Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan condiționează sprijinul PNL de o majoritate explicită, invocând riscul blocării reformelor necesare pentru fondurile europene și pentru corecția deficitelor, potrivit Digi24, după discuția cu premierul desemnat Eugen Tomac.
Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a transmis că un Executiv fără o susținere parlamentară asigurată „nu e o soluție pentru România”, deoarece nu ar putea trece „reformele de care România are nevoie”. Mesajul vine în contextul consultărilor pentru formarea noului Guvern.
Miza, din perspectiva PNL, este capacitatea viitorului cabinet de a adopta rapid măsuri și legi cu impact direct asupra finanțării și funcționării economiei. În aceeași logică, Bolojan a indicat că un guvern fără sprijin politic explicit ar avea dificultăți în a trece „lucruri dificile” care nu pot fi evitate.
În declarațiile preluate și de Euronews, liderul liberal a enumerat drept urgențe absorbția fondurilor europene, accesarea granturilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și îndeplinirea reformelor asumate de România.
Bolojan a spus că discuția cu Tomac a fost una „directă, fără ocolișuri”, iar PNL urmează să își stabilească poziția după consultări interne cu parlamentarii și conducerea partidului.
Potrivit informațiilor prezentate, o decizie privind susținerea parlamentară ar urma să fie luată „la mijlocul acestei săptămâni”, miercuri sau joi, când ar urma să fie convocat Biroul Politic Național.
Recomandate
PSD escaladează conflictul juridic cu Executivul demis, depunând 12 plângeri prealabile împotriva unor Hotărâri de Guvern , într-un demers care poate bloca sau întârzia decizii cu efecte pe termen lung, în condițiile în care România are termen până la 31 august pentru adoptarea legislației aferente jaloanelor din PNRR , potrivit G4Media . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că partidul a depus 12 plângeri prealabile împotriva a tot atâtea hotărâri ale Guvernului și că marți urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu o cerere de suspendare a executării hotărârilor publicate. PSD susține că, după demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, „acțiunea executivă” ar fi fost limitată la acte de administrare curentă, iar adoptarea de hotărâri și politici publice cu impact pe termen lung ar fi fost „nepermisă”. Miza: limitele unui guvern demis și riscul de blocaj În argumentația prezentată, PSD acuză Guvernul Bolojan că și-ar fi depășit atribuțiile după demiterea din 5 mai, prin adoptarea unor acte pe care partidul le consideră ilegale sau inoportune. În paralel, Grindeanu a invocat necesitatea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru a discuta „lucruri care țin de buna gestiune a țării”, după ce spune că propunerea sa a fost ironizată. „Săptămâna trecută am fost luat la mișto când am spus că convoc sesiune extraordinară. De azi dimineață este un concurs de propuneri pentru ordinea de zi. Nu vreau să-mi fac guvern la Parlament, vreau doar să discutăm lucruri care țin de buna gestiune a țării.” Ce proiecte spune PSD că vrea să deblocheze în Parlament Grindeanu a enumerat câteva inițiative depuse la Senat, prezentate ca răspuns la blocaje din domenii „cheie”: un demers pentru „blocajul de la Cadastru”; un proiect susținut de deputatul Bogdan Ivan privind prețul carburanților; o inițiativă a lui Alexandru Rogobete pentru deblocarea posturilor din Sănătate. Linia roșie a PSD: noua lege a salarizării Liderul PSD a avertizat că partidul „nu va vota sub nicio formă” noua lege a salarizării, invocând temeri privind scăderea veniturilor personalului medical. În emisiunea Antena 3, Grindeanu a relatat că tatăl său este internat de trei luni, dintre care două la Terapie Intensivă, și că ar fi discutat cu medici și asistente care i-ar fi cerut să nu susțină legea. „Tatăl meu este internat de 3 luni, de 2 luni este la ATI. Cred că au fost zeci de medici și asistente care mi-au spus: «ca nu cumva să votați legea salarizării». Ce poți să le spui medicilor, că salariile scad? Noi nu vom vota această lege.” În acest context, PSD își leagă ofensiva juridică de obiectivul declarat de a proteja veniturile din sectorul public și de a corecta deciziile Guvernului pe care le contestă. [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajele constituționale erodează funcționarea statului , pe fondul tensiunilor din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, duminică seară, la Digi24, că „stângăciile constituționale” ajung să blocheze decizii și proceduri, iar efectul este o slăbire treptată a instituțiilor. În acest context, el a criticat poziția președintelui Nicușor Dan , care ar fi afirmat că nu va valida un guvern în care se află AUR, întrebând retoric în baza cărui articol constituțional ar putea refuza semnarea decretelor dacă un guvern este votat de Parlament. „Sunt stângăcii constituționale care blochează lucrurile. Și nu e în regulă. Nu e în regulă pentru că statul se șubrezește continuu.” Miza: riscul de blocaj instituțional în formarea guvernului Din perspectiva lui Băsescu, problema nu ține doar de un conflict personal între actori politici, ci de interpretări și practici care pot împinge sistemul spre blocaj. El a invocat explicit situația în care președintele ar condiționa desemnarea sau validarea unui guvern de o configurație politică, înainte ca Parlamentul să se pronunțe prin vot. Întrebat dacă tensiunile dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt sursa principală a crizei politice, Băsescu a respins această explicație și a indicat o altă cauză: rolul PSD, prin Sorin Grindeanu, despre care a spus că ar fi urmărit schimbarea lui Bolojan pe fondul unei „crize de credibilitate” generate de diferența dintre măsurile susținute în Guvern și mesajele publice din afara Executivului. Ce urmează Materialul nu indică pași instituționali concreți sau un calendar al deciziilor, însă poziția exprimată de fostul președinte pune accent pe consecințele practice ale disputelor de interpretare constituțională: întârzierea formării guvernului și prelungirea instabilității politice, cu efect direct asupra capacității statului de a funcționa coerent. [...]
Ironiile la adresa lui Călin Georgescu au fost folosite ca pretext pentru o critică politică mai amplă privind reacția suveraniștilor la încălcarea spațiului aerian al României , după ce Armata Română a doborât trei drone în trei zile consecutive, potrivit Adevărul . Duminică, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a participat la un târg organizat la Călugăreni (județul Giurgiu), unde un trecător l-a abordat ironic, cerându-i să spună ceva „în limba aia bătrână”. Georgescu a răspuns: „Știți ce înseamnă asta? Dacă nu știți ce înseamnă, nu vă zic”. Momentul trimite la o declarație mai veche a lui Georgescu, în care susținea că „Apocalipsa” ar însemna, „în limba bătrână”, „apucă lipsa”. Replica lui Eugen Tomac : suveranismul, pus în contrast cu incidentele cu drone Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, a legat episodul de la Călugăreni de lipsa de reacție a politicienilor suveraniști după încălcările repetate ale spațiului aerian. „Pentru că nu există cuvântul dronă în «limba bătrână», apărătorii de serviciu ai suveranității au amuțit subit. În timp ce Armata Română merită felicitată pentru că a gestionat profesionist această violare repetată a spațiului aerian, falșii suveraniști au dispărut fără urmă. Păstrează o tăcere complice în fața provocărilor reale și își recapătă vocea doar când primesc undă verde să atace partenerii noștri și instituțiile europene”, a scris Tomac pe Facebook. Afirmația vine în contextul în care Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național, în trei zile consecutive, conform aceleiași surse. Mesajul lui Georgescu către micii producători și contextul boicotului În aceeași zi, Georgescu anunțase că merge la Călugăreni pentru a le strânge mâna „celor care ne hrănesc”, transmițând un mesaj despre sprijinirea micilor producători prin taxe mici sau inexistente, subvenții plătite la timp, piețe țărănești, apă și energie accesibile, precum și depozite și centre de procesare în fiecare județ. Adevărul amintește și un episod din februarie anul trecut, când Georgescu le-a cerut susținătorilor să boicoteze hipermarketurile pentru o zi și să cumpere doar de la producători locali, însă activitatea magazinelor s-a desfășurat normal. Ulterior, fostul candidat a fost acuzat că ar fi regizat un moment în care a mers la piață pentru a cumpăra produse românești. [...]
PSD anunță că nu va vota viitoarea lege a salarizării din sectorul public, ceea ce ridică un risc politic major pentru reforma pregătită de Guvern. Potrivit G4Media , mesajul a fost transmis de deputatul PSD Adrian Câciu , care îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că promovează o schimbare ce ar agrava dificultățile economice resimțite de populație și ar pune presiune pe servicii publice esențiale. Fostul ministru al Finanțelor susține, într-o postare pe Facebook, că „buzunarul românilor este tot mai gol”, invocând creșterea prețurilor și a dobânzilor, în timp ce salariile „nu țin pasul”. În această cheie, Câciu afirmă că proiectul noii legi a salarizării nu ar rezolva problemele, ci le-ar putea amplifica. Miza: sprijinul parlamentar pentru o reformă încă nepublicată în forma finală Câciu afirmă că PSD nu va susține un act normativ care, în opinia sa, ar reduce veniturile populației și ar alimenta tensiuni sociale. El leagă direct efectele legii de funcționarea unor domenii precum sănătatea și educația, avertizând că tratarea veniturilor bugetarilor exclusiv ca „o cheltuială de tăiat” ar afecta calitatea serviciilor publice și încrederea în stat. „Dacă veniturile medicilor, profesorilor și ale celor care țin statul în funcțiune sunt tratate ca o simplă cheltuială de tăiat, atunci nu vorbim despre reformă.” Ce urmează În același material se precizează că proiectul noii legi a salarizării „nu a fost prezentat oficial în forma finală”, iar autoritățile nu au făcut publice toate prevederile viitoarei reforme. În lipsa textului final, rămâne neclar ce măsuri concrete sunt avute în vedere și cum ar arăta impactul bugetar și salarial, însă poziționarea PSD indică de pe acum o confruntare politică pe una dintre reformele sensibile ale sectorului public. [...]
Sondajul CURS indică un nivel record de nemulțumire, cu 80% dintre respondenți care spun că România merge într-o direcție greșită , iar această stare se vede și în evaluarea dură a instituțiilor-cheie, potrivit Mediafax . Doar 16% cred că direcția este bună, în timp ce 4% nu au răspuns sau nu au știut să răspundă. Intenția de vot: AUR conduce, PSD și PNL la distanță În scenariul alegerilor parlamentare, AUR este cotat cu 34%, urmat de PSD cu 23% și PNL cu 21%, ceea ce înseamnă un avans de 11 puncte procentuale față de PSD. Restul clasamentului din sondaj: USR: 9% UDMR: 4% SOS România: 3% „PNRR – Piedone”: 2% Acțiunea Conservatoare: 2% Alte partide: 2% Încrederea în lideri: Georgescu, Dan și Simion, în top La capitolul încredere în personalități politice, Călin Georgescu este pe primul loc, cu 33% dintre respondenți care spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere în el. Urmează Nicușor Dan (30%) și George Simion (24%). Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt la egalitate (23%), urmați de Cristian Popescu Piedone (18%), Claudiu Târziu (16%), Kelemen Hunor (14%), Diana Șoșoacă (11%) și Dominic Fritz (10%). Sondajul surprinde și niveluri ridicate de neîncredere: Diana Șoșoacă are 84% „foarte puțină” sau „puțină” încredere, iar Dominic Fritz 80%. Pentru Călin Georgescu, neîncrederea este de 62%, iar pentru Nicușor Dan de 67%. Instituții: Armata și Biserica, sus; Guvernul și Parlamentul, jos Armata este instituția cu cea mai bună imagine: 81% dintre respondenți au o părere bună sau foarte bună. Biserica este la 79%, iar Pompierii/SMURD la 66%. Alte evaluări din sondaj: Poliția: 54% favorabil Mediul privat: 53% favorabil Uniunea Europeană: 51% favorabil Presa scrisă și online: 46% favorabil, 51% nefavorabil La polul opus, Guvernul are doar 19% opinii bune și 78% opinii proaste, iar Parlamentul 20% favorabil și 77% nefavorabil. Președinția este evaluată cu 31% opinii bune și 67% opinii proaste. Blocaj politic, dar fără apetit pentru anticipate Deși sondajul testează opțiunea alegerilor anticipate în contextul blocajului politic, 58% dintre respondenți se declară împotrivă, iar 33% sunt pentru. 9% nu au o opinie sau nu răspund. O proporție similară respinge varianta suspendării și demiterii președintelui: 57% nu sunt de acord, 31% susțin scenariul, iar 12% nu știu sau nu răspund. Metodologie Sondajul CURS a fost realizat între 14 și 24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 persoane adulte din România. Datele au fost culese telefonic (metoda CATI), iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar datele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului. [...]
Proiectul legii integrității a fost depus în Parlament ca să evite pierderea unui jalon din PNRR , după ce Guvernul nu poate iniția proiecte de lege, iar procedura risca să rămână blocată, potrivit Economica . Cătălin Predoiu spune că a depus propunerea legislativă în calitate de senator, chiar dacă textul include amendamente „care nu reflectă fidel” viziunea sa juridică, pentru a debloca procesul parlamentar. Într-o postare pe Facebook, Predoiu descrie demersul drept „o decizie politică și de stat”, asumată inclusiv cu „costuri de imagine”, pentru a scoate proiectul din impas și a permite Parlamentului să înceapă dezbaterea. De ce contează: jalon PNRR și risc de blocaj instituțional Predoiu afirmă că proiectul elaborat de Ministerul Justiției împreună cu Agenția Națională de Integritate (ANI) – și transmis Comisiei Europene – ar include „toate garanțiile de transparență” cerute de ANI și de jurisprudența națională și europeană. Problema, în versiunea prezentată de el, a apărut în etapa de pregătire a dezbaterii parlamentare: după consultări cerute de prim-ministru pentru a facilita adoptarea legilor din PNRR, unele partide au condiționat participarea la un proces care să se finalizeze cu adoptarea legii de includerea amendamentelor lor în forma cu care urma să fie sesizat Parlamentul. Ce s-a negociat și cine a participat Predoiu spune că la consultările „în afara Parlamentului” au participat partidele care au dorit acest lucru: Partidul Național Liberal (PNL) Uniunea Salvați România (USR) Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) În urma acestor discuții, partidele au formulat amendamente și au cerut includerea lor în proiectul de lege „consolidat”. Predoiu susține că, în lipsa includerii amendamentelor, alternativa ar fi fost menținerea blocajului: proiect depus la Comisia Europeană, dar fără sesizarea Parlamentului. El mai arată că forma finală a legii urmează să fie decisă în Parlament, împreună cu celelalte partide și grupuri parlamentare care nu au participat la consultări, inclusiv PSD, AUR, S.O.S. România, Partidul Oamenilor Tineri, precum și alte grupuri și parlamentari neafiliați. Două texte, două destinații: Comisia Europeană vs. Parlament Predoiu afirmă că a păstrat la Comisia Europeană proiectul consolidat elaborat de Ministerul Justiției și ANI, iar în Parlament a depus o propunere legislativă care include amendamentele partidelor participante la consultări, pentru a declanșa dezbaterea parlamentară în condițiile în care Guvernul nu poate sesiza Parlamentul. „Acest demers (…) are semnificația deblocării unei situații de stat care amenința să conducă, prin inacțiune, la pierderea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență , chiar dacă în cadrul proiectului există amendamente care nu reflectă fidel viziunea mea juridică (…)” Predoiu mai spune că „viziunea” sa juridică integrală este reflectată în proiectul elaborat de ANI și Ministerul Justiției și depus la Comisia Europeană, iar „datoria” sa a fost să deblocheze procesul parlamentar. Ce urmează în Parlament și poziția Guvernului Predoiu afirmă că finalizarea procesului depinde de voința parlamentarilor și a partidelor care vor dezbate propunerea legislativă. Separat, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va susține în Parlament ca proiectul privind integritatea să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției. Bolojan a precizat că proiectul privind incompatibilitățile și reforma ANI a fost depus de senatorul Cătălin Predoiu și urmează să fie dezbătut în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare. [...]
