Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește reforme la 22 de companii de stat după pierderi de circa 14 miliarde de lei, iar listarea la bursă ar urma să se facă doar prin vânzarea unor pachete minoritare, cu statul rămas acționar majoritar, potrivit Adevărul, care redă declarațiile premierului Ilie Bolojan.
Bolojan susține că măsurile de reducere a risipei și a „prăduirii bugetului” au deranjat interese consolidate și au amplificat criticile politice, pe care le-a descris drept „vuvuzele” atunci când, în opinia sa, depășesc cadrul unei dezbateri normale. Declarațiile au fost făcute în direct la Radio România Actualități.
Premierul a indicat drept miză principală costul economic al ineficienței din sectorul public: pierderi estimate la aproximativ 14 miliarde de lei în ultimii ani, bani care, spune el, ar fi putut merge către investiții. În acest context, Executivul pregătește reforme pentru „primele 22 de companii de stat”, care ar putea include modernizări, fuziuni sau închideri, în funcție de situația fiecăreia.
„Nu se pot accepta situaţii în care companii aflate în faliment de ani de zile continuă să consume bani publici.”
Bolojan a dat ca exemplu mecanisme prin care se pierd bani publici, menționând credite neperformante acordate de o bancă de stat, precum Eximbank, și a spus că Guvernul a limitat astfel de practici. În aceeași logică, a vorbit despre reducerea privilegiilor și blocarea unor „robinete” prin care, susține el, se scurgeau resurse bugetare.
Pe tema listării unor companii de stat, premierul a insistat că este vorba despre vânzarea unor pachete minoritare, astfel încât statul român să rămână acționar majoritar. El a afirmat că decizia este prevăzută în programul de guvernare și că a fost discutată în coaliție și în ședințe de Guvern fără opoziție.
În argumentația sa, Bolojan a susținut că implicarea investitorilor privați aduce presiune pentru administrare mai eficientă, deoarece „privații răspund dacă lucrurile nu merg bine”, spre deosebire de situațiile în care, spune el, răspunderea este diluată în companiile controlate de stat.
În paralel, Guvernul analizează o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, ca parte a strategiei de eficientizare a sectorului public, conform declarațiilor premierului.
Recomandate
Poziționarea de „mediator” a președintelui Nicușor Dan riscă să prelungească incertitudinea politică într-un moment în care România are nevoie de decizii rapide și previzibile, pe fondul tensiunilor din coaliție și al presiunilor externe, potrivit unei analize publicate de HotNews . Într-un interviu la Europa FM , președintele a fost întrebat dacă este „de partea lui Ilie Bolojan” și a răspuns că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, argumentând că „tot o coaliție între aceleași partide trebuie să rezulte” și că „cel mai simplu ar fi” să fie „de o parte sau de alta”. Întrebat care este soluția sa, Nicușor Dan a spus că România este „la începutul unei crize politice”, că va urmări „mișcările fiecăruia”, își va păstra rolul de mediator și va invita „la calm”. De ce contează: costul incertitudinii într-o criză de coaliție Analiza susține că poziția de neutralitate este greu de reconciliat cu faptul că Ilie Bolojan nu ar fi fost un premier „impus” președintelui, ci partenerul politic alături de care Nicușor Dan ar fi câștigat alegerile, iar promisiunea „Ilie Bolojan, premier” ar fi contat pentru o parte dintre votanți. În acest context, refuzul președintelui de a se pronunța mai ferm este prezentat ca o sursă de confuzie pentru electoratul care l-a susținut. În același timp, Nicușor Dan ar fi recunoscut că „PSD a încălcat acordul coaliției”, dar fără să își asume o poziție tranșantă în disputa politică, menținând linia de „nu vreau să fiu de o parte sau de alta”. Atribuții și precedent: „funcția de președinte nu e onorifică” Textul argumentează că, în România, președintele are un rol activ în gestionarea crizelor politice, iar ideea că „nu are ce să facă” este contrazisă de exemple din istoria recentă. În acest sens, este invocată o comparație cu modul în care Traian Băsescu ar fi acționat în situații similare, menționată de jurnalistul Cristian Andrei într-un material separat, citat în analiză (link în sursă). Autorul plasează această indecizie într-un cadru mai larg, susținând că România „nu și-ar permite” o criză politică „în acest moment”, invocând războaiele din proximitate și discuțiile despre o posibilă criză energetică majoră la nivel global. Un al doilea front: controversa legată de procurorul general Pe lângă disputa din coaliție, analiza critică și modul în care președintele ar fi apărat-o public pe procuroarea generală Cristina Chiriac. Textul afirmă că Nicușor Dan ar fi făcut „a doua oară” o pledoarie pentru aceasta, în contextul acuzațiilor că ar fi blocat dosarul fostului episcop de Huși Cornel Onilă și ar fi ignorat probe relevante. Un punct central al criticii este afirmația atribuită președintelui, potrivit căreia procuroarea „a văzut imagini cu un act sexual consimțit”, în condițiile în care, conform analizei, verdictul instanței a fost de viol și abuz sexual, iar episcopul ar fi fost condamnat la 8 ani de închisoare. Jurnalista Diana Oncioiu este menționată ca sursă care a explicat de ce afirmația președintelui „nu este adevărată” (link în sursă). Ce urmează și ce rămâne neclar Analiza notează că nu este clar nici ce plan are PSD după eventuala schimbare a lui Ilie Bolojan: cine ar urma să fie premier și cu ce susținere parlamentară. În acest vid de claritate, autorul avertizează că o poziționare de tip „nu pot interveni” poate fi percepută mai degrabă ca evitare a responsabilității decât ca echilibru, iar garanția invocată de președinte — că nu va accepta o guvernare PSD-AUR — este pusă sub semnul întrebării în lipsa unor pârghii și acțiuni explicite descrise public. [...]
PNL condiționează continuarea coaliției de evitarea unei crize politice, pe fondul presiunilor din PSD pentru schimbarea premierului , iar miza invocată este una cu efect direct asupra economiei: costurile de finanțare și accesul la fonduri europene într-un context de deficit ridicat, potrivit Agerpres . Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a declarat vineri că, „în cazul în care PSD va provoca o criză guvernamentală”, PNL „nu va mai putea fi în coaliție cu acest partid”. El a spus că liberalii susțin stabilitatea guvernamentală și Guvernul condus de Ilie Bolojan și că vor acționa „pentru buna guvernare și stabilitate”. Într-o postare pe Facebook, Motreanu a susținut că PSD „vrea să schimbe premierul”, în timp ce Ilie Bolojan „vrea să schimbe lucrurile care nu merg în România”, inclusiv prin tăierea privilegiilor și reducerea risipei. În aceeași intervenție, liderul PNL a acuzat PSD că reacționează la aceste măsuri prin „amenințarea unei crize politice”, nu prin soluții sau reforme. Argumentul economic invocat: deficit, finanțare mai scumpă, fonduri europene Motreanu a plasat disputa politică într-un cadru economic pe care îl descrie drept dificil, afirmând că România intră într-o perioadă marcată de: „deficit mare”; „costuri de finanțare în creștere”; „nevoia urgentă de reforme”; necesitatea „atragerii fondurilor europene ”. În acest context, el a avertizat că declanșarea unei crize politice ar avea „consecințe economice pentru fiecare român”. Ce urmează, potrivit declarațiilor Motreanu a afirmat că „luni, PSD declanșează criza politică”, reiterând linia PNL: dacă PSD provoacă o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. În același timp, el a subliniat că premierul Ilie Bolojan „nu își va da demisia” și că va acționa „responsabil”, conform mesajului redat de Agerpres. [...]
Disputa PSD–PNL din coaliție riscă să blocheze deciziile pe fondul deficitului bugetar , după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că nu ar ține cont de partenerii de guvernare, iar Bolojan a avertizat că „așteptările” create de scandal nu pot fi acoperite financiar, potrivit Agerpres . Grindeanu, președintele PSD, a declarat vineri, la Sighetu Marmației, că are o relație de „respect reciproc” cu Ilie Bolojan, dar susține că acesta „n-a înțeles că este premierul unei coaliții”. Liderul PSD a afirmat că Bolojan nu ar fi ajuns premier fără susținerea social-democraților și că, în consecință, ar fi fost „decent” să țină cont de „toată lumea din coaliție”. În același context, Grindeanu a invocat ponderea PSD în coaliție și rezultatul PNL, susținând că premierul „nu ești premierul doar al unei bucăți” și că „ceea ce nu s-a întâmplat” este tocmai consultarea reală în interiorul coaliției. Replica premierului: criza creează așteptări, dar „nu se va putea oferi prea multă pâine” Ilie Bolojan a reiterat vineri că nu intenționează să demisioneze, însă a spus că nu a proiectat pași pentru perioada următoare, deoarece social-democrații ar fi cei care „au generat criza”. Într-o intervenție la Radio România Actualități, premierul a legat direct disputa politică de limitele bugetare. „Gândiți-vă că, după ce ai generat acest scandal, oamenii se vor aștepta să se vină cu ceva, să se livreze ceva. Dar, din păcate, pentru că nu se va putea oferi prea multă pâine, se va oferi mult circ și de asta nu are nevoie România astăzi.” Bolojan a mai afirmat că deciziile coaliției au fost luate „de comun acord”, dar că ulterior unii ar fi încercat „să fugă de răspundere”, „să nu își respecte cuvântul” și „să facă jocuri politice în dauna României”. Premierul a adăugat că are obligația de a asigura funcționarea guvernului. De ce contează: tensiunea politică se suprapune peste constrângeri bugetare Miza imediată a conflictului este funcționarea coaliției într-un moment în care, potrivit premierului, deficitul bugetar limitează capacitatea guvernului de a veni cu măsuri care să răspundă rapid presiunilor publice. În acest cadru, escaladarea disputei între partenerii de guvernare poate amplifica incertitudinea privind deciziile viitoare și capacitatea executivului de a livra politici coerente. [...]
UDMR a decis să rămână în Guvernul Bolojan și să nu susțină o moțiune de cenzură , o poziționare care poate conta în ecuația majorității parlamentare dacă PSD își retrage miniștrii și sprijinul politic, potrivit HotNews . Decizia a fost luată vineri, în unanimitate, într-o ședință a conducerii Uniunii, pe fondul unei crize politice „care se preconizează” în cazul în care PSD va decide retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan și ieșirea miniștrilor social-democrați din guvernare. Miza: stabilitatea guvernării în scenariul unei retrageri PSD Deputatul UDMR Csoma Botond a declarat că, din informațiile sale, PSD „va merge în direcția retragerii miniștrilor din Guvern”, dar UDMR nu intenționează să facă același lucru. El a argumentat poziția prin nevoia de stabilitate și a precizat că UDMR nu este „legat ombilical nici de PSD, nici de PNL”. În ceea ce privește o eventuală moțiune de cenzură, Csoma Botond a spus că liderii UDMR nu au discutat „aspectul foarte tehnic” al unei astfel de proceduri, însă a indicat direcția politică a partidului: dacă UDMR nu își retrage miniștrii, atunci „nu susținem nici o moțiune de cenzură împotriva Guvernului”. UDMR lasă deschisă renegocierea în coaliție Tot potrivit lui Csoma Botond, UDMR este dispus să renegocieze pozițiile din coaliție dacă partidele din actuala formulă (PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități Naționale) ajung la concluzia că se poate reconstrui guvernarea „de la zero”. În actualul guvern, UDMR are doi miniștri (Cseke Attila la Dezvoltare și Andras Demeter la Cultură) și un vicepremier (Tanczos Barna). Mandat pentru Budapesta: relația cu viitorul guvern al Ungariei Separat de discuțiile despre guvernarea de la București, UDMR a stabilit și abordarea privind relația cu noua conducere de la Budapesta, după alegerile din Ungaria în care, conform articolului, Viktor Orban a fost învins. Conducerea UDMR l-a mandatat în unanimitate pe Kelemen Hunor să meargă săptămâna viitoare la Budapesta pentru discuții cu Peter Magyar , descris ca viitor premier al Ungariei, cu obiectivul de a stabili o relație de colaborare cu noul guvern. Momentul întâlnirii nu este încă stabilit, Csoma Botond explicând că depinde și de evoluțiile de la București, inclusiv de eventuale discuții în coaliție sau de o convocare la consultări din partea lui Nicușor Dan. [...]
PNL își calibrează reacția la un posibil vot PSD de retragere a sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan , convocând Biroul Politic Național marți, de la ora 10.00, într-o mișcare care poate accelera o criză politică cu efect direct asupra stabilității guvernării, potrivit G4Media . Ședința conducerii PNL este programată imediat după votul de luni al PSD, despre care publicația notează că „ar putea retrage sprijinul” pentru premier și ar putea declanșa o criză politică. Întâlnirea va avea loc în sala grupului PNL din Camera Deputaților. Ce semnal transmite PNL și care este miza imediată În contextul tensiunilor din coaliție, premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, la Radio România Actualități, că PNL ar putea reconfirma prin vot decizia luată „acum două săptămâni” de a nu mai face coaliție cu PSD, dacă partidul condus de Sorin Grindeanu își retrage sprijinul pentru premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate detalii despre agenda ședinței de marți sau despre pașii concreți pe care PNL i-ar putea decide; este indicat doar că reuniunea are loc imediat după votul PSD care poate schimba raporturile din actuala guvernare. [...]
Premierul Ilie Bolojan avertizează că tensiunile din coaliție pot bloca măsurile de reducere a deficitului și pot pune în pericol banii din PNRR , acuzând PSD de „fugă de răspundere” și „joc dublu” în asumarea deciziilor nepopulare, potrivit Digi24 . Bolojan a spus, vineri, la Radio România Actualități, că România se confruntă cu „probleme complicate” generate de deficitele bugetare și că există riscul pierderii unor sume din PNRR, program care „se termină la finalul lunii august”. În acest context, premierul a susținut că „România nu are nevoie de această criză politică”. Miza: asumarea tăierii deficitului și accesul la fonduri europene În intervenția sa, Bolojan a insistat că PSD critică Guvernul deși a participat la deciziile luate, iar acum ar încerca să evite costurile politice ale măsurilor de reducere a deficitului. El a descris situația drept o încercare de a transfera responsabilitatea către actualul executiv, pe fondul unor decizii „luate la comun”. „Explicația pentru declanșarea crizei are trei componente. Prima e fuga de răspundere, pentru că trebuie luate decizii grele pentru scăderea deficitului. Dar deciziile au fost luate la comun.” Premierul a respins și narativul potrivit căruia ar exista resurse bugetare nefolosite, afirmând că „cămara e goală” și că „am consumat alimentele anii trecuți”. Acuzații politice: „premier marionetă” și un PNL „obedient” Bolojan a susținut că o parte din conducerea PSD ar acționa din „calcule politice și orgolii”, încercând să impună „un premier controlabil” și un PNL „obedient”. În același registru, a afirmat că unii lideri social-democrați se comportă „ca pe vremea lui Dragnea, de parcă ar avea 40%”, deși „nu mai au 40%”. „Dintr-un astfel de orgoliu politic supradimensionat peste anvelopa politică se trezesc că vor un premier marionetă.” El a adăugat că, dacă ar veni „un alt premier, o marionetă”, acesta „nu va avea nici o autoritate” pentru a lua decizii „pentru binele țării”, iar dacă ar veni un premier „care chiar să facă treabă”, rămâne întrebarea „câte luni i-ar lua PSD să inventeze noi motive”. Discuții cu președintele Nicușor Dan și tensiuni în coaliție Întrebat dacă a discutat cu președintele Nicușor Dan despre situație, Bolojan a confirmat: „Da, am discutat”. El a acuzat PSD că ar fi încercat să creeze tensiuni în coaliție, inclusiv prin tentative de a produce „falii cu USR”, iar ulterior „s-au mutat cu atenția asupra premierului”. În același timp, Bolojan a precizat că nu atacă partidele „în ansamblu”, ci persoane care „induc decizii în partid cu motivații ascunse”. Ce urmează Din declarațiile premierului reiese că disputa din coaliție se leagă direct de asumarea măsurilor de reducere a deficitului și de calendarul PNRR, cu termen indicat de Bolojan la finalul lunii august. Materialul nu oferă detalii despre un set concret de măsuri sau despre un calendar de decizie în coaliție, dincolo de avertismentul privind riscul unei crize politice. [...]
