Știri
Știri din categoria Politică
Comisia Europeană pregătește inițiativa „Buy European” pentru a prioritiza producția din UE, potrivit Financial Times. Măsurile ar urma să condiționeze accesul la subvenții și la contracte plătite din bani publici de realizarea produselor, în mare parte, pe teritoriul Europei.
Inițiativa este promovată de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, care invocă modele similare din alte economii mari.
„China are Made in China, SUA au Buy American, Canada are Buy Canadian - este timpul ca Europa să se apere şi să aibă un sistem similar”, a afirmat acesta, citat de Financial Times.
Un capitol sensibil este cel auto, unde una dintre propuneri vizează mașinile electrice cumpărate cu subvenții publice. Concret, se discută introducerea unui prag de până la 70% conținut local, astfel încât vehiculele sprijinite din bani publici să fie realizate în principal din componente produse în Uniunea Europeană. Scopul declarat este sprijinirea industriei europene și reducerea importurilor, în special din China.
Proiectul este însă contestat în interiorul UE, atât între statele membre, cât și în mediul de afaceri, pe fondul lipsei de detalii privind industriile vizate, nivelul exact al cerințelor și termenele de aplicare. Producătorii auto europeni, considerați principalii beneficiari, nu s-au alăturat oficial inițiativei și cer clarificări înainte de a-și exprima sprijinul. Într-o scrisoare către companii, comisarul pentru industrie a indicat că firmele care primesc sprijin public ar putea fi obligate să producă local: „Compania care beneficiază de sprijin financiar va trebui să producă o parte substanţială din producţie pe teritoriul Europei”.
În paralel, se discută extinderea regulilor și la investițiile străine, astfel încât companiile din afara UE care primesc sprijin public să producă mai mult în Europa și să lucreze cu firme locale. Analiștii avertizează, totuși, că astfel de condiții pot împinge prețurile în sus: „Un prag de 70% ar face produsele europene atât de scumpe comparativ cu cele chinezeşti încât ar necesita protecţie tarifară suplimentară”.
Propunerea urmează să fie discutată de liderii UE la summitul informal de joi, la castelul Alden Biesen (Belgia), iar Comisia Europeană ar urma să prezinte proiectul legislativ la Bruxelles, în cursul acestei luni.
Recomandate
Nicușor Dan a cheltuit pe deplasările externe din 2025 cât a costat un singur zbor privat al lui Klaus Iohannis , potrivit Libertatea . Diferența semnificativă în costurile oficiale de transport aerian între cei doi președinți subliniază abordări distincte în gestionarea resurselor publice. Cât a cheltuit președintele Nicușor Dan pe deplasările din 2025 Conform datelor, Nicușor Dan a cheltuit 936.000 de lei pe deplasările externe din 2025. În contrast, un singur zbor de lux al fostului președinte Klaus Iohannis la Paris a costat 900.000 de lei. Această comparație evidențiază o diferență majoră în cheltuielile de transport aerian ale celor doi lideri. Nicușor Dan a ales avionul de transport Spartan, în locul zborurilor private Actualul președinte al României, Nicușor Dan, a optat pentru utilizarea avionului de transport trupe Spartan al Forțelor Aeriene Române pentru vizitele oficiale, spre deosebire de Klaus Iohannis, care a preferat aeronavele de lux închiriate. Excepția a fost o deplasare în SUA, când condițiile meteo au impus utilizarea unui avion privat. „Am ales să folosesc resursele statului într-un mod responsabil, evitând cheltuielile excesive,” a declarat Nicușor Dan. Cheltuielile fostului președinte Klaus Iohannis În perioada 2015-2025, Klaus Iohannis a cheltuit 113,6 milioane de lei pentru 193 de zboruri externe, ceea ce reprezintă o medie de peste 115.000 de euro per deplasare. Cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate în ultimii cinci ani de mandat, cu o medie de 180.000 de euro per zbor. Care au fost cele mai scumpe deplasări externe ale lui Klaus Iohannis Anul 2023 a fost cel mai costisitor pentru Klaus Iohannis, cu cheltuieli de 7,3 milioane de euro pentru 26 de deplasări. Aceste cifre subliniază diferențele în abordarea cheltuielilor de transport aerian între fostul și actualul președinte al României. Această comparație între cheltuielile de transport aerian ale celor doi lideri români reflectă nu doar diferențele de stil, ci și abordările distincte în gestionarea fondurilor publice. [...]
Președintele Nicușor Dan l-a primit la Cotroceni pe premierul slovac Robert Fico , aflat în vizită în România, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc vineri, 27 martie 2026, la Palatul Cotroceni. Într-un mesaj publicat pe X după discuții, Nicușor Dan a pus accent pe continuitatea relației bilaterale și pe rolul comunităților din cele două țări. „Țările noastre sunt legate de o prietenie de lungă durată și de relații solide. Minoritățile slovace și române care trăiesc în țările noastre creează punți de legătură între societățile noastre, pe care le prețuim profund”. Șeful statului a mai transmis că agenda a inclus subiecte europene și efectele crizelor internaționale asupra economiilor și societăților. În acest context, el a menționat explicit conflictul din Orientul Mijlociu și necesitatea limitării impactului negativ. Totodată, securitatea europeană și cooperarea bilaterală în domeniul apărării au fost teme importante ale discuțiilor, în condițiile în care România are trupe în Slovacia în cadrul Grupului de luptă multinațional al NATO. Conform președintelui, prezența include un pluton antitanc, desfășurat din ianuarie 2025. În aceeași zi, Robert Fico a avut întrevederi și la Palatul Victoria, unde a fost primit de premierul României, Ilie Bolojan, în cadrul unei vizite oficiale la București, menită să susțină cooperarea bilaterală, mai notează Mediafax. Nicușor Dan a amintit și dimensiunea istorică a relației, referindu-se la memoria soldaților români din al Doilea Război Mondial. [...]
Sorin Grindeanu a prezentat în PSD trei opțiuni privind coaliția , potrivit News.ro . Președintele PSD a spus vineri, după întâlnirea regională a partidului din zona Olteniei, că discuția internă a vizat trei scenarii: menținerea actualei formule de guvernare cu Ilie Bolojan prim-ministru, trecerea în opoziție sau o reconfigurare în interiorul coaliției. Grindeanu l-a criticat pe premier pentru modul în care ar fi gestionat relația din coaliție în ultimele 10 luni, susținând că PSD, ca partid cu pondere mare în alianță, nu ar fi fost tratat ca un partener egal. În același context, liderul PSD a precizat că la discuții au participat aproape toți membrii Guvernului din partea PSD, „începând cu vicepremierul Marian Neacșu”. „Primul ministru nu s-a comportat, în aceste 10 luni, şi asta e concluzia până la urmă a şedinţei de azi, ca un prim-ministru al unei coaliţii.” Cele trei scenarii prezentate de Grindeanu în partid au fost: rămânerea în actuala formulă, cu Ilie Bolojan prim-ministru și „în configurația actuală”; trecerea PSD în opoziție; o reconfigurare în interiorul coaliției „pro-europene”. Liderul PSD a afirmat că „nu există alte scenarii” și că pentru fiecare variantă a explicat implicațiile, iar colegii și-au exprimat punctele de vedere. El a mai spus că votul urmează să aibă loc „în 20” și a admis existența unui „trend” în partid, pe baza intervențiilor din sală și a „pulsului” resimțit la întâlnire. Întrebat despre reacția organizației din Oltenia, Grindeanu a descris-o drept una „mai aprinsă”, iar despre continuarea în formula actuală a spus că, din punctul său de vedere, aceasta ar fi fost exclusă „unanim” la ședința de vineri. [...]
Kremlinul neagă că Putin a cerut oligarhilor să finanțeze războiul din Ucraina , potrivit POLITICO , pe fondul presiunilor tot mai mari asupra bugetului Rusiei, după creșterea accelerată a cheltuielilor militare. Negarea a fost transmisă vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a respins informațiile potrivit cărora președintele Vladimir Putin le-ar fi cerut celor mai bogați oameni de afaceri ai Rusiei să susțină financiar efortul de război. Consemnează Reuters, citată de POLITICO, că Peskov a spus: „Nu este adevărat că Putin a făcut o astfel de solicitare”. „Acesta a fost în mod absolut inițiativa lui, și nu a președintelui Putin. Deși, desigur, șeful statului a salutat o astfel de inițiativă”, a adăugat Peskov, insistând că banii nu erau destinați războiului. Peskov a explicat că, la o întâlnire recentă cu lideri de afaceri, o persoană ar fi propus pe cont propriu să doneze o „sumă foarte mare” statului, ca inițiativă personală. Tot el a mai spus că mulți dintre cei prezenți și-au construit averile în anii 1990 datorită legăturilor cu statul și ar putea considera acum că au o datorie să contribuie. Dezmințirea vine după relatări publicate inițial de publicația rusă independentă The Bell, care, citând surse anonime, a susținut că Putin ar fi îndemnat antreprenori, cu ușile închise, să ajute la acoperirea unor goluri tot mai mari în finanțele de război și ar fi indicat că Moscova va continua conflictul până când va obține controlul deplin asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei. În plan bugetar, POLITICO notează că presiunea crește pe măsură ce costurile invaziei la scară largă continuă să urce: bugetul apărării a crescut cu 42% în ultimul an, la 13,1 trilioane de ruble (130 miliarde de euro). În acest context, ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a avansat posibilitatea unei noi taxe excepționale pe profiturile companiilor dacă rubla se depreciază, după ce statul a strâns deja circa 320 miliarde de ruble (3 miliarde de euro) dintr-o contribuție unică impusă marilor companii în 2023; guvernul a majorat și taxa pe valoarea adăugată la 22% în ianuarie, pentru venituri suplimentare. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că SUA au un rol vital pentru siguranța și economia României , potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute joi, 26 martie 2026, în contextul participării la Adunarea Generală a membrilor Camerei de Comerț Româno-Americane (AmCham). Bolojan a spus că prezența sa la eveniment este un semn de respect pentru companiile care investesc și fac afaceri în România și pentru angajații acestora, invocând efectele economice ale investițiilor: transfer de capital și de cunoștințe, precum și taxe plătite statului român. El a mulțumit și Camerei, pe care a descris-o drept un actor care, alături de Ambasada SUA, a contribuit la coeziunea relației bilaterale și la susținerea unor proiecte precum aderarea României la OCDE. „Pentru noi parteneriatul cu Statele Unite este un aspect strategic pe care îl vom susține și în anii următori și am făcut dovada ca țară că, atunci când suntem apelați, suntem prezenți.” În același discurs, premierul a legat parteneriatul cu SUA de două repere majore pentru România, aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, pe care le-a descris ca o combinație între acces la piețe și siguranță. În această logică, a reiterat că Statele Unite au avut un rol important atât în componenta de securitate, cât și în cea economică. Bolojan a indicat și direcții în care România ar urmări să dezvolte relația cu SUA, menționând energia, „coridoarele energetice”, zona nucleară, mineralele rare și proiectele cu valoare adăugată și componentă tehnologică ridicată. Totodată, i-a urat bun-venit ambasadorului Darryl Nirenberg, despre care a spus că va fi o „ancoră importantă” în relația bilaterală în următorii ani. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că România trebuie să reducă deficitele, dar să păstreze investițiile ridicate , potrivit Economica.net , după intervenția sa la Adunarea generală a Camerei de Comerț Româno-Americane. Bolojan a indicat drept prioritate menținerea „echilibrelor bugetare”, argumentând că statul nu mai poate continua cu deficite mari. În acest context, a vorbit despre reducerea cheltuielilor de funcționare și despre adoptarea unor modificări legislative care decurg din reforma administrației. „E un paradox anul acesta, trebuie să scădem deficitele, dar să ne menţinem investiţiile la o valoare mare, printre cele mai mari, pentru că e un pachet de fonduri pe care trebuie să-l absorbim, de fonduri europene, şi este o provocare majoră pentru noi ca, până la finalul lunii august, să absorbim cele 10 miliarde de euro, jumătate granturi, jumătate împrumuturi.” Premierul a legat menținerea investițiilor de absorbția fondurilor europene, menționând proiecte precum infrastructura spre nord-estul României și Autostrada Moldovei, pe care le-a prezentat ca generatoare de oportunități pentru mediul de afaceri. Ținta invocată este absorbția a 10 miliarde de euro până la finalul lunii august, în proporții egale granturi și împrumuturi. În același discurs, Bolojan a spus că guvernul ar trebui să vină cu măsuri pentru creșterea producției de energie, „așezarea” zonei de comercializare și extinderea capacității de stocare, cu obiectivul de a reduce prețurile în etapa următoare. Totodată, a susținut continuarea simplificării și debirocratizării, inclusiv pe zona de avizare pentru investiții mari (mediu, pompieri). Pe fiscalitate, premierul a vorbit despre predictibilitate și a reluat calendarul privind impozitul pe cifra de afaceri: reducerea la jumătate în 2026 și eliminarea de la 1 ianuarie 2027, argumentând că „trebuie să impozităm profiturile, şi nu investiţiile”. A mai afirmat că guvernul va încerca să mențină celelalte aspecte fiscale, condiționat de controlul cheltuielilor și de evoluția crizelor externe care pot influența inflația și creșterea economică, adăugând că taxa unică și componenta de salarizare „nu va fi modificat”. [...]
