Știri
Știri din categoria Politică
România trebuie să plătească aproape 3,5 miliarde de lei către Pfizer, plus penalități zilnice, după o sentință în primă instanță a unui tribunal din Belgia, iar Guvernul vrea să negocieze o eșalonare și să oprească acumularea dobânzilor, potrivit Digi24.
Premierul Ilie Bolojan a spus că hotărârea este „din păcate, executorie” și că, în zilele următoare, Executivul intenționează să ia legătura cu Pfizer pentru a începe negocieri. Miza imediată, din perspectiva Guvernului, este limitarea costurilor suplimentare care se adaugă sumei stabilite de instanță.
„Ceea ce trebuie să facem cât mai repede posibil în zilele următoare este să luăm legătura cu firma Pfizer, să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor şi să vedem care este modalitatea prin care putem găsi o formulă ca această plată să se facă într-o manieră eşalonată.”
Bolojan a legat situația de decizii luate în perioada guvernărilor anterioare, afirmând că „așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau uneori decizii greșite, decizii negândite”. Totodată, premierul a anunțat că a cerut Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății să întocmească o cronologie a cazului, „ca opinia publică să aibă o cronologie cât mai exactă a ceea ce s-a întâmplat”.
În același context, Digi24 notează că România a pierdut miercuri, în primă instanță, procesul deschis de Pfizer în Belgia, pe fondul refuzului de a achita doze de vaccin COVID-19 contractate în anii pandemiei. Decizia obligă România să achite peste 600 de milioane de euro, sumă asociată, conform articolului, echivalentului a 28 de milioane de doze pe care statul român ar fi refuzat să le mai plătească începând cu 2023.
Elementele principale reținute în articol despre situația contractuală și litigiul din Belgia includ:
Pe firul evenimentelor, Digi24 arată că, în 2023, Comisia Europeană și Pfizer au convenit un amendament pentru reducerea numărului de doze și extinderea livrărilor până în 2026, informație atribuită de publicație Context.ro (menționată în articol). Guvernul României ar fi refuzat să semneze amendamentul și ar fi rămas cu prevederile contractului inițial din 2021, care obliga România să cumpere 32 de milioane de doze până în iunie 2023. În plângerea citată de Digi24, Pfizer mai susține că a propus o mediere cu participarea Comisiei Europene, însă Executivul „nu a răspuns niciodată”, iar compania a cerut și dobândă „la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte”, precum și cheltuieli de judecată de 22.500 de euro.
Recomandate
Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să preia guvernarea și funcția de premier , după consultările interne programate pe 20 aprilie, potrivit Antena 3 CNN . Liderul PSD spune că, în întâlnirile regionale desfășurate până acum, nu a existat nicio voce care să susțină continuarea guvernării în formula actuală, cu Ilie Bolojan premier. Consultările din partid și mesajul către coaliție Grindeanu a afirmat că PSD a organizat cinci întâlniri regionale, cu participarea a „peste 30 de județe”, urmând și reuniunea Ilfov-București. Din discuțiile purtate, el susține că nemulțumirea dominantă vizează modul în care funcționează coaliția, iar varianta menținerii actualei formule nu ar avea susținere internă. „Ceea ce îmi spun colegii din aceste mai bine de 30 de județe (...) e că nu ne mai dorim să continuăm în forma asta.” În același timp, Grindeanu a indicat că PSD își va stabili poziția după votul intern din 20 aprilie și a promis că partidul va prezenta public opțiunea aleasă, inclusiv prin detalierea scenariilor discutate. Scenariul „PSD cu premier” și schimbarea conducerii Guvernului Întrebat despre posibilitatea ca PSD să își asume guvernarea cu propriul premier, Grindeanu a spus că această variantă poate fi inclusă în scenariul unei coaliții menținute, dar cu un alt prim-ministru. El a evitat să intre în detalii înainte de consultarea internă, invocând nevoia unei decizii colective. Liderul PSD a mai arătat că discuțiile din partid au inclus și o „autoevaluare”, la care au participat „aproape toți miniștrii”, înainte ca el să prezinte „cele trei scenarii” care urmează să fie dezbătute. Opțiunile PSD la 20 aprilie și posibile consecințe politice Conform relatării, Grindeanu a reiterat că, dacă nu va fi posibilă o coaliție cu partide pro-europene, PSD poate trece în opoziție. El a subliniat că partidul nu își propune să comenteze organizarea internă a PNL sau USR și că decizia va fi luată strict din perspectiva PSD. Cele trei scenarii anunțate pentru dezbaterea din 20 aprilie sunt: trecerea PSD în opoziție; schimbarea lui Ilie Bolojan și a ministerelor; continuarea guvernării. În privința discuțiilor despre protocolul de guvernare, Grindeanu a spus că documentul existent nu ar fi legat de nume concrete, menționând explicit că nu „spune despre Bolojan, Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor sau Dominic Fritz”. Anticipatele și tema „stabilității” în relația cu mediul de afaceri Întrebat despre alegeri anticipate, Grindeanu a condiționat ideea de stabilitate politică de efectele economice, arătând că stabilitatea este utilă „dacă îți oferă prosperitate” și dacă „direcția în care merge țara e una bună”. El a spus că PSD va încerca să acționeze „de bună credință” într-o coaliție pro-europeană, dacă există o majoritate care să susțină această formulă. În același articol este menționată și poziția liderului deputaților UDMR, Csoma Botond, care a declarat la RFI că ruperea coaliției și scenariul anticipatelor ar avea consecințe grave și ar avantaja doar AUR. [...]
Sorin Grindeanu susține că TVA diferențiat la carburanți este posibil , potrivit News.ro , și îl contrazice pe premier, pe fondul discuțiilor din coaliție despre măsuri pentru criza carburanților. Președintele PSD a declarat miercuri, la Parlament, că ordonanța adoptată de Guvern în legătură cu criza carburanților „nu are niciun efect”, ci doar stabilește cadrul. Grindeanu a spus că, de aproximativ o lună, ministrul Bogdan Ivan ar fi prezentat în coaliție mai multe scenarii, însă decizia politică a întârziat, iar „marea decizie” de luni a fost înființarea unui grup de lucru. În acest context, Grindeanu a afirmat că România ar fi „ultima țară din Uniunea Europeană” care nu a acționat și a acuzat „cinism” în întârzierea adoptării unor măsuri, sugerând că statul ar putea obține „venituri suplimentare” sau „venituri excepționale” din această situație. Liderul PSD a contestat afirmația premierului potrivit căreia nu se poate discuta despre TVA diferențiat, spunând că acest lucru este „fals” și că, într-o situație de criză, pot fi aplicate temporar măsuri speciale. El a indicat drept exemple Polonia și Spania, despre care a spus că au recurs la o astfel de soluție. Întrebat despre intenția premierului de a reduce prețul doar la motorină, nu și la benzină, Grindeanu a respins ideea, calificând-o drept „o prostie”. În declarațiile citate, el și-a exprimat speranța ca la următoarea ședință de guvern să existe „măcar o decizie” privind intervenția pe piața carburanților. [...]
Ministrul Energiei susține că România e cel mai mare producător de gaze din UE , potrivit Antena 3 CNN , într-un mesaj transmis marți, 31 martie 2026, după o discuție cu reprezentanți ai Statelor Unite, în marja reuniunii „The Economist - Romania Government Roundtable”. Bogdan Ivan spune că a abordat, împreună cu ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg, și cu ambasadorul SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, „mizele Coridorului Vertical de gaze”, proiect prezentat drept o investiție strategică pentru securitatea energetică regională. Ministrul plasează discuția în contextul războiului de la graniță și al presiunilor crescute asupra securității energetice în Europa. „România este deja cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Trebuie să mizăm pe avantajele noastre, iar consolidarea relației cu Statele Unite este fundamentală.” În mesajul citat de Antena 3 CNN, ministrul afirmă că „gazul românesc trebuie să fie folosit în primul rând pentru români” și argumentează că „dependența de o singură sursă nu mai este o opțiune”. În acest cadru, el prezintă Coridorul Vertical ca o rută alternativă de aprovizionare, dezvoltată împreună cu parteneri din SUA, Bulgaria și Grecia. Ivan menționează și rolul gazului natural lichefiat (LNG, gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor) în diversificarea surselor, susținând că proiectul ar putea aduce „mai multe rute de aprovizionare” și „prețuri mai bune la energie”, fără a oferi cifre sau termene. Ministrul mai arată că a discutat cu partenerii americani și cu reprezentanți ai mediului de afaceri implicați în proiecte energetice și că, „într-o perioadă în care conexiunile dintre state contează la fel de mult ca resursele”, România „trebuie să fie prezentă acolo unde se iau deciziile” relevante pentru anii următori. [...]
Premierul Ilie Bolojan cere accelerarea deciziilor în UE , potrivit News.ro , susținând o integrare economică mai profundă, eliminarea barierelor și renunțarea la regula votului în unanimitate. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației franceze Le Figaro, în care șeful Executivului a fost întrebat și despre temerile legate de viitorul NATO și al Uniunii Europene. În acest context, Bolojan a argumentat că UE își poate păstra competitivitatea doar prin coeziune și consolidare, într-o economie globală în care statele izolate ar fi dezavantajate. „Uniunea Europeană poate rămâne competitivă în următorii ani doar dacă rămânem împreună şi dacă ne consolidăm. În competiţia globală, fără o masă economică importantă, ţările mai izolate nu vor mai fi competitive. Sunt pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid. Nu cred că votul în unanimitate trebuie menţinut” Premierul a legat nevoia de coeziune europeană și de situația de securitate din regiune, invocând războiul din Ucraina și efectele acestuia asupra încrederii în previzibilitatea acțiunilor Rusiei. În interviu, el a spus că pentru România este important ca frontiera estică a Uniunii Europene să fie sigură, în condițiile în care, „de-a lungul istoriei”, amenințările au venit frecvent din est. Bolojan a oferit și o estimare privind numărul ucrainenilor aflați în România, afirmând că sunt „puțin sub 100.000”, în principal femei cu copii, concentrați în anumite regiuni, cu acces la cursuri în limba ucraineană și „relativ bine integrați”. Totodată, el a susținut că aderarea la NATO a sprijinit dezvoltarea economică prin creșterea securității, care a atras investiții, și a amintit că România a majorat bugetul apărării, inclusiv prin colaborare cu industria europeană, „inclusiv cu industria franceză”. În relația bilaterală, premierul a declarat că Franța este „națiunea-cadru” pentru România și a subliniat rolul acesteia în apărarea flancului sud-estic al NATO, afirmând că „practic, apărarea flancului sud-estic al NATO este asigurată de Franţa” și că România este recunoscătoare pentru acest angajament. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că stabilitatea guvernării depinde de gestionarea unei coaliții largi , potrivit News.ro , care redă un interviu acordat publicației franceze Le Figaro. Bolojan afirmă că România guvernează „cu o coaliție de patru partide, de la stânga la dreapta”, într-un context politic fragmentat după alegerile din 2024, când „niciun partid nu are mai mult de 25%” în Parlament. În acest cadru, premierul susține că menținerea stabilității a fost o prioritate. „Guvernăm, aşadar, cu o coaliţie de patru partide, de la stânga la dreapta. Nu este uşor să gestionezi această coaliţie, iar menţinerea stabilităţii guvernamentale a fost, de asemenea, o prioritate. Cu o anumită înţelepciune politică, am reuşit să păstrăm această stabilitate.” În plan economic, premierul compară situația României cu cea a Franței, invocând deficite bugetare ridicate și costuri mari de finanțare. El spune că, la preluarea mandatului, deficitul României era de 9,3% și că reducerea lui a devenit o prioritate, pe fondul dobânzilor „foarte mari” și al unor „marje de dezvoltare” limitate. Bolojan leagă tensiunile politice și sociale de evoluția prețurilor, menționând că inflația a ajuns la 10%, ceea ce ar fi alimentat un vot antisistem puternic. În același context, el vorbește despre o percepție de nedreptate și despre distanța dintre clasa politică și nevoile populației. Pe zona de reforme, premierul spune că Executivul a acționat rapid și a adoptat mai multe pachete de măsuri, atât pentru creșterea veniturilor bugetare, cât și pentru reducerea unor cheltuieli ale statului. Printre exemplele date se află modificarea regulilor privind pensionarea magistraților, unde, potrivit lui, judecătorii puteau ieși la pensie la 50 de ani, precum și un pachet de reforme în administrația publică, cu reducerea cheltuielilor administrative și decizii de descentralizare. Un obiectiv economic enunțat de Bolojan este schimbarea modelului de creștere, de la unul bazat în principal pe consum la unul orientat mai mult spre producție, argumentând că dezvoltarea din ultimii ani, susținută de investiții în infrastructură și creșteri salariale, a avut o componentă importantă de consum care a contribuit la adâncirea deficitului. El mai spune că Guvernul vizează dezvoltarea sectoarelor competitive, precum tehnologia informației, consolidarea producției agricole, valorificarea mixului energetic (inclusiv resurse de gaze și petrol), absorbția fondurilor europene și creșterea cheltuielilor de apărare prin integrarea în lanțul valoric al industriei europene de apărare. Întrebat despre fondurile europene pe care România vrea să le obțină în 2026, premierul indică „aproximativ 10 miliarde de euro”, dar condiționează accesarea integrală de realizarea unor reforme și de cofinanțarea proiectelor. Tot pe linia consolidării fiscale, el afirmă că deficitul a fost de 7,7% în 2025 și că ținta pentru 2026 este reducerea la 6,2%, punctând că ajustarea este dificilă, dar necesară. [...]
Sorin Grindeanu reacționează după perchezițiile DNA la fostul său șef de cabinet potrivit Antena 3 CNN , într-un context tensionat generat de acțiunile procurorilor anticorupție care vizează persoane din apropierea sa. Declarația vine la scurt timp după descinderile efectuate de DNA, însă informațiile publice despre anchetă rămân, pentru moment, limitate. Reacția ministrului Transporturilor este una rezervată, fără detalii concrete despre dosar sau acuzațiile investigate. Din datele disponibile, perchezițiile îl vizează pe fostul său șef de cabinet, ceea ce aduce cazul în zona politică și administrativă sensibilă. Contextul anchetei În lipsa unor informații oficiale extinse, situația poate fi sintetizată astfel: procurorii DNA au efectuat percheziții vizată este o persoană apropiată de Sorin Grindeanu nu au fost comunicate public acuzații detaliate ancheta este în desfășurare Această lipsă de claritate este obișnuită în fazele incipiente ale investigațiilor, când autoritățile evită divulgarea detaliilor pentru a nu afecta cursul cercetărilor. Implicații politice Chiar dacă Grindeanu nu este vizat direct, cazul are potențialul de a genera presiune publică și politică, având în vedere funcția sa și legătura cu persoana investigată. Astfel de situații atrag atenția asupra modului în care sunt selectați și monitorizați colaboratorii din structurile guvernamentale. Ce urmează Evoluția anchetei va depinde de rezultatele perchezițiilor și de eventualele probe strânse de procurori. În funcție de acestea, pot apărea: puneri sub acuzare extinderea cercetărilor clarificări oficiale privind faptele investigate Până atunci, cazul rămâne într-o fază incipientă, iar reacțiile publice sunt prudente, în lipsa unor informații detaliate din partea autorităților. [...]
