Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că UDMR ar putea analiza retragerea din guvernare dacă situația politică se tensionează suplimentar, însă a subliniat că, deocamdată, Uniunea rămâne parte a Coaliției. Afirmațiile au fost făcute marți, 10 februarie, în cadrul unei declarații de presă de la Parlament și vin în contextul unui conflict tot mai accentuat cu premierul Ilie Bolojan privind politica fiscală locală. Informația a fost publicată de Antena 3 CNN.
Disputa centrală vizează propunerea UDMR de reducere a taxelor și impozitelor locale, inițiativă respinsă de premier și criticată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a invocat faptul că aceste măsuri sunt asumate încă din 2021 și nu pot fi modificate fără riscuri fiscale majore. În replică, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a cerut să se revină asupra deciziei, argumentând că asumarea greșită nu este un semn de forță, ci de imaturitate.
Tanczos Barna a reiterat ideea că UDMR își poate atinge obiectivele mai eficient din interiorul Coaliției decât din opoziție. Cu toate acestea, în cazul în care „lucrurile se precipită”, a admis că o ieșire de la guvernare ar putea fi pusă în discuție la nivelul conducerii Uniunii. El a subliniat că „forța noastră politică poate fi exploatată la maximum dacă suntem în Coaliție, nu în afara ei”.
Pe lângă disputa fiscală, UDMR susține și măsura acordării unor ajutoare financiare unice pentru pensionarii cu venituri mici – 1.000 de lei în două tranșe, înainte de Paște și Crăciun – propunere în curs de analiză în Guvern. Acest sprijin este văzut de UDMR ca o măsură de echilibrare socială într-un context economic incert și marcat de majorări fiscale.
Tensiunile din interiorul Coaliției nu sunt noi, dar ele s-au acutizat recent pe fondul divergențelor între PNL, reprezentat de premierul Bolojan, și UDMR, aflat în minoritate în cadrul Executivului. Potrivit unor surse politice, poziția UDMR este fragilizată de lipsa sprijinului majoritar pentru inițiativele sale, iar liderii Uniunii iau în calcul mai multe scenarii strategice în perspectiva anului electoral 2026.
În concluzie, semnalul transmis de vicepremierul Tanczos Barna nu anunță o retragere iminentă, dar arată că UDMR este pregătit să reevalueze poziția sa în Guvern dacă actualele blocaje politice nu se deblochează în perioada următoare.
Recomandate
UDMR își reafirmă veto-ul față de un guvern susținut de AUR , poziție care poate complica aritmetica parlamentară la votul de învestitură și grăbește scenariul unei noi nominalizări de premier dacă Executivul nu trece, potrivit news.ro . Tanczos Barna, ministrul propus la Agricultură, a declarat după audierea în comisiile parlamentare că UDMR nu își va „flexibiliza” poziția pentru a vota un viitor guvern din care face parte AUR sau care este susținut de AUR și de „partide extremiste”. El a invocat și ponderea Uniunii în Legislativ, arătând că UDMR are „7% în Parlament” și că nu ar trebui „de fiecare dată” să fie „arătați cu degetul” dacă un guvern nu trece. „Ne cunoaşteţi. Noi, când zicem că nu, acela rămâne nu. (...) În cazul în care este vorba de un guvern care este susţinut de AUR şi de partide extremiste, răspunsul nostru rămâne nu.” Miza: votul de învestitură și presiunea pe o nouă propunere de premier În același context, Tanczos Barna a spus că, dacă Guvernul nu trece miercuri, „trebuie să se vină cât se poate de repede, imediat” cu o nouă propunere de premier, pentru „a nu mai pierde timpul”. Declarația indică o presiune pentru accelerarea procedurilor politice în cazul unui eșec la vot, cu efect direct asupra calendarului de formare a Executivului. Replica la acuzația de „anti-american” Întrebat despre afirmația lui Sorin Grindeanu , care a catalogat guvernul Bolojan drept „cel mai anti-american”, Tanczos Barna a spus că nu a avut „nicio legătură cu acele spețe” și a susținut că UDMR nu este „nici anti-europeană, nici anti-americană”. „Cu siguranţă noi, cei din UDMR, nu suntem nici anti-europeni, nici anti-americani, nici anti...nimic.” [...]
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că o indexare a pensiilor de la 1 ianuarie este „fezabilă”, dar doar în variantă prudentă și condiționată de construcția bugetului pe 2027 , potrivit Mediafax . Mesajul indică faptul că decizia va depinde de negocierile politice și de spațiul fiscal disponibil, nu de un angajament ferm. Nazare a făcut declarațiile luni seară, după ce a primit aviz favorabil în comisia parlamentară pentru portofoliul Finanțelor în guvernul Mureșan. El a spus că se poate lua în calcul „o creștere prudentă” a pensiilor, sub forma unei indexări „prudente”, începând cu prima lună a anului viitor, dar a legat explicit discuția de „pilonii viitorului buget pe 2027 ” și de negocierea între partide pentru adoptarea acestuia. „Cred că putem lua în calcul o creștere prudentă a pensiilor. O indexare prudentă. De la 1 ianuarie. Dar vorbesc de o indexare, repet, prudentă. Toate aceste elemente constituie pilonii viitorului buget pe 2027 și a negocierii între partide a acestui buget, astfel încât el să fie adoptat. Nu este acum momentul să intru în această discuție tehnică.” De ce contează: indexarea e împinsă în zona negocierii bugetare Din declarațiile ministrului reiese că eventuala majorare nu este tratată ca o decizie separată, ci ca parte a pachetului bugetar pe 2027, care urmează să fie negociat politic. Nazare a refuzat să intre în detalii tehnice, invocând faptul că nu este „momentul oportun” și că, „din respect pentru toate partidele” care trebuie să valideze traiectoria pentru 2027 și după, nu se pronunță acum asupra acestor discuții. Ce urmează În lipsa unor cifre sau a unui calendar detaliat în declarațiile citate, rămâne de văzut ce formă ar putea lua „indexarea prudentă” și ce spațiu va lăsa proiectul de buget pe 2027 pentru o astfel de măsură. În acest stadiu, singura certitudine transmisă public este condiționarea deciziei de negocierea și adoptarea bugetului. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că îi lipsesc „câteva zeci de voturi” pentru învestire , ceea ce menține incertitudinea asupra formării rapide a Guvernului și prelungește perioada de blocaj decizional cu impact direct asupra agendei economice și bugetare, potrivit news.ro . Mureșan a declarat luni seară, la TVR, că are „în jur la 200 de voturi certe” pentru votul de învestitură , în condițiile în care pentru instalarea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. El a indicat ca bază de susținere voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, pe care le-a cuantificat la 170, după ce partidele ar fi lucrat împreună la programul de guvernare. Pentru completarea majorității, premierul desemnat a spus că a avut „negocieri foarte bune” cu grupul parlamentar al minorităților naționale, în două rânduri de discuții, iar minoritățile ar urma să anunțe miercuri, înaintea votului în plen, ce decizie iau. În paralel, Mureșan a afirmat că a discutat și cu parlamentari neafiliați și cu „grupuri parlamentare mai mici”, de unde se așteaptă să vină voturi suplimentare. În același timp, el a susținut că PSD este „partener al AUR”, iar cele două formațiuni ar fi anunțat că nu vor vota Guvernul propus. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri. Dacă numărul de voturi rămâne sub pragul de 233, procedura de formare a Guvernului riscă să se prelungească, cu efecte asupra predictibilității decizionale într-un moment în care programul de guvernare și prioritățile executive depind de instalarea unei majorități funcționale. [...]
Ministrul propus la Finanțe, Alexandru Nazare , leagă evaluarea de rating a României de deblocarea rapidă a crizei politice , susținând că învestirea unui nou Guvern ar reduce presiunea creată de „turbulențele politice”, potrivit Agerpres . Nazare a afirmat luni că „avem această șansă miercuri”, la votul din Parlament pentru Guvernul Mureșan, după întâlnirea miniștrilor propuși cu premierul desemnat Siegfried Mureșan . Mesajul său pune accent pe urgența închiderii crizei politice, în condițiile în care România așteaptă un raport al agenției de rating Standard & Poor’s. Ratingul S&P: „prematur” pentru pronosticuri, dar cu un „argument forte” Întrebat despre raportul pe care Standard & Poor’s urmează să îl publice vineri, Nazare a spus că ar fi prematur să facă estimări privind concluziile agenției, invocând contextul politic complicat. În schimb, a indicat execuția bugetară drept principalul argument în favoarea României. Potrivit lui Nazare, în discuțiile cu S&P au existat întâlniri tehnice la Ministerul de Finanțe și contacte inclusiv după plecarea delegației agenției din București. El a invocat o „ajustare de 1,6% din PIB față de execuția anului trecut”, pe care a cuantificat-o la „aproape 27 de miliarde”, ca element care ar putea cântări în evaluarea agenției. Taxe și bugetul pe 2027: fără garanții acum, dar „nu avem intenția” de a crește TVA Întrebat dacă poate garanta că taxele nu vor fi majorate anul viitor, Nazare a răspuns că discuțiile vor avea loc în momentul în care va exista un buget aprobat. El a arătat că bugetul pe 2027 vine cu „presiuni semnificative adiționale” față de 2026 și că soluțiile trebuie negociate cu partidele pentru ca bugetul să fie „credibil”. În același timp, Nazare a spus că, în ipotezele de lucru, nu este luată în calcul majorarea TVA în 2027, precizând că pregătirile tehnice pentru bugetul pe anul viitor nu au început încă. La final, ministrul propus la Finanțe a indicat drept obiectiv imediat trecerea Guvernului la vot și parcurgerea audierilor de către miniștrii desemnați. [...]
Disputa politică pe tema gazelor riscă să deturneze o țintă energetică deja asumată , în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor este peste media UE și aproape de pragul oficial pentru 1 octombrie, potrivit Biziday . Declarațiile au venit după ce PSD a decis, prin vot online, că nu va susține Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „de vină” pentru faptul că depozitele de gaze sunt la 76% din capacitate. În același timp, informațiile prezentate arată că România are un grad de umplere mai mare decât media UE, iar obiectivul asumat oficial este atingerea nivelului de 80% la 1 octombrie. Contextul politic: PSD nu votează Guvernul Mureșan Conferința de presă a avut loc la scurt timp după reuniunea online a social-democraților, în care partidul a decis să nu voteze Guvernul Mureșan, rezultat anunțat și în zilele precedente. Discuția despre SUA și acuzația de „antiamericanism” Grindeanu a fost întrebat și despre un articol The Wall Street Journal , care a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi spus în martie că Guvernul României urmează să cadă, pentru că Bolojan s-ar fi opus unui coridor de gaze care ar urma să traverseze estul Europei. În relatarea citată, Guilfoyle i-ar fi avertizat pe greci că ar putea păți același lucru, afirmând că: „Noi putem face asta oricărei țări vrem, putem face asta și aici, în Grecia”. Liderul PSD a spus că s-a întâlnit cu Guilfoyle după ce a fost invitat la un eveniment privat și a respins ideea că un ambasador ar putea decide soarta unui guvern. „N-am ce să comentez în plus. Nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu”. În același context, Grindeanu a susținut că, în opinia sa, Guvernul Bolojan a fost „cel mai antiamerican din istoria post-decembristă” și a adăugat că România ar avea nevoie de „un guvern care să repună relația cu SUA pe un făgaș normal”. Întrebare fără răspuns: cazul Romgaz și costul gazelor lichefiate Potrivit aceleiași surse, Grindeanu a refuzat să răspundă când a fost întrebat despre o dezvăluire conform căreia Romgaz ar fi transmis în decembrie 2025 un document care ar indica pierderi de până la 310 milioane de euro/an (aprox. 1,55 miliarde lei/an), dacă ar fi cumpărat gaze lichefiate americane din Grecia. [...]
PSD refuză să susțină Guvernul Mureșan, iar premierul desemnat merge totuși la vot cu doar 170 de opțiuni , într-un test de aritmetică parlamentară care prelungește blocajul politic, potrivit Mediafax . Siegfried Mureșan a criticat decizia PSD de a nu vota Cabinetul propus, susținând că social-democrații au luat hotărârea „în unanimitate”, după „o ședință de câteva minute”, fără o analiză serioasă a programului de guvernare. „Au luat această decizie, în unanimitate, astăzi, după o ședință de câteva minute, fără a analiza serios programul de guvernare. PSD-ul azi a dovedit din nou că pune partidul înaintea țării.” Aritmetica votului: 170, sub pragul de 233 Premierul desemnat a spus că va continua procedurile parlamentare, deși coaliția care îl susține (PNL, USR și UDMR) are, cumulat, 170 de voturi, sub pragul de 233 necesar învestirii. „Noi, cele trei grupuri parlamentare, PNL, USR și UDMR, avem 170 de voturi.” În paralel, Mureșan a anunțat că va continua negocierile cu alte grupuri parlamentare. Negocieri cu neafiliații și minoritățile, cu tema reducerii numărului de parlamentari Mureșan a precizat că au existat discuții cu parlamentari neafiliați și că urma să se întâlnească și cu reprezentanții grupului minorităților naționale. Pe agenda acestor discuții se află reducerea numărului de parlamentari „conform rezultatelor ultimului recensământ”, măsură pe care spune că partidele din coaliție au agreat-o pentru durata mandatului viitorului guvern. Poziția PSD: nu votează și acuză „presiuni mediatice” și „șantaj politic” Declarațiile lui Mureșan vin după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a afirmat că parlamentarii social-democrați nu vor vota propunerea de guvern. Grindeanu a susținut că PSD nu cedează „presiunilor mediatice” și „șantajului politic” și a acuzat răspândirea de „fake news-uri” pentru a forța un vot favorabil în Parlament. „Nu cedăm la niciun fel de presiuni mediatice, la șantaj politic și nu ne lăsăm intimidați de cei care, cu tupeu, au umplut spațiul public în ultimele zile de fake news-uri și ne-au acuzat cu tot felul de invenții doar pentru a forța un vot PSD pentru acest guvern în Parlament.” În lipsa unei majorități declarate de 233 de voturi, miza imediată rămâne dacă negocierile cu neafiliații și minoritățile pot schimba rapid raportul de forțe înaintea votului de învestitură. [...]
