Știri
Știri din categoria Politică
România trebuie să plătească aproape 3,5 miliarde de lei către Pfizer, plus penalități zilnice, după o sentință în primă instanță a unui tribunal din Belgia, iar Guvernul vrea să negocieze o eșalonare și să oprească acumularea dobânzilor, potrivit Digi24.
Premierul Ilie Bolojan a spus că hotărârea este „din păcate, executorie” și că, în zilele următoare, Executivul intenționează să ia legătura cu Pfizer pentru a începe negocieri. Miza imediată, din perspectiva Guvernului, este limitarea costurilor suplimentare care se adaugă sumei stabilite de instanță.
„Ceea ce trebuie să facem cât mai repede posibil în zilele următoare este să luăm legătura cu firma Pfizer, să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor şi să vedem care este modalitatea prin care putem găsi o formulă ca această plată să se facă într-o manieră eşalonată.”
Bolojan a legat situația de decizii luate în perioada guvernărilor anterioare, afirmând că „așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau uneori decizii greșite, decizii negândite”. Totodată, premierul a anunțat că a cerut Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății să întocmească o cronologie a cazului, „ca opinia publică să aibă o cronologie cât mai exactă a ceea ce s-a întâmplat”.
În același context, Digi24 notează că România a pierdut miercuri, în primă instanță, procesul deschis de Pfizer în Belgia, pe fondul refuzului de a achita doze de vaccin COVID-19 contractate în anii pandemiei. Decizia obligă România să achite peste 600 de milioane de euro, sumă asociată, conform articolului, echivalentului a 28 de milioane de doze pe care statul român ar fi refuzat să le mai plătească începând cu 2023.
Elementele principale reținute în articol despre situația contractuală și litigiul din Belgia includ:
Pe firul evenimentelor, Digi24 arată că, în 2023, Comisia Europeană și Pfizer au convenit un amendament pentru reducerea numărului de doze și extinderea livrărilor până în 2026, informație atribuită de publicație Context.ro (menționată în articol). Guvernul României ar fi refuzat să semneze amendamentul și ar fi rămas cu prevederile contractului inițial din 2021, care obliga România să cumpere 32 de milioane de doze până în iunie 2023. În plângerea citată de Digi24, Pfizer mai susține că a propus o mediere cu participarea Comisiei Europene, însă Executivul „nu a răspuns niciodată”, iar compania a cerut și dobândă „la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte”, precum și cheltuieli de judecată de 22.500 de euro.
Recomandate
Sondajul INSCOP indică o nemulțumire de masă față de președinte și premier, un semnal de risc pentru guvernare și stabilitatea politică pe termen scurt , potrivit HotNews . Datele arată că 7 din 10 români se declară nemulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan , iar proporția este similară în cazul premierului interimar Ilie Bolojan . Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Nemulțumirea față de Nicușor Dan: 70,5% evaluări negative Doar 27,6% dintre respondenți spun că sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea președintelui (4,4% foarte mulțumiți și 23,2% destul de mulțumiți). În schimb, 70,5% se declară foarte nemulțumiți sau destul de nemulțumiți (42,8% foarte nemulțumiți și 27,7% destul de nemulțumiți). Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%. Profilul nemulțumirii este mai pronunțat decât media în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural, precum și al angajaților din sectorul privat. Ilie Bolojan, premier interimar: 67,9% nemulțumiți În cazul premierului interimar Ilie Bolojan, 30,5% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți (8% foarte mulțumiți și 17,7% destul de mulțumiți). Nemulțumirea ajunge la 67,9% (47,7% foarte nemulțumiți și 20,2% destul de nemulțumiți), iar 1,5% nu știu sau nu răspund. Nemulțumirea față de activitatea lui Bolojan este peste medie în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Percepția rolului președintelui în conflictul politic: societate împărțită La întrebarea despre rolul președintelui în tensiunile politice recente, 49,2% dintre cei chestionați consideră că Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, în timp ce 36,3% cred că a contribuit la amplificarea lor. Non-răspunsurile sunt 14,6%, potrivit datelor INSCOP citate de News.ro. Polarizare pe linii de partid, cu diferențe între președinte și premier Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune accent pe polarizarea politică din spatele acestor evaluări și pe diferențele dintre cele două funcții: „Jumătate dintre români cred că prin poziţionările publice exprimate în această perioadă, preşedintele Nicuşor Dan a acţionat pentru a diminua neînţelegerile dintre partide şi liderii politici, iar o treime cred contrariul (...) Polarizarea este diferită în cazul activităţii premierului Ilie Bolojan (...)” În același comentariu, Ștefureac indică și repere de polarizare: un procent ridicat de alegători PSD, PNL și USR mulțumiți de activitatea președintelui, respectiv un procent foarte mare de alegători AUR nemulțumiți; iar la Bolojan, niveluri ridicate de mulțumire în rândul votanților PNL și USR, respectiv nemulțumire în rândul votanților PSD și AUR. Din perspectiva funcționării instituțiilor, combinația dintre nemulțumirea majoritară și polarizarea pe criterii politice sugerează un spațiu redus pentru decizii consensuale în perioada următoare, în special într-un context de conflict între partide. [...]
Ilie Bolojan spune că scenariul alegerilor anticipate rămâne puțin probabil , în condițiile în care procedura de formare a unui guvern este abia la început, iar România nu are o practică recentă în acest sens, potrivit news.ro . Mesajul liderului PNL indică, pe fondul crizei politice, o preferință pentru soluții în interiorul actualului Parlament, ceea ce reduce riscul unui calendar electoral accelerat cu efecte directe asupra stabilității decizionale. Când ar deveni posibile alegerile anticipate, în viziunea lui Bolojan Președintele PNL a explicat că alegerile anticipate pot apărea în două situații: când se ajunge la „o situație de blocaj total”; când analizele sociologice ar arăta un rezultat la vot „destul de diferit” de actuala configurație parlamentară, astfel încât un nou vot ar putea debloca situația. În acest context, Bolojan a afirmat că PNL „nu fuge” de ipoteza anticipatelor, dar a încadrat-o drept una de ultimă instanță. De ce spune că anticipatele sunt improbabile acum Bolojan a susținut că, pe baza experienței parlamentare din ultimele trei decenii, România nu a ajuns la un astfel de deznodământ, iar lipsa precedentului face dificil de presupus că se va întâmpla acum. El a argumentat că, în acest moment, nu sunt îndeplinite condițiile procedurale care ar putea împinge țara spre anticipate, deoarece procesul de formare a guvernului este „într-o fază de început”. „Este o ipoteză de lucru care probabil este una din ultimele ipoteze şi cel puţin în momentul de faţă nu pare că ajungem într-o astfel de situaţie”, a declarat Ilie Bolojan, miercuri seară, la B1 TV. Context: reacție la discuțiile despre „boți” și percepția publică În aceeași intervenție, liderul PNL a respins ideea că percepțiile publice ar fi explicate automat prin „boți”, susținând că „fiecare om vede lumea prin ochii lui” și că, în cariera sa, a încercat să aibă poziții „fără echivoc” și să nu mintă oamenii. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și PNL mută presiunea pe formarea majorității , după ce Ilie Bolojan a respins public ideea că ar fi „în campanie” și a susținut că nu el blochează negocierile pentru un nou guvern, potrivit HotNews . Ilie Bolojan, premier interimar și lider PNL, a declarat miercuri seară la B1 TV că acuzația lansată de Sorin Grindeanu, liderul PSD, este „falsă” și a negat că acțiunile sale ar face parte dintr-un plan de candidatură la următoarele alegeri prezidențiale. Bolojan a argumentat că își menține ritmul de lucru și comunicarea publică „din respect pentru oameni”, invocând o practică pe care spune că a avut-o „în toate cele nouă luni” cât a fost premier. „Eu întotdeauna, așa cum v-am spus, muncesc de dimineață până seara, or se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii doar în campanie electorală când muncești, or nu este cazul ăsta.” Miza: cine poartă responsabilitatea pentru o nouă majoritate În aceeași intervenție, Bolojan a răspuns și acuzației că ar „bloca găsirea unei soluții” și că „se agață în continuare de funcții”. El a spus că „Bolojan nu este astăzi o piedică în formarea unei majorități” și a atacat PSD, pe care l-a acuzat că a „dinamitat coaliția în mod iresponsabil” și că „nu are soluții”. Liderul PNL a reiterat că PSD și AUR, partidele care au demis Guvernul prin moțiune de cenzură , „au o responsabilitate morală să vină și cu soluțiile”, susținând că demiterea executivului ar fi trebuit să fie însoțită de capacitatea de a construi o majoritate. Ce a spus Grindeanu Tot miercuri, la „Adevărul LIVE” , Sorin Grindeanu a afirmat că Bolojan „este în campanie electorală prezidențială” și că ar trebui „să pună pauză câteva săptămâni, să facem Guvernul”. În plus, l-a acuzat că „se agață în continuare de funcții” și că „blochează găsirea unei soluții” pentru formarea unui nou guvern, susținând că „ține captiv USR”. Contextul acuzațiilor este detaliat într-un material anterior al publicației, despre care HotNews face trimitere aici: „blochează găsirea unei soluții” . În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul negocierilor, schimbul de replici indică o dispută directă pe tema responsabilității politice pentru formarea majorității și a viitorului guvern, într-un moment în care fiecare tabără încearcă să transfere costul blocajului către cealaltă. [...]
PSD acuză un blocaj politic la vârful Executivului , după ce Sorin Grindeanu a susținut, potrivit news.ro , că premierul interimar Ilie Bolojan „blochează găsirea unei soluții” și „ține captiv USR”, în contextul discuțiilor politice despre o ieșire din impas. Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a afirmat că „un singur om” ar fi cel care „se agață în continuare de funcții” și împiedică ajungerea la o soluție. În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că i-a întrebat pe reprezentanți ai USR dacă „realizează că președintele lor nu mai e Fritz, e Bolojan”. „Cine nu vrea să găsească şi se agaţă în continuare de funcţii, e un singur om, care ţine captiv USR-ul. Efectiv, este captiv USR-ul.” „Atâta timp cât nu e el, nu trebuie să existe o soluţie.” Ce transmite PSD despre negocieri și dialog Grindeanu a mai afirmat că „în fiecare partid există oameni cu care poți să ai dialog”, dar a evitat să comenteze pozițiile altor formațiuni, susținând că vorbește „în numele PSD”, în urma consultărilor interne și în baza politicilor pe care partidul vrea să le promoveze. „Eu nu-mi dau cu părerea despre ce trebuie să facă PNL-ul sau USR-ul. Eu vorbesc în numele PSD, ca preşedinte al partidului, în urma consultărilor interne pe care le-am avut cu colegii mei, a politicilor pe care dorim să le promovăm şi a unei soluţii pe care noi gândim a fi potrivită.” De ce contează Acuzația de „blocaj” pusă pe seama premierului interimar ridică miza politică a negocierilor și sugerează o deteriorare a relației dintre actorii implicați, într-un moment în care, potrivit declarațiilor, se caută o „soluție” acceptată. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre natura exactă a soluției vizate, rămâne neclar la ce variantă concretă se referă PSD și care este calendarul următorilor pași. [...]
România riscă să-și slăbească influența în negocierile UE printr-o prezență publică redusă și o comunicare deficitară la Bruxelles, într-un moment în care se discută dosare cu miză directă pentru bani europeni și securitate, potrivit G4Media , care rezumă o analiză POLITICO bazată pe declarațiile a cinci diplomați și oficiali europeni. Cei citați de POLITICO susțin că Bucureștiul evită frecvent să se implice public în negocieri sensibile sau să-și promoveze activ interesele în „bula” instituțională de la Bruxelles. Situația ar fi devenit mai vizibilă după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București, care ar fi complicat transmiterea instrucțiunilor politice către reprezentanții României din capitalele europene. Un oficial român, citat sub protecția anonimatului, descrie această discreție drept o strategie deliberată: „Delegația stă retrasă la Bruxelles pentru a evita să creeze probleme și să se confrunte cu reacții negative din partea partenerilor.” Problemă operațională: comunicarea reprezentanței României la UE POLITICO indică explicit o vulnerabilitate de comunicare la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE : România ar fi singurul stat membru care nu are în prezent un purtător de cuvânt sau un responsabil de presă activ la Bruxelles. Publicația mai notează că o listă publică ar menționa un singur angajat responsabil de comunicare, iar reprezentantul permanent nu ar mai fi emis un comunicat de presă de aproape un an. În plus, site-ul ambasadei ar fi „adesea nefuncțional”, la fel și cel al Ministerului Afacerilor Externe. Reprezentantul permanent al României la UE a refuzat să comenteze, iar MAE nu a răspuns solicitării transmise de POLITICO, potrivit materialului citat de G4Media. „Mai activă tehnic”: nuanța din interiorul corpului diplomatic Nu toți diplomații consultați împărtășesc evaluarea critică. Un diplomat european citat de POLITICO afirmă că România ar fi „mai activă la nivel tehnic decât lasă impresia imaginea publică” și că promovează constant teme considerate esențiale pentru interesele sale, între care: susținerea grupului „Prietenii Coeziunii”, care militează pentru menținerea finanțărilor regionale europene; ridicarea subiectului incursiunilor dronelor rusești în apropierea teritoriului românesc în reuniuni europene. În același timp, POLITICO consemnează percepția că diplomații români sunt considerați mai activi în cadrul NATO decât în instituțiile UE de la Bruxelles. Aproape 100 de persoane la Bruxelles, dar o singură poziție de comunicare în organigramă Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE are, potrivit organigramei publicate oficial, aproape 100 de angajați, repartizați în structuri diplomatice, tehnice, administrative și militare, mai arată materialul. Echipa este condusă de ambasadoarea Iulia Matei (COREPER II), cu Mihaela Vasiu ca adjunct (COREPER I). În conducere mai sunt menționați Alina Pădeanu (COPS) și patru diplomați cu roluri de coordonare internă (ANTICI, MERTENS, NICOLAIDIS). Pentru presă și comunicare, organigrama ar indica un singur responsabil: Alina Scurtu-Mitran, cu atribuții de social media, grafică și web. Context politic intern și mize europene imediate Analiza apare pe fondul instabilității politice interne și al negocierilor europene privind viitorul buget al UE, securitatea regională și extinderea spre est. G4Media notează și că președintele Nicușor Dan a anulat recepția oficială de Ziua Europei (9 mai), pe fondul crizei politice declanșate de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. În acest context, miza practică a „vizibilității” la Bruxelles este capacitatea României de a-și susține prioritățile în dosare unde este direct interesată, inclusiv ca beneficiar major de fonduri europene și ca stat de pe flancul estic al UE și NATO, în vecinătatea războiului din Ucraina. G4Media precizează că a solicitat un punct de vedere ministrului de Externe și că îl va publica atunci când îl va primi. [...]
Kelemen Hunor spune că măsurile fiscale „fără excepții” au avut miză bugetară, dar cer nuanțe potrivit news.ro . Liderul UDMR afirmă că Ilie Bolojan , ca prim-ministru, a urmărit ca măsurile guvernamentale să se aplice tuturor, fără excepții, pentru a evita „portițele” prin care „se strecoară și alții”, însă susține că „realitatea arată un pic altfel în România”. Declarațiile au fost făcute marți seară, la Digi 24, în contextul discuțiilor despre măsuri menite să aducă venituri suplimentare la buget. Kelemen Hunor a argumentat că, din perspectiva constrângerilor macro-bugetare, „nu aveai altă soluție”, invocând deficitul în creștere, datoria publică în creștere și împrumuturile „foarte scumpe”. De ce contează: spațiul de manevră fiscală, limitat de deficit și costul finanțării Mesajul central al președintelui UDMR este că principiul aplicării uniforme a măsurilor este „corect”, dar că, în practică, guvernarea are nevoie de „nuanțe” atunci când implementează decizii cu impact bugetar și social. În lectura sa, presiunea pe finanțele publice reduce opțiunile, iar costul ridicat al împrumuturilor îngustează și mai mult marja de decizie. „Principiul era corect, dar realitatea arată un pic altfel în România.” Context politic: UDMR și continuarea guvernării cu PSD Kelemen Hunor a mai spus că, în opinia sa, guvernarea alături de PSD ar fi trebuit continuată până la „rocada” stabilită prin protocolul coaliției. În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete sunt vizate sau ce excepții ar fi fost discutate. [...]
