Știri
Știri din categoria Politică

România trebuie să plătească aproape 3,5 miliarde de lei către Pfizer, plus penalități zilnice, după o sentință în primă instanță a unui tribunal din Belgia, iar Guvernul vrea să negocieze o eșalonare și să oprească acumularea dobânzilor, potrivit Digi24.
Premierul Ilie Bolojan a spus că hotărârea este „din păcate, executorie” și că, în zilele următoare, Executivul intenționează să ia legătura cu Pfizer pentru a începe negocieri. Miza imediată, din perspectiva Guvernului, este limitarea costurilor suplimentare care se adaugă sumei stabilite de instanță.
„Ceea ce trebuie să facem cât mai repede posibil în zilele următoare este să luăm legătura cu firma Pfizer, să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor şi să vedem care este modalitatea prin care putem găsi o formulă ca această plată să se facă într-o manieră eşalonată.”
Bolojan a legat situația de decizii luate în perioada guvernărilor anterioare, afirmând că „așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau uneori decizii greșite, decizii negândite”. Totodată, premierul a anunțat că a cerut Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății să întocmească o cronologie a cazului, „ca opinia publică să aibă o cronologie cât mai exactă a ceea ce s-a întâmplat”.
În același context, Digi24 notează că România a pierdut miercuri, în primă instanță, procesul deschis de Pfizer în Belgia, pe fondul refuzului de a achita doze de vaccin COVID-19 contractate în anii pandemiei. Decizia obligă România să achite peste 600 de milioane de euro, sumă asociată, conform articolului, echivalentului a 28 de milioane de doze pe care statul român ar fi refuzat să le mai plătească începând cu 2023.
Elementele principale reținute în articol despre situația contractuală și litigiul din Belgia includ:
Pe firul evenimentelor, Digi24 arată că, în 2023, Comisia Europeană și Pfizer au convenit un amendament pentru reducerea numărului de doze și extinderea livrărilor până în 2026, informație atribuită de publicație Context.ro (menționată în articol). Guvernul României ar fi refuzat să semneze amendamentul și ar fi rămas cu prevederile contractului inițial din 2021, care obliga România să cumpere 32 de milioane de doze până în iunie 2023. În plângerea citată de Digi24, Pfizer mai susține că a propus o mediere cu participarea Comisiei Europene, însă Executivul „nu a răspuns niciodată”, iar compania a cerut și dobândă „la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte”, precum și cheltuieli de judecată de 22.500 de euro.
Recomandate

PNL și USR spun că au finalizat, la nivel de grupuri parlamentare, proiectul de reducere a numărului de parlamentari , iar inițiativa urmează să fie prezentată „în perioada următoare”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în procedură legislativă, poate redeschide discuția despre arhitectura Parlamentului și despre capacitatea actualei majorități de a împinge reforme instituționale. Ilie Bolojan , președintele PNL, a declarat vineri seara, într-o conferință de presă la Sibiu, că propunerea este „practic definitivată” de grupurile parlamentare ale PNL și USR și că prezentarea ar trebui făcută de parlamentarii care au lucrat la text. „Vom face această propunere (...). Practic, este definitivată de către grupurile USR și PNL și mi se pare de bun-simț să o prezinte colegii care au lucrat la acest proiect.” Fără cifre și fără calendar, deocamdată Întrebat când va fi prezentată inițiativa și cu cât ar urma să fie redus numărul parlamentarilor, Bolojan nu a avansat nici o cifră și nici un calendar precis, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de Antena 3. De ce spune Bolojan că „nu mai există constrângeri” Liderul PNL a explicat că, în perioada în care a condus Guvernul, reducerea numărului de parlamentari nu a putut fi promovată din cauza lipsei unui acord între partidele din coaliție, menționând că același blocaj a existat și pe tema reorganizării administrative . „Nu a fost un acord nici pe reducerea numărului de parlamentari, nici pe reorganizarea administrativă. Aceasta este realitatea. Acum nu mai avem niciun fel de constrângere și vom propune reducerea numărului de parlamentari, o formulă cât se poate de serioasă.” Următorul subiect: reorganizarea administrativ-teritorială Bolojan a mai spus că PNL va pregăti și o propunere privind reorganizarea administrativ-teritorială, cu accent pe fundamentare în „soluții concrete”, nu pe simple anunțuri politice. În acest punct, articolul nu oferă detalii despre conținutul reformei sau despre un calendar de prezentare. [...]

PNL acuză lipsa unui proiect concret pentru reorganizarea administrativă , iar Ilie Bolojan spune că, dincolo de comasarea voluntară posibilă deja prin lege, „nu există nimic serios” în demersul anunțat de guvernul dominat de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a criticat faptul că tema reorganizării administrative este „aruncată” în spațiul public fără un proiect și fără o discuție pe „ceva concret”, în condițiile în care, susține el, există declarații diferite la Ministerul Dezvoltării, la partid și la Guvern. „Nu poţi să vii să arunci tema reorganizării administrative, care are un impact mare asupra cetăţenilor multor localităţi, fără să vii cu un proiect şi să discuţi pe ceva concret.” Ce spune Bolojan că există, de fapt, acum Bolojan a afirmat că singurul element „anunțat” care poate fi pus în practică imediat este comasarea voluntară între localități, deoarece aceasta se poate face pe baza legislației actuale, fără modificări legislative. Totodată, el a arătat că orice primărie are deja baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune se înțeleg, nu vede „niciun fel de problemă”. Miza: reorganizare cu efecte asupra serviciilor, nu doar tăieri de cheltuieli Liderul PNL a spus că România are nevoie de o reorganizare administrativă, dar că aceasta trebuie gândită „cât se poate de serios” și cu accent pe calitatea serviciilor și pe factorii care pot genera dezvoltare. În argumentația sa, a dat exemplul comunelor sărace: dacă se alătură două astfel de comune, rezultatul nu devine automat o comună bogată. Bolojan a mai susținut că reducerea cheltuielilor este necesară, dar „nu e suficientă”, și a acuzat PSD de inconsecvență între pozițiile anterioare și anunțurile actuale. „Este o fractură logică între tot ceea ce au făcut până acum şi anunţurile pe care le fac.” Ce urmează în PNL PNL va continua consultările interne cu primarii, inclusiv cu cei din comune, iar partidul ar urma să își exprime un punct de vedere la începutul lunii decembrie. Digi24 notează că informațiile despre consultările anunțate sunt relatate de News.ro. Bolojan a mai precizat că, în perioada în care a fost la guvernare, nu a promovat reorganizarea administrativă din lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]

Ilie Bolojan încearcă să închidă discuția despre o posibilă scindare în PNL , spunând că nu se așteaptă la plecări din partid și invocând o „majoritate confortabilă” care susține direcția politică stabilită recent, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută vineri seara, la Sibiu, într-o conferință de presă, în contextul întrebărilor legate de riscul ca unii liberali să părăsească formațiunea în perioada următoare. „Nu ne așteptăm la plecări din partid.” Mesajul de disciplină internă, după decizia privind direcția partidului Președintele PNL a susținut că linia politică a partidului a fost decisă printr-un vot cu susținere largă. „ Partidul Național Liberal și-a luat deciziile privind direcția lui. Există o majoritate confortabilă care susține această direcție.” În același timp, Bolojan a transmis că cei care acceptă decizia majorității ar trebui să se implice în reformarea partidului și în recâștigarea încrederii electoratului. Pentru cei care nu sunt de acord, a indicat posibilitatea unei separări de drumuri, dar a argumentat că performanța politică presupune „disciplină și coerență”, inclusiv în interiorul unui partid. De ce a mers la Sibiu Bolojan a explicat că vizita la Sibiu face parte dintr-o serie de întâlniri cu organizațiile PNL din țară, organizate după trecerea partidului în opoziție, pentru discuții despre direcția politică și perspectivele formațiunii. [...]

PNL pregătește pentru decembrie un proiect de reorganizare administrativ-teritorială , cu miză pe eficiența cheltuielilor publice , după ce liderul partidului, Ilie Bolojan, a criticat drept „neserioasă” inițiativa PSD și a spus că simpla comasare de localități nu rezolvă problemele de dezvoltare, potrivit G4Media . Bolojan a declarat la Sibiu, după o întâlnire cu primarii PNL, că partidul își propune să formuleze „un punct de vedere” la începutul lunii decembrie, în urma unor consultări cu aleșii locali, inclusiv cu primari de municipii. Ideea, spune el, este ca proiectul să fie documentat și să țină cont de calitatea serviciilor publice și de factorii care pot genera dezvoltare, nu doar de reducerea cheltuielilor. „România are nevoie de reorganizare administrativă, dar trebuie gândit un proiect serios. Acum de exemplu, dacă se alătură două comune sărace nu înseamnă că vom avea o comună bogată.” De ce contează: reorganizarea, legată explicit de costuri și servicii publice În intervenția sa, liderul PNL a insistat că reducerea cheltuielilor este „necesară”, dar „nu este suficientă” fără o fundamentare care să arate cum se îmbunătățesc serviciile și cum se creează premise de dezvoltare. Mesajul vine în contextul în care Bolojan susține că PSD s-ar fi opus anterior reducerii cheltuielilor și acuză lipsa unui proiect coerent la nivel guvernamental. Totodată, el a criticat faptul că, pe tema reorganizării, ar exista poziții diferite între Ministerul Dezvoltării, partid și Guvern și că, în lipsa unui proiect, singurul element rămas este „planul de comasare benevolă”, posibil și în baza legislației actuale. De ce nu a fost făcută reforma când era premier și ce spune despre UDMR Întrebat de ce nu a promovat reorganizarea administrativ-teritorială sau reducerea numărului de parlamentari în perioada în care a fost premier, Bolojan a spus că prioritatea guvernului a fost reducerea deficitelor bugetare. El a invocat și o înțelegere în coaliție potrivit căreia proiectele fără acordul tuturor partidelor nu intrau în dezbaterea parlamentară. Pe tema opoziției din coaliție, Bolojan nu a negat că UDMR ar fi avut rezerve, invocând sensibilități legate de efectele unificării unor comunități cu etnii diferite, în special în județe cu populație preponderent maghiară, precum Covasna și Harghita. Ce urmează Bolojan a spus că va continua consultările cu primarii și că în decembrie PNL va veni cu un proiect „serios” de reorganizare administrativă. În același timp, a afirmat că, fiind în prezent în afara guvernării și fără constrângeri, intenționează să revină și asupra proiectului de reducere a numărului de parlamentari. [...]

România își leagă influența în negocierile pentru Ucraina de capacitatea de a contribui concret la efortul aliat, a transmis președintele Nicușor Dan la summitul „ Coaliției de Voință ” de la Berlin, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză directă de politică externă și securitate: România vrea să-și maximizeze greutatea în arhitectura post-război, fără a risca fisuri în relația transatlantică. În conferința de presă, Nicușor Dan a indicat ca obiectiv principal menținerea solidarității pentru Ucraina și conturarea unei perspective „stabile, pe mulți ani” imediat după încheierea războiului, cu sprijin coordonat între Europa și Statele Unite. În același timp, șeful statului a avertizat că relația transatlantică – pe care o descrie drept un pilon al securității României și a Europei – nu ar trebui afectată de eventuale poziții divergente între SUA și Europa privind războiul. „Astea sunt obiectivele României și e important ca, pentru ca poziția noastră să fie ascultată, trebuie de asemenea ca noi să fim contributori la tot acest proces.” Ce urmărește România în „Coaliția de Voință” Din declarațiile președintelui, mizele sunt centrate pe trei direcții: asigurarea unei solidarități continue pentru Ucraina; menținerea unei perspective pe termen lung pentru Ucraina, susținută de Europa și SUA; protejarea relației transatlantice, în pofida unor posibile diferențe de abordare între Washington și capitalele europene. Summitul de la Berlin s-a desfășurat sub mottoul „Uniți pentru pace în Ucraina și securitate europeană”, iar la reuniune au participat peste 20 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Din partea organizațiilor internaționale au fost prezenți, între alții, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte . De ce contează „a fi contributor” pentru poziția României În logica exprimată de Nicușor Dan, influența României în acest format nu depinde doar de participare, ci de contribuții care să o facă relevantă în procesul de sprijin și în discuțiile despre pace și garanții de securitate. Digi24 notează că inițiativa „Coaliției de Voință” reunește state angajate să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace, inclusiv prin garanții de securitate suficient de solide pentru a face un acord durabil și a preveni o nouă agresiune. Din partea SUA au participat emisarii președintelui american Donald Trump pentru soluționarea negociată a războiului din Ucraina, Steve Witkoff și Jared Kushner. Nicușor Dan a spus că a avut o discuție scurtă cu Jared Kushner, fără detalii despre o negociere propriu-zisă. În acest stadiu, articolul nu precizează ce tip de contribuții concrete are în vedere România, dincolo de obiectivele politice enunțate de președinte. [...]

România ia în calcul o contribuție suplimentară pentru finanțarea și înarmarea Ucrainei în 2027 , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute joi seară, la Berlin. Mesajul are relevanță directă pentru viitoarele decizii bugetare și pentru calibrul angajamentelor României în arhitectura europeană de securitate. Șeful statului a spus că există „intenția” unei contribuții suplimentare în 2027, dar a indicat că sumele ar fi, în prezent, sub nivelul contribuțiilor altor state care sprijină Kievul. Totodată, Nicușor Dan a lăsat deschisă posibilitatea ca autoritățile să decidă ulterior dacă este oportună comunicarea publică a sumelor exacte. În același context, președintele a punctat că România sprijină deja Ucraina prin măsuri logistice, inclusiv eforturi legate de tranzitul cerealelor prin România, fără a detalia alte componente sau valori. Declarațiile au fost făcute după participarea la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Berlin , în condițiile în care discuțiile europene despre sprijinul pentru Ucraina se mută tot mai mult spre angajamente multianuale. În acest moment, din informațiile prezentate, nu este precizat nici mecanismul prin care ar urma să fie alocate fondurile, nici calendarul decizional intern. [...]