Știri
Știri din categoria Politică
România trebuie să plătească aproape 3,5 miliarde de lei către Pfizer, plus penalități zilnice, după o sentință în primă instanță a unui tribunal din Belgia, iar Guvernul vrea să negocieze o eșalonare și să oprească acumularea dobânzilor, potrivit Digi24.
Premierul Ilie Bolojan a spus că hotărârea este „din păcate, executorie” și că, în zilele următoare, Executivul intenționează să ia legătura cu Pfizer pentru a începe negocieri. Miza imediată, din perspectiva Guvernului, este limitarea costurilor suplimentare care se adaugă sumei stabilite de instanță.
„Ceea ce trebuie să facem cât mai repede posibil în zilele următoare este să luăm legătura cu firma Pfizer, să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor şi să vedem care este modalitatea prin care putem găsi o formulă ca această plată să se facă într-o manieră eşalonată.”
Bolojan a legat situația de decizii luate în perioada guvernărilor anterioare, afirmând că „așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau uneori decizii greșite, decizii negândite”. Totodată, premierul a anunțat că a cerut Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății să întocmească o cronologie a cazului, „ca opinia publică să aibă o cronologie cât mai exactă a ceea ce s-a întâmplat”.
În același context, Digi24 notează că România a pierdut miercuri, în primă instanță, procesul deschis de Pfizer în Belgia, pe fondul refuzului de a achita doze de vaccin COVID-19 contractate în anii pandemiei. Decizia obligă România să achite peste 600 de milioane de euro, sumă asociată, conform articolului, echivalentului a 28 de milioane de doze pe care statul român ar fi refuzat să le mai plătească începând cu 2023.
Elementele principale reținute în articol despre situația contractuală și litigiul din Belgia includ:
Pe firul evenimentelor, Digi24 arată că, în 2023, Comisia Europeană și Pfizer au convenit un amendament pentru reducerea numărului de doze și extinderea livrărilor până în 2026, informație atribuită de publicație Context.ro (menționată în articol). Guvernul României ar fi refuzat să semneze amendamentul și ar fi rămas cu prevederile contractului inițial din 2021, care obliga România să cumpere 32 de milioane de doze până în iunie 2023. În plângerea citată de Digi24, Pfizer mai susține că a propus o mediere cu participarea Comisiei Europene, însă Executivul „nu a răspuns niciodată”, iar compania a cerut și dobândă „la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte”, precum și cheltuieli de judecată de 22.500 de euro.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de excluderea PSD, iar miza invocată este stabilitatea bugetară , în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus că, dacă PSD va fi la guvernare, liberalii vor intra în opoziție. După discuțiile cu președintele Nicușor Dan, Bolojan a afirmat că PNL rămâne la decizia luată în ultimele luni de a nu intra într-o guvernare cu PSD, „având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă”. „Rămânem consecvenţi deciziilor pe care PNL le-am luat în ultimele luni, şi anume că nu vom fi într-o guvernare cu Partidul Social-Democrat (...), situaţie în care dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziţie.” Ce pune PNL pe masă: rectificare, controlul cheltuielilor și ținta de deficit Liderul PNL a legat discuția despre formula de guvernare de nevoia de a evita prelungirea „blocajului politic” și de priorități bugetare imediate. El a enumerat, între altele, necesitatea unei rectificări bugetare „care să asigure sumele necesare pentru funcționarea serviciilor publice” acolo unde bugetele „n-au fost întocmite corespunzător”, precum și măsuri de control al cheltuielilor pentru încadrarea în „ținta de deficit bugetar”. Bolojan a mai spus că viitorul guvern ar trebui să pregătească anul 2027 și că România are nevoie „nu de orice fel de guvern”, ci de unul care să mențină „echilibrile noastre bugetare”. Argumentul de risc: datoria crește rapid, dobânzile rămân ridicate În declarațiile sale, președintele PNL a susținut că problema nu este neapărat nivelul datoriei ca procent din PIB, ci „viteza mare de creștere” din ultimii ani, pe care o pune pe seama lipsei de control bugetar. În același timp, a atras atenția asupra nivelului dobânzilor plătite de România, despre care a spus că este „mare”. Bolojan a afirmat că, deși există presiuni externe (războaie, inflație, deficite guvernamentale mari), România ar plăti și „o primă de risc mare”, pe care a asociat-o cu „lipsa încrederii” în capacitatea decidenților de a lua măsuri de corecție în anii următori. Ce urmează: discuții după nominalizarea premierului PNL spune că va aștepta nominalizarea premierului și va discuta cu premierul desemnat, urmând ca decizia finală să fie luată în forurile interne ale partidului. „Vom aştepta nominalizarea, vom discuta cu viitorul premier desemnat şi vom lua deciziile în forurile interioare ale PNL pe baza acestor argumente.” [...]
George Simion spune că AUR e aproape să guverneze singur , iar mesajul are o miză directă de încredere pentru mediul economic: liderul partidului afirmă că, din discuțiile purtate de oficiali AUR cu investitori străini, ar fi rezultat că „nu are nimeni nicio problemă” cu venirea formațiunii la guvernare, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, în contextul poziționării AUR față de formulele de guvernare. Simion a susținut că partidul nu va vota „guverne din care nu facem parte” și a argumentat că, în lipsa unui premier „deplin”, nu ar putea fi făcute „cheltuieli nesăbuite”. Mesajul către investitori: „nu are nimeni nicio problemă” În intervenția sa, președintele AUR a spus că reprezentanți ai partidului au discutat cu investitori străini și că, în urma acestor discuții, concluzia ar fi fost una favorabilă pentru AUR din perspectiva acceptabilității la guvernare. Afirmația nu este însoțită, în relatarea news.ro, de detalii despre cine au fost investitorii, când au avut loc discuțiile sau ce teme au fost abordate, astfel că nu poate fi evaluată independent dimensiunea sau relevanța acestor contacte. Ținta politică: guvern pe patru ani, cu majoritate Simion a prezentat drept „singura soluție” pentru stabilizarea țării și pentru „măsuri de redresare economică” formarea unui guvern pe patru ani, susținut de o majoritate parlamentară. Totodată, el s-a declarat convins că AUR va ajunge la guvernare și a formulat explicit perspectiva unei guvernări fără parteneri. „Astăzi mai avem puțin și ajungem să guvernăm singuri, și e o problemă de timp, o problemă de timp.” Context: referirea la demiterea lui Ilie Bolojan În aceeași intervenție, liderul AUR a făcut referire la Ilie Bolojan, despre care a spus că a fost „demis în mai”, susținând că ar fi preferabil „fără niciun premier” decât un „premier Bolojan”. News.ro nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre procedura sau contextul politic la care se referă Simion, dincolo de această afirmație. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu vrea ca reformele făcute pentru aderarea la OCDE să devină bază pentru programul de guvernare , mizând pe continuitate și pe un nou consens politic între partide, potrivit Mediafax . Miza practică este păstrarea unui cadru de reforme deja pornit, cu efecte directe în zone precum fiscalitatea, companiile de stat și piața muncii. Niculescu a transmis că cei patru ani în care a coordonat procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) i-au oferit „o radiografie” a statului român, de la economie și administrație până la educație și sănătate. În această logică, el susține că reformele ar trebui construite pe date și pe realitatea din teren, „pentru oameni”. Ce înseamnă, concret, „baza” programului de guvernare În mesajul citat de Mediafax, Luca Niculescu afirmă că procesul de aderare la OCDE a generat deja „peste 100 de reforme” în România și că acestea ar trebui continuate și integrate în viitorul program de guvernare. „Vreau ca această muncă să continue și să devină una dintre bazele programului de guvernare. Nu pentru că o recomandă OCDE, ci pentru că sunt idei bune pentru România, evaluate și testate în unele dintre cele mai performante economii ale lumii.” El indică explicit domenii pe care le-a avut în vedere în perioada coordonării procesului: economia, administrația, educația, sănătatea, companiile de stat, piața muncii și fiscalitatea. Apelul la consens politic și ce urmează Niculescu pune accent și pe consensul politic care ar fi existat până acum în jurul obiectivului de aderare la OCDE și spune că ar vrea ca aceeași abordare să fie păstrată în negocierile pentru viitorul Guvern, în jurul „unui program realist”. Premierul desemnat a fost nominalizat luni, 5 octombrie, de președintele Nicușor Dan, după consultările de la Palatul Cotroceni , fiind a patra nominalizare pentru funcția de premier, iar marți a fost semnat decretul de desemnare, mai notează Mediafax. [...]
Șoșoacă a invocat la Cotroceni o „decizie” SUA–Rusia despre BRICS , fără dovezi publice ; afirmațiile vin în plin blocaj de formare a Guvernului, după consultările pentru desemnarea unui premier, potrivit Mediafax . Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a făcut declarațiile luni, după aproximativ 34 de minute de discuții cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni , în cadrul unei noi runde de consultări. Consultările au fost organizate după ce Parlamentul a respins Cabinetul propus de Siegfried Mureșan. În declarațiile de după întâlnire, Șoșoacă a spus că i-a vorbit președintelui despre vizitele sale în Rusia și că intenționează să continue deplasări „pe la ruși și pe la americani și pe la chinezi”. Totodată, ea a susținut că i-ar fi comunicat informații despre presupuse negocieri între Statele Unite și Federația Rusă. „Am adus la cunoștință, pentru că nu știa, că în ultimele negocieri dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă s-a hotărât ca România, într-un timp, în termen mediu, să ajungă în BRICS. Și evident am căzut în sfera de influență a Federației Ruse.” Șoșoacă și-a încheiat mesajul pe acest subiect cu îndemnul: „Puneți mâna și învățați rusă!” Ce se știe oficial și ce rămâne neconfirmat Mediafax notează că declarația privind o presupusă decizie americano-rusă ca România să intre în BRICS „nu este susținută de dovezi” și că nu există, în acest moment, informații publice oficiale care să confirme o asemenea înțelegere privind România. În același context, publicația precizează că România nu apare nici pe lista statelor membre BRICS, nici pe lista partenerilor. În prezent, BRICS include Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia, Emiratele Arabe Unite, Indonezia și Arabia Saudită, iar între parteneri sunt menționate Belarus, Bolivia, Kazahstan, Cuba, Malaysia, Nigeria, Thailanda, Uganda, Uzbekistan și Vietnam. De asemenea, nu sunt confirmate public, potrivit aceleiași surse, nici afirmațiile despre plasarea României într-o „sferă de influență” a Federației Ruse în urma unor negocieri Washington–Moscova. Poziționarea politică a SOS România la consultări În timpul discuției de la Cotroceni, Diana Șoșoacă a susținut și organizarea alegerilor anticipate, dar a admis că, înainte de acestea, România are nevoie de un guvern cu puteri depline. Totodată, ea a reiterat că nu îl recunoaște pe Nicușor Dan drept președinte al României și a reluat criticile la adresa Curții Constituționale, la doi ani de la decizia prin care candidatura sa la alegerile prezidențiale din 2024 a fost respinsă. Delegația SOS România s-a prezentat îmbrăcată în negru, gest pe care Șoșoacă l-a descris drept simbolic, pentru a marca ceea ce partidul consideră „dispariția statului de drept” și a democrației din România. [...]
USR cere alegeri anticipate pentru a evita un guvern sprijinit „de pe o zi pe alta” , pe motiv că o majoritate conjuncturală ar prelungi blocajul politic și ar slăbi capacitatea executivului de a guverna, potrivit HotNews . Dominic Fritz , președintele USR, a spus după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan că partidul vrea un guvern susținut „constant” de o majoritate parlamentară, nu unul care să depindă de voturi ocazionale, inclusiv de combinații punctuale între PSD și AUR. În acest context, USR i-a cerut șefului statului dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate. „Un guvern ce ar depinde de o majoritate de o zi, care apoi să depindă de majorități conjuncturale între PSD și AUR nu ar fi un guvern cu puteri depline.” Linia roșie a USR: fără PSD la guvernare Fritz a insistat că USR nu acceptă „iluzia stabilității” și că va discuta cu un eventual premier nominalizat, dar va cere explicit răspunsul la întrebarea „cu ce majoritate” poate livra rezultate pe termen mai lung. Liderul USR a admis că un candidat de prim-ministru ar putea strânge cele 233 de voturi necesare învestirii, însă a susținut că acest prag nu garantează existența unei majorități stabile. În același timp, USR exclude o soluție negociată cu PSD, inclusiv varianta susținerii unui guvern condus de un independent. „Nu vom vota un guvern din care să facă parte PSD, indiferent de cine este premierul.” PNL: deschidere la negocieri după nominalizare, dar avertisment privind PSD Separat, președintele PNL Ilie Bolojan a declarat, după consultările cu președintele Nicușor Dan, că liberalii sunt dispuși să discute „cât se poate de serios” contribuția la ieșirea din criza politică, însă doar după ce președintele va face nominalizarea de premier. Bolojan a mai spus că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, conform deciziilor anterioare ale conducerii partidului. În perioada următoare, miza imediată rămâne nominalizarea premierului și conturarea unei majorități care să poată susține guvernarea dincolo de votul de învestitură. [...]
Deplasarea la Mykonos cu avion privat reaprinde discuția despre transparența întâlnirilor „de investiții” ale demnitarilor , după ce deputatul PSD Florin Manole a susținut, de la tribuna Parlamentului, că astfel de discuții nu se fac „în Ferentari”, potrivit G4Media . Manole a vorbit miercuri despre deplasarea în Mykonos, cu un avion privat, la care a participat împreună cu judecători și oameni de afaceri descriși de publicație drept „controversați”. În intervenția sa, deputatul PSD a ironizat ideea că întâlnirile în care se discută investiții în România ar putea avea loc într-un cartier precum Ferentari. „De ce Mykonos… Poate că aveți întrebarea asta. Ar fi trebuit oare Camera de Comerț să facă o întâlnire bilaterală în Ferentari, să discute despre investiții în România? Cred că sunteți un pic inocenți.” Ce nu a lămurit deputatul PSD Din informațiile prezentate, Manole nu a explicat despre ce investiții ar fi fost vorba la întâlnirea din Mykonos și nici cu cine s-ar fi întâlnit. El a afirmat însă că deplasarea „nu a costat statul român niciun leu”. Miza politică: comisie de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis Discuția a avut loc în contextul dezbaterilor din Camera Deputaților privind înființarea unei comisii de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis. Potrivit articolului, dezbaterile nu s-au încheiat cu un vot. În acest context, deputatul USR Cătălin Drulă a scris pe Facebook că PSD s-a opus votului pe comisie și a cerut ca fiecare deputat să decidă dacă Parlamentul vrea să afle „ce căutau” politicieni PSD, un judecător CCR, un președinte de tribunal și un afacerist „cu condamnare” în același avion privat spre Mykonos. [...]
