Știri din categoria Politică

Bolojan transmite primarilor nemulțumiți să nu ignore responsabilitatea financiară - avertisment privind gestionarea banilor publici

9 februarie 2026, 23:30

Ilie Bolojan discutând despre responsabilitatea financiară a primarilor.

Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor nemulțumiți să-și corecteze cheltuielile și să-și crească încasările, potrivit Digi24. Mesajul vine înaintea întâlnirii de marți cu edilii care contestă alocările bugetare și pe fondul anunțului că în primăriile din peste 1.500 de comune ar urma să aibă loc o grevă de avertisment.

În intervenția la Digi24, Bolojan a indicat două direcții pentru administrațiile locale care reclamă lipsa banilor: reducerea cheltuielilor de funcționare și îmbunătățirea colectării impozitelor locale. El a avertizat că, atunci când veniturile sunt consumate aproape integral pe aparatul administrativ, se răstoarnă logica serviciului public, iar comunitatea ajunge să finanțeze în principal salarii, nu servicii.

„Nu poți să fii cu spatele la zid dacă nu îți bați joc de banii comunității.”

Premierul a nuanțat că situația nu este uniformă între comune: unele primării ar avea „un personal corect calculat”, în timp ce altele ar fi angajat peste necesar și ar urma să reducă „personalul suplimentar” atunci când se face „calcularea în mod corect”. În același timp, el a spus că o parte dintre primari cer Guvernului, „într-o anumită formulă”, sume care să le permită funcționarea, invocând capacitatea financiară redusă a unor localități.

Bolojan a plasat disputa într-un cadru mai larg, de sustenabilitate a modelului administrativ: fie administrația locală dovedește că poate funcționa mai eficient, cu personal mai redus, fie presiunea bugetară ar putea împinge România spre o reorganizare administrativ-teritorială, „când vom fi cu spatele la zid”. În logica sa, amânarea corecțiilor (de exemplu, la impozitele pe proprietate) crește costurile ulterioare, iar ajustările ar fi fost mai ușor de absorbit dacă erau făcute etapizat în anii anteriori.

În privința temerilor primarilor că vor primi mai puțini bani de la Guvern, premierul a susținut că, „per total”, autoritățile locale ar urma să aibă sume mai mari decât anul trecut, însă transferurile directe prin alocări guvernamentale nu vor mai fi la același nivel. Diferența, în argumentația sa, ar trebui acoperită din creșterea veniturilor locale, inclusiv pe fondul majorării impozitelor pe proprietate, iar cetățenii ar trebui să urmărească mai atent cum sunt cheltuiți banii plătiți către bugetele locale.

Tag-uri:greva avertisment ilie bolojan primarii colectare impozite locale administratie locala alocari bugetare guvern reorganizare administrativ-teritoriala

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursădigi24.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Daniel Zamfir discutând despre consultarea Parlamentului în acordul Mercosur.

Politică09 feb. 2026

Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de decizii unilaterale privind acordul Mercosur - critică pentru lipsa consultărilor în coaliție și Parlament

Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a ocolit consultarea Parlamentului în chestiunea mandatului României privind Acordul UE–Mercosur, potrivit HotNews.ro . Atacul a fost lansat luni, în plenul Senatului, în timpul dezbaterii unei moțiuni simple pe tema poziției României față de acordul comercial cu statele din blocul sud-american. Miza politică a intervenției liderului senatorilor PSD nu a fost doar disputa din coaliție, ci felul în care este tratat rolul Parlamentului în dosare europene cu impact pe termen lung. Zamfir a insistat că, deși consultarea Legislativului este descrisă ca „consultativă”, procedura ar fi obligatorie, iar ignorarea ei ar echivala cu golirea de conținut a controlului parlamentar asupra deciziilor guvernamentale. În argumentația sa, senatorul PSD a susținut că Guvernul ar fi transmis un mandat pentru un vot care „angajează România pentru 10 ani” fără o fundamentare și fără discuții prealabile. El a invocat lipsa unei dezbateri în coaliție și absența unui studiu care să clarifice „interesele” și „obiectivele” României, afirmând că asumarea publică a premierului ar fi transformat-o pe ministrul de Externe, Oana Țoiu, „doar o unealtă”. „Și chiar dacă rolul Parlamentului este consultativ, procedura de consultare era obligatorie. Așa prevede legea.” Zamfir a formulat acuzații directe la adresa premierului, susținând că acesta ar fi tratat decizia ca pe una personală și ar fi ignorat atât partenerii de coaliție, cât și instituțiile care ar fi trebuit consultate. În același registru, a afirmat că premierul ar fi „desconsiderat obiecțiile de specialitate ale Ministrului Agriculturii” și ar fi „încălcat procedura de aprobare a mandatului de reprezentare a României”, fiind citat de HotNews.ro. Din perspectiva rolului consultativ al Parlamentului, acuzația centrală este că „procedura” ar fi fost obligatorie chiar dacă avizul nu este decisiv, ceea ce ar transforma consultarea într-un filtru instituțional minim: informare, dezbatere și asumare politică în fața aleșilor. În lipsa acestei etape, susține Zamfir, Guvernul ar reduce Parlamentul la o formalitate, deși acesta este instituția care a învestit executivul și care ar trebui să poată cere explicații înainte ca România să fie angajată într-un acord strategic. În discurs, liderul senatorilor PSD a legat tema consultării de funcționarea coaliției, transmițându-i premierului că, dacă nu își respectă partenerii și Parlamentul, „să caute o altă coaliție” împreună cu USR. Totodată, el a afirmat că PSD nu poate „răspunde politic” pentru decizii luate unilateral și a avertizat că, atunci când premierul decide „de capăt” singur, nu ar trebui să se aștepte la susținerea PSD. Contextul parlamentar al disputei este moțiunea simplă privind Acordul UE–Mercosur , dezbătută luni în Senat. Elementele-cheie ale episodului, așa cum reies din relatare, sunt: moțiunea a vizat „modul de reprezentare a României” în dosarul UE–Mercosur și a fost citită în plen de senatorul AUR Nicolae Vlahu; documentul a fost inițiat de 47 de senatori ai opoziției (28 AUR, 13 PACE – Întâi România și șase neafiliați); moțiunea a fost respinsă, cu 38 de voturi pentru, 52 împotrivă și 25 de abțineri, vot secret electronic. Chiar dacă moțiunea a picat, disputa ridică o problemă recurentă în politica românească: atunci când Parlamentul are un rol „consultativ”, tentația executivului este să trateze consultarea ca opțională. În lectura PSD, consecința nu este doar o tensiune de coaliție, ci slăbirea unui mecanism de control democratic într-un dosar care, prin natura lui, produce efecte economice și politice pe termen lung. [...]

Ilie Bolojan, primar din Oradea, în fața unei clădiri, discutând despre reformele din PNL.

Politică09 feb. 2026

Conflict deschis în PNL: După ce Bolojan a fost acuzat că a făcut parte dintr-un plan de preluare a puterii, premierul este apărat de unul dintre apropiații săi din partid. „Deranjează foarte tare” - HotNews.ro

Conflictul din PNL escaladează după acuzațiile aduse lui Ilie Bolojan, care este apărat de apropiații săi din partid. Potrivit HotNews.ro , liderul PNL Hubert Thuma a afirmat că Bolojan a fost implicat într-un plan de preluare a puterii în cadrul partidului, acuzații care au fost respinse de primarul din Oradea, Florin Birta. Alegațiile lui Hubert Thuma Hubert Thuma, liderul unei facțiuni din PNL, a declarat că Ilie Bolojan a fost parte dintr-un complot pentru a controla partidul , începând cu alegerile prezidențiale din 2024. Thuma susține că Bolojan a refuzat să candideze la Președinția României, deși sondajele arătau că Nicolae Ciucă nu avea șanse de succes. În schimb, Bolojan ar fi făcut propuneri nerezonabile pentru PNL și nu a dezmințit zvonurile privind candidatura sa. Thuma a mai afirmat că Bolojan a trădat candidatul Crin Antonescu , neimplicându-se activ în campania electorală. Într-un interviu la Antena3, Thuma a sugerat că Bolojan ar fi fost parte dintr-un calcul politic pentru a ajunge premier. Replica lui Florin Birta Florin Birta , primarul din Oradea și un apropiat al lui Bolojan, a reacționat rapid, susținând că Ilie Bolojan este atacat din toate părțile pentru că „deranjează foarte tare” prin deciziile sale de reformă. Birta a subliniat că Bolojan a susținut candidatul PNL la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, care a câștigat alegerile, contrazicând acuzațiile că ar „USR-iza” partidul. „În ultima perioadă, Ilie Bolojan este atacat din toate direcțiile, inclusiv din interiorul propriului partid. Adevărul este că, în momentul în care iei decizii dificile, închizi anumite „robinete” și încerci să reformezi statul român și să faci ca țara asta să meargă într-o direcție normală, deranjezi. Deranjezi foarte tare”, a declarat Florin Birta. Susținerea pentru Crin Antonescu Birta a adus clarificări suplimentare, afirmând că Bolojan nu a trădat candidatura lui Crin Antonescu la prezidențiale. El a menționat că Bolojan a participat la lansarea candidaturii și la evenimente publice alături de Antonescu, inclusiv la festivitățile organizate la Oradea. Birta a subliniat că în județul Bihor, Antonescu a câștigat alegerile, în timp ce în Ilfov, unde Thuma este președinte al Consiliului Județean, Antonescu a ocupat locul trei. PE SCURT.. Conflictul intern din PNL reflectă tensiunile din partid și diferitele viziuni asupra conducerii și strategiei politice. În timp ce Thuma acuză un complot pentru preluarea puterii, susținătorii lui Bolojan, precum Florin Birta, resping aceste acuzații și subliniază eforturile de reformă ale acestuia. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce impact va avea asupra coeziunii interne a PNL. [...]

Dezbateri în Senat despre moțiunile împotriva Guvernului Bolojan.

Politică09 feb. 2026

Trei moțiuni simple împotriva Guvernului Bolojan - Vot de blam politic, fără efect de demitere

Senatul dezbate astăzi trei moțiuni simple împotriva miniștrilor Guvernului Bolojan , potrivit Digi24 . Inițiativele sunt pe ordinea de zi a Camerei superioare și îi vizează pe miniștrii Apărării și de Externe, precum și pe Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației. În cazul Educației, opoziția îl contestă pe premierul Ilie Bolojan pentru tăierile din domeniu și pentru faptul că, până acum, portofoliul nu are un ministru plin, notează jurnalista Digi24 Rebeca Manea. Moțiunea îl vizează însă strict în rolul de interimar la Educație, nu în calitatea de prim-ministru. O altă moțiune are legătură cu poziționarea României față de acordul Uniunii Europene cu Mercosur, opoziția susținând că sprijinul pentru această propunere ar afecta interesele fermierilor români. Tot astăzi este depusă o moțiune și pe numele lui Radu Miruță, ministrul Apărării, pe fondul nemulțumirilor legate de o declarație atribuită acestuia despre o posibilă implicare militară a României în Groenlanda; ministrul afirmă că declarația a fost scoasă din context și că opoziția manipulează tema. Moțiunile simple nu duc automat la demiterea miniștrilor și nici la schimbarea deciziilor contestate, însă, dacă sunt adoptate, reprezintă un vot de blam și un semnal politic. Dezbaterea este programată astăzi, de la ora 16:00, în Senat. [...]

Bărbat la vot, într-un mediu electoral organizat, cu cabine de vot în fundal.

Politică08 feb. 2026

Atacul lui Hubert Thuma asupra lui Ilie Bolojan generează tensiuni interne în PNL - implicații pentru coaliția de guvernare

Hubert Thuma îl acuză pe Ilie Bolojan de „userizarea” PNL , potrivit HotNews.ro , într-un atac public care readuce în prim-plan tensiunile interne din partid și suspiciunile privind o influență a USR în zona de decizie a guvernării. Declarațiile au fost făcute duminică seară, 8 februarie 2026, la Antena 3, de liderul PNL Ilfov și președintele Consiliului Județean Ilfov. În centrul acuzațiilor se află ideea că, în loc să consolideze o linie internă liberală, conducerea PNL ar fi tolerat sau chiar ar fi încurajat o apropiere de persoane și practici asociate USR. Thuma susține că Ilie Bolojan ar fi propus, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, ca PNL să susțină candidați din afara partidului, invocând numele lui Mircea Geoană și Elena Lasconi, pe fondul evaluărilor din sondaje că Nicolae Ciucă nu putea câștiga cursa. „Legat de Lasconi, lucrurile sunt un pic mai grave din punctul meu de vedere, pentru că se leagă cu tentativa de «userizare» pe care o văd eu acum în interiorul Partidului Național Liberal.” Thuma leagă această „tentativă” de componența actuală a echipei guvernamentale și a aparatului de lucru al premierului, afirmând că în afară de un ministru liberal, ceilalți trei miniștri nu ar fi membri PNL. În plus, el spune că în cabinetul premierului din Piața Victoriei ar fi „mai mulți cei de la USR și cei de la REPER” decât din PNL, prezentând acest lucru ca indiciu al unei repoziționări care ar slăbi controlul partidului asupra propriului act de guvernare. Atacul are și o componentă politică internă, legată de alegerile din 2025, când Thuma afirmă că „Crin Antonescu a fost trădat” . El susține că, deși Antonescu era candidatul susținut la prezidențiale de coaliția PSD-PNL-UDMR de la acel moment, în spațiul public ar fi fost întreținută ideea că nu va candida, iar Bolojan nu ar fi ieșit să dezmintă scenariul potrivit căruia el ar fi fost candidatul real al partidului. Thuma mai afirmă că apropiații actuali ai lui Bolojan din PNL nu ar fi făcut campanie pentru Antonescu. Miza acestor acuzații depășește disputa personală: ele pun sub semnul întrebării coeziunea PNL și capacitatea conducerii de a controla mesajul și resursele politice ale partidului, într-un context în care orice percepție de „import” de influență dinspre USR poate alimenta fracturi interne și poate complica relațiile din coaliție. HotNews.ro notează că Thuma a calificat explicit situația drept „o anumită încercare de «userizare» a partidului”, indicând că disputa se poartă nu doar pe candidaturi trecute, ci și pe arhitectura actuală a puterii în jurul premierului și a guvernului. [...]

Lia Savonea discutând despre independența justiției și presiunile politice.

Politică06 feb. 2026

Lia Savonea acuză premierul de presiuni asupra justiției - solicită respectarea independenței în statul de drept

Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de presiuni asupra CCR , potrivit HotNews.ro . Reacția vine după ce premierul a trimis o scrisoare președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în care a avertizat că România ar putea pierde bani din PNRR dacă CCR nu se pronunță asupra legii privind pensiile magistraților. Într-un comunicat intitulat „Apel către primul ministru pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției”, Savonea spune că mesajul Guvernului, care leagă decizia CCR de consecințe financiare, „reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Ea contestă și argumentul Executivului potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului ar duce automat la pierderea fondurilor din PNRR, pe care îl califică drept „din punct de vedere juridic, inexact”. „Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.” Savonea subliniază că CCR nu este parte din implementarea politicilor guvernamentale și nici „un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”, iar deciziile Curții trebuie să rezulte exclusiv din analiza juridică. În plus, invocarea articolului 148 din Constituție, referitor la obligațiile României față de Uniunea Europeană, nu ar justifica „exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte”, asupra unei autorități jurisdicționale, susține președinta Înaltei Curți. De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan i-a transmis vineri președintei CCR că România depinde de decizia Curții din 11 februarie 2026 pentru a mai avea șanse să primească 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR. În scrisoare, premierul arată că ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost informat la 30 ianuarie că, „pe baza informațiilor existente la acest moment”, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit, cu efectul pierderii sumei menționate, însă nu va transmite o informare oficială înainte de 11 februarie. Contextul este dat de faptul că CCR a amânat de patru ori pronunțarea asupra legii pensiilor magistraților, cea mai recentă amânare fixând termenul de 11 februarie 2026. Potrivit HotNews.ro, amânările anterioare au avut loc pe 10, 28 și 29 decembrie 2025 și pe 16 ianuarie 2026, ultima fiind motivată de depunerea unor documente noi care trebuie analizate de judecătorii constituționali. [...]

Discuții intense în Senat despre moțiunile simple respinse de coaliție.

Politică09 feb. 2026

Coaliția a respins toate cele trei moțiuni simple în Senat - opoziția AUR și PACE nu a reușit să demită miniștri USR

Coaliția guvernamentală a reușit să respingă toate cele trei moțiuni simple depuse de AUR și PACE împotriva premierului și miniștrilor USR , conform Antena 3 CNN . Aceste moțiuni au fost discutate și votate în Senat, dar nu au obținut sprijinul necesar pentru a trece. Moțiunea împotriva ministrului Apărării Ultima moțiune, care îl viza pe ministrul Apărării, Radu Miruță , a fost respinsă cu 73 de voturi împotrivă și doar 44 în favoare. Aceasta a fost inițiată de grupurile AUR și PACE și a fost criticată de Radu Miruță, care a acuzat că moțiunea s-a bazat pe un „fake news”. „Moțiunea de astăzi este despre un subiect inventat, ambalat politic și livrat ca un spectacol de propagandă. Moțiunea nu este despre apărarea României, nu este despre armata română și nu este despre adevăr”, a declarat Radu Miruță. Contextul moțiunilor Moțiunile au fost motivate de necesitatea protejării interesului național al României în domeniul apărării și securității, într-un context geopolitic volatil. Inițiatorii au criticat declarațiile publice ale ministrului, considerându-le speculative și insuficient fundamentate. Textul moțiunii a subliniat importanța unei politici de apărare bine fundamentate și a avertizat asupra riscurilor generate de ambiguitatea strategică. În opinia inițiatorilor, declarațiile ministrului ar putea compromite credibilitatea României pe plan internațional. Reacții și implicații Respingerea moțiunilor indică o susținere semnificativă a coaliției guvernamentale în Senat. De asemenea, aceasta reflectă dificultatea opoziției de a mobiliza un sprijin suficient pentru a contesta politicile actualului guvern. Moțiunile simple reprezintă un instrument democratic important, însă în acest caz, ele nu au reușit să producă schimbări în componența sau politicile guvernului. Dezbaterea din Senat a evidențiat tensiunile politice actuale și diferențele de viziune asupra politicii de apărare a României. Concluzii Respingerea moțiunilor simple împotriva premierului și miniștrilor USR subliniază stabilitatea actualei coaliții guvernamentale. Totodată, dezbaterea a adus în prim-plan provocările cu care se confruntă România în contextul geopolitic actual și necesitatea unei politici de apărare bine articulate și coerente. Opoziția va trebui să își reevalueze strategiile pentru a avea un impact mai mare asupra politicilor guvernamentale în viitor. [...]