind primul vicepreședinte executiv, cu autoritate asupra comisarilor și direcțiilor generale relevante (inclusiv pe zone precum afaceri externe, comerț și dezvoltare). Această opțiune este indicată drept preferată de Paris, potrivit diplomaților și analiștilor citați în material. Miniștrii de externe ai UE ar urma să înceapă discuțiile la începutul lunii septembrie, la Wicklow, în Irlanda, iar un posibil proces de decizie ar putea depinde și de o propunere prezentată de Kallas, conform diplomaților citați. „Banii vorbesc”: unde e diferența de putere în practică Un element-cheie al disputei este controlul resurselor. Deși SEAE supraveghează politica externă și de securitate, Comisia gestionează o parte importantă din instrumentele de politică și resursele financiare folosite pentru proiectarea influenței UE în exterior. Materialul indică o diferență majoră de ordin bugetar: SEAE are un buget de aproximativ 900 de milioane de euro (preponderent administrativ), în timp ce programele de dezvoltare sunt de circa 11 miliarde de euro și se află, în ultimă instanță, în sfera de competență a Comisiei. În acest context, una dintre căile prin care Comisia și-ar putea extinde rolul ar fi, potrivit articolului, continuarea tendinței de a marginaliza SEAE inclusiv prin fonduri. Obstacole politice: majoritatea calificată și profilul lui Kallas Germania a ridicat și tema accelerării deciziei în politica externă prin vot cu majoritate calificată, în locul unanimității, însă ministrul german de externe Johann Wadephul a recunoscut că nici măcar jumătate dintre cele 27 de state membre nu susțin această abordare în prezent. În paralel, diplomați citați în material susțin că unele controverse asociate lui Kallas îngreunează eforturile de a-i consolida rolul, iar analiștii notează dificultatea tranziției de la un rol executiv național la constrângerile instituționale de la Bruxelles. Miza imediată rămâne, însă, una de guvernanță: dacă UE își poate reduce fragmentarea în politica externă printr-o redistribuire de competențe și bugete între SEAE, Consiliu și Comisie — și dacă marile capitale pot ajunge la un compromis asupra centrului de comandă. [...]
Garry Kasparov susține că eliberarea Crimeei ar produce „șocul” necesar pentru schimbare în Rusia , argumentând că o victorie a Ucrainei ar avea efecte directe asupra securității Europei și asupra șanselor de transformare politică la Moscova, potrivit Kyiv Post . Fostul campion mondial la șah și politician de opoziție rus a declarat, într-un interviu acordat publicației Euroscope, că „victoria Ucrainei” este o condiție obligatorie pentru pacea durabilă în Europa și, în același timp, „singura șansă reală” ca Rusia să înceapă să revină „în lumea civilizată”. În viziunea sa, înfrângerea Rusiei nu este doar o necesitate pentru supraviețuirea Ucrainei, ci și premisa oricărei schimbări interne la Moscova. „Testul” pentru opoziția rusă și miza Crimeei Kasparov spune că există un criteriu simplu pentru a verifica dacă o figură politică rusă este cu adevărat pro-occidentală: să afirme fără ezitare că războiul Moscovei este criminal, că Vladimir Putin este ilegitim și că Crimeea aparține Ucrainei. El observă că, inclusiv în prezent, mulți „se împiedică” atunci când trebuie să spună explicit că peninsula este ucraineană. De ce contează Crimeea în logica lui Kasparov În analiza sa, imperialismul rus rămâne adânc înrădăcinat în societate și nu poate fi „smuls” prin argumente graduale, ci doar printr-un moment cu încărcătură simbolică majoră. Kasparov leagă acest punct de Crimeea, pe care o descrie drept o parte „sacră” a mitului imperial rus. „Singurul lucru care îl poate face pe un cetățean rus să înțeleagă că imperiul a murit este steagul ucrainean în Sevastopol.” El adaugă că eliberarea Crimeei și „steagul ucrainean în Sevastopol” ar reprezenta exact șocul care ar forța societatea rusă să accepte că proiectul imperial s-a încheiat și că trebuie „să o ia de la capăt”. Ce urmează, în scenariul descris Kasparov afirmă că, după o astfel de înfrângere, Rusia ar ajunge într-un punct de decizie strategică: fie ar deveni un stat vasal al Chinei, fie ar recunoaște crimele de război, ar plăti reparații și ar începe negocieri cu vecinii „de pe poziții egale”. Aceste concluzii sunt prezentate ca o proiecție politică, nu ca o evoluție confirmată. [...]
Negocierile pentru formarea Guvernului au intrat într-un blocaj după ce președintele Nicușor Dan a respins propunerea PNL–USR–UDMR ca Siegfried Mureșan să fie desemnat premier , potrivit Stirile Pro TV . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că la discuția de la Cotroceni „nu a existat o deschidere” pentru această variantă și că este nevoie de continuarea negocierilor. Bolojan a explicat, într-o emisiune la TVR 1, că propunerea cu Mureșan a fost susținută de PNL, USR și UDMR, însă nu a fost acceptată de șeful statului. În același timp, el a indicat că și PSD ar fi respins susținerea pentru această opțiune, ceea ce a dus la oprirea nominalizărilor pe această linie. De ce nu mai e suficientă o singură nominalizare Ilie Bolojan a evitat să spună explicit dacă PNL îl mai susține în continuare pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, dar a insistat că procesul ar trebui să includă mai multe variante, pentru a crește șansele unei desemnări „corecte” din perspectiva sprijinului politic. „Pe Siegfried Mureșan nu-l punem între paranteze, dar dânsul a fost o propunere, pe care PSD a respins-o la susţinere (...) eu cred că pentru a putea lua decizii corecte e bine să ai două propuneri.” „Fără cec în alb” în negocierile pentru viitorul Executiv În același context, Bolojan a spus că negocierile trebuie să continue, dar a avertizat că PNL nu va oferi un sprijin necondiționat pentru formarea viitorului Guvern. El a descris situația drept una de „blocaj” și a susținut că partidul său nu ar fi generat criza politică. „Sprijinul pe care-l dăm nu poate fi un cec în alb, pentru că am văzut ceea ce înseamnă cecurile în alb.” [...]
China a extins de miercuri controlul statului asupra investițiilor în străinătate , prin intrarea în vigoare a unor reglementări care permit examinarea tranzacțiilor și transferurilor cu potențial impact asupra „securității naționale”, potrivit Agerpres . Măsura ridică miza de reglementare pentru companii și investitori, într-un moment în care Beijingul tratează tehnologiile avansate ca active strategice pe fondul rivalității tehnologice cu SUA. Noile reguli, prezentate inițial pe 1 iunie, creează un cadru juridic mai larg pentru orientarea și controlul fluxurilor de capital și de personal calificat din China către exterior. Beijingul consideră domenii precum inteligența artificială, semiconductorii și tehnologiile verzi drept critice economic și strategic și urmărește să favorizeze dezvoltarea lor în țară. Ce se schimbă pentru investițiile „outbound” Reglementările cer ca investițiile externe să respecte „ concepția globală a securității naționale ” și să „echilibreze considerațiile naționale și internaționale”, conform dispozițiilor citate. În practică, guvernul își rezervă dreptul de a examina investiții sau transferuri care ar putea afecta securitatea națională, într-un context în care tranzacțiile transfrontaliere sunt privite frecvent cu suspiciune. Un exemplu menționat este blocarea, în aprilie, de către principalul organism de planificare economică al Chinei a unei tentative a Meta (proprietarul Facebook) de a cumpăra start-up-ul de inteligență artificială Manus, creat de o companie fondată în China, deși firma are în prezent sediul în Singapore. Extinderea restricțiilor dincolo de active și date Un element cu impact operațional este lărgirea ariei de aplicare: restricțiile nu se mai limitează la transferul de active și date, ci se extind și la exportul de servicii. Agerpres notează ca exemplu trimiterea în străinătate a unor experți tehnici sau organizarea de formări în afara țării. Această schimbare alimentează îngrijorarea unor investitori, care se tem că noile reguli ar putea limita capacitatea ecosistemului tehnologic chinez de a accede la piețele mondiale. Reacții și riscuri pentru companiile străine US-China Economic and Security Review Commission , o entitate independentă americană, a apreciat că înăsprirea poziției Beijingului „întărește o tendință” urmată „de luni de zile”. Comisia a avertizat încă din mai că, în cazul legilor chineze legate de securitatea națională, autoritățile de aplicare au o marjă foarte largă de interpretare, ceea ce poate crește riscurile pentru companiile străine prezente în China. Ce urmează depinde de modul în care autoritățile vor aplica acest cadru: reglementările oferă instrumente pentru intervenții punctuale în tranzacții și în mobilitatea specialiștilor, cu efect direct asupra planurilor de extindere externă ale companiilor legate de sectoarele considerate sensibile. [...]
Convocarea Parlamentului în iulie ar putea debloca legile pentru PNRR și, implicit, învestirea Guvernului , într-un moment în care România intră în vacanță parlamentară fără un calendar pentru instalarea rapidă a unui nou executiv, potrivit TVR Info . Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a spus la Digi 24 că se așteaptă ca Parlamentul să fie convocat în a doua parte a lunii iulie, într-o sesiune extraordinară. În opinia lui, aceasta ar crea „o oportunitate” atât pentru adoptarea unor legi necesare atragerii banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și pentru testarea unei majorități parlamentare care să permită învestirea unui nou Guvern. Mureșan a susținut că, în acest moment, „nu există un plan pentru o învestire imediată a Guvernului”, în condițiile în care nu a fost convocată o sesiune extraordinară și nu există o desemnare de premier. El a adăugat că Ilie Bolojan rămâne prim-ministru interimar, cu atribuții limitate, iar în următoarele săptămâni executivul ar urma să se concentreze pe reformele necesare pentru finalizarea PNRR. Miza: termenul de 31 august și „aproximativ 7 miliarde de euro” din PNRR Argumentul central invocat de Mureșan este calendarul PNRR: până la finalul lunii august, România ar trebui să mai absoarbă „aproximativ 7 miliarde de euro” (aprox. 35 miliarde lei), iar pentru asta ar fi nevoie de adoptarea unor legi până la 31 august. În acest context, el a afirmat că va fi necesară convocarea Parlamentului, deoarece „un Guvern demis nu poate da ordonanțe de urgență”. Ce scenarii politice vede Mureșan și ce exclude Europarlamentarul liberal a reiterat că, la acest moment, există două variante pe care le numește „ipotetice”: un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu premier; un guvern minoritar PNL–UDMR–USR. Mureșan a respins ideea că guvernarea ar depinde de AUR, partid despre care a spus că are „aproximativ 20%” în Parlament, și a afirmat că o majoritate poate fi construită fără discuții cu AUR. Totodată, a declarat că nu agreează varianta rotației premierului, argumentând că un mandat de patru ani oferă stabilitate și predictibilitate. Materialul are ca sursă Agerpres. Pentru contextul blocajului politic și al intrării în vacanța parlamentară, TVR Info trimite și la un articol separat despre lipsa unui compromis între partidele prooccidentale pentru formarea guvernului. [...]
Declarația de avere a președintelui Nicușor Dan indică o rambursare AEP de aproape 60 mil. lei pentru campania din 2025 , un nivel care pune în prim-plan dimensiunea finanțării electorale și mecanismul de decontare publică, potrivit Mediafax . În documentul depus în iunie 2026, președintele menționează că Autoritatea Electorală Permanentă i-a rambursat cheltuielile electorale pentru alegerile prezidențiale din 2025 în valoare de 59.951.125,97 lei . Declarația are 33 de pagini, dintre care 29 de pagini sunt dedicate donatorilor din campania electorală. Finanțarea campaniei: 387 de donații, o parte cu identitate confidențială Declarația include 387 de donații de la persoane fizice, „multe ecranate”, iar 206 persoane au cerut ca identitatea să le fie confidențială. Printre cele mai mari donații enumerate se regăsesc cele ale oamenilor de afaceri: Florin Talpeș – 810.000 lei Dan Ostahie – 810.000 lei Aurel Iancu – 500.000 lei Ana Maria Mihai – 250.000 lei Active, conturi și datorii: fără casă, cu teren la Predeal și credite în derulare În aceeași declarație, Nicușor Dan arată că nu deține o casă . La capitolul bunuri și disponibilități, sunt menționate: teren intravilan de 7.460 m² în Predeal (Brașov), cumpărat în 2007; un autoturism Citroen (an fabricație 1986); cont la BCR (deschis în 2007): 37.121 lei ; cont la Banca Transilvania (deschis în 2025): 1.248.092 lei ; cont la Banca Transilvania în euro (deschis în 2025): 167 euro (aprox. 835 lei); cont la Salt Bank: 0 lei . Președintele declară și că l-a împrumutat pe Gabriel Istrate cu 20.000 de euro (aprox. 99.500 lei) și menționează existența a trei credite contractate în 2007, 2012 și 2022. Dintre împrumuturile detaliate în document: 100.000 de euro (aprox. 497.000 lei) către Garanti Bank, scadent în 2032; 27.000 de euro (aprox. 134.000 lei) de la Gențiana Dănilă, scadent în 2028; 25.000 de euro (aprox. 124.000 lei) de la Claudia Dan, scadent în 2028. Venituri declarate: Primăria Generală și indemnizația de președinte La venituri, Nicușor Dan menționează 127.146 lei de la Primăria Generală (în document apare și echivalentul de 25.400 euro ) și indemnizația de președinte de 93.567 lei (echivalent indicat: 18.700 euro ). În ceea ce privește „soția”, șeful statului nu menționează nimic, motivând că Mirabela Grădinaru, partenera sa, „nu are deocamdată acest statut legal”. Declarația de avere este publicată și pe site-ul Administrației Prezidențiale, în documentul indicat de Mediafax. [...]
