Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor nemulțumiți să-și corecteze cheltuielile și să-și crească încasările, potrivit Digi24. Mesajul vine înaintea întâlnirii de marți cu edilii care contestă alocările bugetare și pe fondul anunțului că în primăriile din peste 1.500 de comune ar urma să aibă loc o grevă de avertisment.
În intervenția la Digi24, Bolojan a indicat două direcții pentru administrațiile locale care reclamă lipsa banilor: reducerea cheltuielilor de funcționare și îmbunătățirea colectării impozitelor locale. El a avertizat că, atunci când veniturile sunt consumate aproape integral pe aparatul administrativ, se răstoarnă logica serviciului public, iar comunitatea ajunge să finanțeze în principal salarii, nu servicii.
„Nu poți să fii cu spatele la zid dacă nu îți bați joc de banii comunității.”
Premierul a nuanțat că situația nu este uniformă între comune: unele primării ar avea „un personal corect calculat”, în timp ce altele ar fi angajat peste necesar și ar urma să reducă „personalul suplimentar” atunci când se face „calcularea în mod corect”. În același timp, el a spus că o parte dintre primari cer Guvernului, „într-o anumită formulă”, sume care să le permită funcționarea, invocând capacitatea financiară redusă a unor localități.
Bolojan a plasat disputa într-un cadru mai larg, de sustenabilitate a modelului administrativ: fie administrația locală dovedește că poate funcționa mai eficient, cu personal mai redus, fie presiunea bugetară ar putea împinge România spre o reorganizare administrativ-teritorială, „când vom fi cu spatele la zid”. În logica sa, amânarea corecțiilor (de exemplu, la impozitele pe proprietate) crește costurile ulterioare, iar ajustările ar fi fost mai ușor de absorbit dacă erau făcute etapizat în anii anteriori.
În privința temerilor primarilor că vor primi mai puțini bani de la Guvern, premierul a susținut că, „per total”, autoritățile locale ar urma să aibă sume mai mari decât anul trecut, însă transferurile directe prin alocări guvernamentale nu vor mai fi la același nivel. Diferența, în argumentația sa, ar trebui acoperită din creșterea veniturilor locale, inclusiv pe fondul majorării impozitelor pe proprietate, iar cetățenii ar trebui să urmărească mai atent cum sunt cheltuiți banii plătiți către bugetele locale.
Recomandate
PNL spune că va respecta suspendarea provizorie decisă de instanță, dar își apără hotărârile de congres , după ce Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a deciziilor adoptate la Congresul extraordinar al partidului din 21 iunie, potrivit Adevărul . Ilie Bolojan a transmis miercuri, într-un mesaj publicat pe Facebook, că formațiunea va respecta hotărârea instanței, însă nu va renunța la deciziile luate de congres și va continua demersurile pentru apărarea acestora. „Vom respecta decizia provizorie de suspendare a hotărârilor Congresului PNL, dar vom apăra decizia membrilor noștri privind ceea ce suntem și pe cine reprezentăm.” Miza: blocaj temporar în implementarea deciziilor interne În mesaj, liderul PNL leagă acțiunile din instanță de votul majorității delegaților din congres și susține că demersurile juridice au apărut ca reacție la faptul că partidul „și-a decis propria soartă”. „Ceea ce se întâmplă împotriva noastră este pentru că am ales, cu o largă majoritate, să ne decidem propria soartă, să ne respectăm pe noi înșine și pe alegătorii noștri și să servim România.” Bolojan mai afirmă că „lumea politică” nu își poate recâștiga încrederea cetățenilor dacă repetă greșelile care au îndepărtat electoratul. Atac la contestatari și mesaj de continuitate a „reformei” Președintele PNL îi critică pe cei care au contestat în instanță hotărârile congresului, susținând că nu au obținut „respectul miilor de membri PNL din toată țara”. „Cei care s-au războit în instanță cu decizia propriilor colegi, exprimată prin votul majorității delegaților, sfidându-le voința, nu au câștigat nimic.” În final, Bolojan spune că partidul își va continua procesul de reformă și nu își va schimba direcția, în pofida suspendării provizorii. „Nu vom renunța la hotărârile luate și nu ne vom clinti de pe calea pe care partidul a decis să o urmeze.” [...]
Escaladarea conflictului din PNL prelungește criza guvernării și alimentează incertitudinea politică , în condițiile în care eurodeputatul liberal Rareș Bogdan îl acuză pe premierul demis Ilie Bolojan că refuză să plece de la guvernare, deși partidul „și-a asumat să treacă în opoziție”, potrivit G4Media . În declarațiile citate, Rareș Bogdan susține că „singurul câștigător al crizei politice” ar fi AUR, pe fondul blocajului și al disputelor din jurul guvernării. El afirmă că, „în niciun sondaj”, AUR „nu mai coboară sub 40%” și descrie situația drept „circ politic”. Acuzații directe la adresa lui Ilie Bolojan Rareș Bogdan îl învinovățește pe Ilie Bolojan pentru menținerea tensiunilor și pentru modul de gestionare a guvernării, afirmând că premierul demis „se încăpățânează să stea la guvernare”, pe care „în momentul acesta n-o mai gestionează, sau o gestionează foarte prost”. Totodată, eurodeputatul PNL îl acuză pe Bolojan că ar fi devenit „agent electoral pentru AUR”, argumentând că nu l-ar fi auzit „să zică un singur cuvințel împotriva AUR”. Miza politică: relația cu PSD și ieșirea din blocaj În același context, Rareș Bogdan afirmă că, în opinia sa, dacă PSD ar anunța că votează un guvern PNL cu Ilie Bolojan premier, în PNL „nu ar mai exista nicio rezoluție anti-PSD”. „Sunt absolut convins că dacă PSD ar anunța mâine că ar vota un guvern PNL cu Bolojan premier nu va mai fi nicio problemă din partea PNL, nu ar mai exista nici o rezoluție anti PSD (…)” El adaugă că, din perspectiva sa, „singurul care mai vrea să rezolve criza politică” este președintele României, Nicușor Dan . De ce contează Mesajul eurodeputatului indică o fractură internă în PNL pe tema guvernării și a raportării la PSD, într-un moment în care prelungirea crizei politice menține un nivel ridicat de incertitudine. În lectura lui Rareș Bogdan, această dinamică avantajează AUR în plan electoral, pe fondul nemulțumirii publice și al lipsei unei soluții rapide de stabilizare. [...]
Decizia Tribunalului București blochează temporar conducerea și regulile interne ale PNL , iar Ilie Bolojan spune că partidul va respecta suspendarea provizorie, dar nu va renunța la hotărârile adoptate la Congresul din 21 iunie , potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: hotărârile suspendate se aplică „de îndată”, ceea ce afectează funcționarea conducerii și deciziile luate ulterior în partid. Bolojan a reacționat public după ce instanța a suspendat provizoriu hotărârile Congresului Extraordinar, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului PNL. El a criticat dur gruparea din partid care a contestat în instanță deciziile Congresului, afirmând că aceasta „nu a câștigat nimic” și că cei care „se războiesc” cu deciziile propriilor colegi vor rămâne „trădători”, indiferent de hotărârile instanțelor. „Vom respecta decizia provizorie de suspendare a hotărârilor Congresului PNL, dar vom apăra decizia membrilor noștri (...) Nu vom renunța la hotărârile luate și nu ne vom clinti de pe calea pe care partidul a decis să o urmeze.” Ce a suspendat instanța și de ce contează pentru funcționarea partidului Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârile adoptate la Congresul Extraordinar din 21 iunie, inclusiv: alegerea noii conduceri a PNL; modificarea Statutului partidului; 13 decizii luate ulterior de Biroul Permanent Național, între care și hotărârea privind schimbarea liderilor de filiale. Decizia este executorie (se aplică imediat), dar poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Suspendarea rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului în care 18 liberali contestă legalitatea hotărârilor Congresului. Context: conducerea votată la Congresul din 21 iunie La Congresul din 21 iunie, Ilie Bolojan fusese reales președinte al PNL. Dan Motreanu a intrat în echipă ca prim-vicepreședinte, iar Robert Sighiartău a fost ales secretar general. Printre vicepreședinți s-au numărat Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga. Cei 18 membri PNL care au deschis acțiunea susțin că Bolojan a convocat Congresul în baza unor hotărâri care nu respectau Statutul partidului și au cerut suspendarea alegerii conducerii, a modificărilor statutare și a deciziilor luate ulterior în baza acestora. [...]
Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârile Congresului PNL din 21 iunie, iar efectul imediat este revenirea la vechea conducere a partidului , potrivit HotNews . Decizia nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că produce efecte până la soluționarea finală a dosarului. Instanța a admis solicitările a 18 liberali care îl contestă pe Ilie Bolojan. Printre contestatari sunt menționați Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu și Alina Gorghiu. Ce anume a suspendat instanța și ce efect produce Tribunalul București a decis suspendarea a patru hotărâri ale Congresului PNL din 21 iunie, inclusiv cele privind alegerea noii conduceri și ratificarea modificărilor de statut. Totodată, instanța a suspendat și 17 decizii ale Biroului Permanent al PNL, luate de noua conducere aleasă la Congres. Consecința operațională indicată de publicație este că, după suspendare, PNL revine la vechea formulă de conducere, cu patru prim-vicepreședinți, între care trei contestatari ai lui Bolojan: Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu (menționat ca demisionar între timp). Context: o serie de suspendări în instanță Hotărârea vine la o săptămână după o altă decizie nefavorabilă conducerii PNL: pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat provizoriu efectele hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL convocase Congresul pentru numirea noii conduceri. Și acea decizie nu era definitivă și putea fi atacată cu apel. Ce s-a decis la Congresul din 21 iunie La Congresul extraordinar, Ilie Bolojan a fost reales președinte PNL, cu 1.769 de voturi pentru și 73 de voturi anulate, iar în echipa de conducere au fost aleși Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de opt vicepreședinți. De asemenea, delegații au adoptat două hotărâri politice, potrivit relatării: PNL nu mai face coaliție cu PSD și Congresul a constatat încălcări repetate ale deciziilor partidului de către mai mulți lideri, solicitându-le demisia și mandatarea BPN să demareze procedura de excludere dacă nu demisionează până la un termen indicat în text. Ce urmează Suspendarea este provizorie și rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul Tribunalului București. Până atunci, decizia fiind executorie, efectele hotărârilor suspendate sunt blocate, iar funcționarea conducerii PNL revine la formula anterioară descrisă în articol. [...]
PSD își îngustează opțiunile de coaliție și împinge USR spre margine , în timp ce indică drept variante preferate o formulă „pro-europeană” cu PNL (dar „fără Ilie Bolojan ”) și UDMR, potrivit news.ro . Mesajul, transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , are miză operațională: conturează liniile roșii ale partidului în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. USR, „ultima opțiune” în logica PSD Claudiu Manda a spus că, în acest moment, „prima noastră opțiune” este găsirea voturilor necesare într-o „coaliție pro-europeană”, „mai degrabă alături de UDMR”, iar USR ar fi ajuns „ultima opțiune”, despre care PSD „începem să o spunem că nu mai este opțiune”. În același context, Manda a relatat reacția din interiorul partidului după ce „Sorin” (menționat doar cu prenumele în relatarea citată) ar fi spus, într-o ședință cu grupurile parlamentare, că PSD nu își dorește să continue dialogul cu USR. „Au fost, ca să zic așa, aplauze și bucurii, ca și când a dat România gol la mondiale.” Declarațiile au fost făcute „la Cotidianul”, conform news.ro, fără alte detalii despre cadrul exact al intervenției. PNL și UDMR, variantele preferate; condiția „fără Ilie Bolojan” Manda a afirmat că, dacă ar fi întrebați, „o majoritate covârșitoare” din PSD nu își dorește o guvernare alături de USR, dar ar fi de acord cu: o guvernare alături de PNL, „fără Ilie Bolojan”; o guvernare în care UDMR „poate să fie alături”. „Cam acestea sunt primele noastre opțiuni.” De ce contează Semnalul public al conducerii PSD indică o repoziționare practică în negocierile de majoritate: USR este descris explicit ca opțiune marginală, în timp ce PNL și UDMR sunt prezentate drept parteneri acceptabili, cu o condiționare nominală în cazul PNL. În lipsa altor detalii din sursă despre calendar sau formule concrete, rămâne de urmărit dacă această linie va fi preluată oficial în negocieri și cum va răspunde PNL la condiția invocată. [...]
Adoptarea rapidă a legilor din PNRR devine o miză de calendar parlamentar , iar PSD împinge pentru o sesiune extraordinară la finalul lunii iulie, condiționată de instalarea unui guvern „cu puteri depline”, potrivit Agerpres . Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu , a spus la Digi24 că își dorește ca la final de iulie să fie convocată o sesiune extraordinară „prin care să votăm legile necesare pentru a mai trage din banii din PNRR”, pe care a numit-o „absolut obligatorie”. Condiția PSD: guvern „cu puteri depline” înainte de voturile pe PNRR Grindeanu a legat explicit sesiunea extraordinară de existența unui executiv cu mandat complet. În acest context, a afirmat că PSD este „deschis” la dialog, dar a criticat lipsa de coerență a cerințelor partenerilor de negociere, cerând ca acestea să fie stabilizate și clarificate intern înainte de pași politici suplimentari. Mesaj către PNL și USR: majoritate cu PSD sau blocaj În declarațiile citate, liderul PSD a cerut PNL să recunoască faptul că hotărârile adoptate până acum sunt „ușor nerealiste” și să accepte formarea unei majorități cu PSD. A adăugat că „același lucru trebuie să îl facă și USR”, altfel susține că nu mai are încredere în propunerile avansate în ultimele săptămâni. Refuzul pentru Ilie Bolojan ca premier Întrebat despre o posibilă concesie privind acceptarea lui Ilie Bolojan ca premier, Grindeanu a răspuns că nu poate susține această variantă, invocând un vot intern în PSD (98% împotrivă), percepția publică („peste 80% dintre români” ar considera că direcția țării a fost greșită sub un guvern condus de Bolojan) și faptul că „281 de parlamentari” i-ar fi cerut să plece. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pachetul exact de legi vizat, rămâne de urmărit dacă negocierile pentru un guvern cu mandat deplin se închid suficient de repede pentru ca Parlamentul să poată programa, efectiv, sesiunea extraordinară de la finalul lui iulie și voturile aferente PNRR. [...]
