Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor nemulțumiți să-și corecteze cheltuielile și să-și crească încasările, potrivit Digi24. Mesajul vine înaintea întâlnirii de marți cu edilii care contestă alocările bugetare și pe fondul anunțului că în primăriile din peste 1.500 de comune ar urma să aibă loc o grevă de avertisment.

În intervenția la Digi24, Bolojan a indicat două direcții pentru administrațiile locale care reclamă lipsa banilor: reducerea cheltuielilor de funcționare și îmbunătățirea colectării impozitelor locale. El a avertizat că, atunci când veniturile sunt consumate aproape integral pe aparatul administrativ, se răstoarnă logica serviciului public, iar comunitatea ajunge să finanțeze în principal salarii, nu servicii.

„Nu poți să fii cu spatele la zid dacă nu îți bați joc de banii comunității.”

Premierul a nuanțat că situația nu este uniformă între comune: unele primării ar avea „un personal corect calculat”, în timp ce altele ar fi angajat peste necesar și ar urma să reducă „personalul suplimentar” atunci când se face „calcularea în mod corect”. În același timp, el a spus că o parte dintre primari cer Guvernului, „într-o anumită formulă”, sume care să le permită funcționarea, invocând capacitatea financiară redusă a unor localități.

Bolojan a plasat disputa într-un cadru mai larg, de sustenabilitate a modelului administrativ: fie administrația locală dovedește că poate funcționa mai eficient, cu personal mai redus, fie presiunea bugetară ar putea împinge România spre o reorganizare administrativ-teritorială, „când vom fi cu spatele la zid”. În logica sa, amânarea corecțiilor (de exemplu, la impozitele pe proprietate) crește costurile ulterioare, iar ajustările ar fi fost mai ușor de absorbit dacă erau făcute etapizat în anii anteriori.

În privința temerilor primarilor că vor primi mai puțini bani de la Guvern, premierul a susținut că, „per total”, autoritățile locale ar urma să aibă sume mai mari decât anul trecut, însă transferurile directe prin alocări guvernamentale nu vor mai fi la același nivel. Diferența, în argumentația sa, ar trebui acoperită din creșterea veniturilor locale, inclusiv pe fondul majorării impozitelor pe proprietate, iar cetățenii ar trebui să urmărească mai atent cum sunt cheltuiți banii plătiți către bugetele locale.