META$648.23+5.18%

Guvernul pune un plafon de 8 miliarde lei pentru noua lege a salarizării, ceea ce exclude măriri pe toată grila, iar accentul se mută pe corectarea inechităților dintre „familiile ocupaționale”, potrivit Știrile Pro TV. Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o sesiune live pe Facebook dedicată proiectului legii salarizării unitare.

Pîslaru a explicat că „anvelopa” de 8 miliarde de lei a fost calculată în raport cu țintele de deficit bugetar pentru 2027 și pe termen mediu. În comparație cu masa salarială actuală din sectorul public, de 166 miliarde de lei, suma ar echivala cu o creștere de 4,7% disponibilă pentru anul viitor, procent pe care ministrul îl consideră insuficient pentru o lege construită ca instrument de majorări generalizate.

„Nu poți cu 8 miliarde să crești toată grila salarială.”

Ce urmărește proiectul: echivalență între funcții, nu creșteri uniforme

În locul unei creșteri „pe toată linia”, ministrul spune că proiectul se bazează pe un principiu de echivalență între familiile ocupaționale, pornind de la o evaluare realizată la începutul lui 2022. Aceasta ar fi analizat 141 de funcții din sectorul public și ar fi încercat ierarhizarea lor în funcție de complexitate, pentru a fundamenta grilele.

Pîslaru a susținut că, într-un sistem care a devenit inechitabil de la an la an, indexările sau majorările punctuale tind să amplifice diferențele.

Miza bugetară și PNRR: costuri în instanță și risc de pierdere a banilor

Ministrul a legat adoptarea legii și de condiționalitățile din PNRR, afirmând că România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) dacă reforma nu este făcută.

În același timp, el a invocat costuri deja existente generate de litigii:

• 7 miliarde de lei de plătit pe hotărâri judecătorești, din care 5 miliarde în sectorul justiției și 2 miliarde în alte sectoare;
• o estimare că suma ar putea urca spre 11 miliarde de lei dacă nu sunt corectate prin legislație unitară „disfuncționalitățile” și inechitățile.

Pîslaru a mai avertizat că lipsa de predictibilitate ar menține presiunea pe decizii politice punctuale, mai ales în ani electorali, cu efect potențial asupra deficitului și cu riscul reluării unor măsuri de austeritate.

Ce urmează: noi discuții cu „familiile ocupaționale”, cu posibilă întârziere

Ministrul a spus că se află în a treia săptămână de discuții cu sindicatele și că, săptămâna viitoare, intenționează să cheme din nou familiile ocupaționale pentru a prezenta modificările și soluțiile avute în vedere, menționând totuși o posibilă întârziere din cauza volumului mare de informații.

El a adăugat că ritmul poate fi afectat de aprobarea noului guvern: dacă acesta este aprobat, procesul se poate opri „mai brusc”; dacă nu, lucrul la lege ar urma să continue și săptămâna viitoare.