Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că UDMR ar putea analiza retragerea din guvernare dacă situația politică se tensionează suplimentar, însă a subliniat că, deocamdată, Uniunea rămâne parte a Coaliției. Afirmațiile au fost făcute marți, 10 februarie, în cadrul unei declarații de presă de la Parlament și vin în contextul unui conflict tot mai accentuat cu premierul Ilie Bolojan privind politica fiscală locală. Informația a fost publicată de Antena 3 CNN.
Disputa centrală vizează propunerea UDMR de reducere a taxelor și impozitelor locale, inițiativă respinsă de premier și criticată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a invocat faptul că aceste măsuri sunt asumate încă din 2021 și nu pot fi modificate fără riscuri fiscale majore. În replică, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a cerut să se revină asupra deciziei, argumentând că asumarea greșită nu este un semn de forță, ci de imaturitate.
Tanczos Barna a reiterat ideea că UDMR își poate atinge obiectivele mai eficient din interiorul Coaliției decât din opoziție. Cu toate acestea, în cazul în care „lucrurile se precipită”, a admis că o ieșire de la guvernare ar putea fi pusă în discuție la nivelul conducerii Uniunii. El a subliniat că „forța noastră politică poate fi exploatată la maximum dacă suntem în Coaliție, nu în afara ei”.
Pe lângă disputa fiscală, UDMR susține și măsura acordării unor ajutoare financiare unice pentru pensionarii cu venituri mici – 1.000 de lei în două tranșe, înainte de Paște și Crăciun – propunere în curs de analiză în Guvern. Acest sprijin este văzut de UDMR ca o măsură de echilibrare socială într-un context economic incert și marcat de majorări fiscale.
Tensiunile din interiorul Coaliției nu sunt noi, dar ele s-au acutizat recent pe fondul divergențelor între PNL, reprezentat de premierul Bolojan, și UDMR, aflat în minoritate în cadrul Executivului. Potrivit unor surse politice, poziția UDMR este fragilizată de lipsa sprijinului majoritar pentru inițiativele sale, iar liderii Uniunii iau în calcul mai multe scenarii strategice în perspectiva anului electoral 2026.
În concluzie, semnalul transmis de vicepremierul Tanczos Barna nu anunță o retragere iminentă, dar arată că UDMR este pregătit să reevalueze poziția sa în Guvern dacă actualele blocaje politice nu se deblochează în perioada următoare.
Recomandate
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare avertizează că România „merge pe sârmă” în relația cu agențiile de rating , confirmând că riscurile prezentate de președintele Nicușor Dan sunt reale, potrivit Kyiv Independent . Mesajul are miză economică directă: o deteriorare a ratingului de țară ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe buget, într-un context de deficit ridicat. Nazare a spus, joi seară, la Antena 3, că „analiza e corectă” și că au existat „momente de cumpănă”, inclusiv în vara acestui an și în 2025. „Am mers și mergem în continuare pe sârmă.” Ce înseamnă pentru finanțarea României: riscul de „junk” și costuri mai mari Ministrul a respins ideea unui risc iminent ca România să ajungă sub supravegherea Fondului Monetar Internațional (FMI), dar a subliniat că evoluția depinde de deciziile financiare pe care le va lua România. În același timp, Nazare a insistat că menținerea ratingului în categoria recomandată investitorilor depinde de „decizii responsabile” și a avertizat asupra consecințelor unei retrogradări în categoria „junk” (nerecomandată investitorilor). „Pierderea calificativului de investiții, odată materializată, ar afecta extrem de mult economia României și ar avea efecte sociale mari.” Contextul invocat de Nicușor Dan: deficit de 150 de miliarde de lei În conferința de presă la care a făcut referire ministrul, președintele Nicușor Dan a prezentat date despre bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. Șeful statului a mai spus că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută, iar orice abatere ar afecta credibilitatea României și ar crește riscul de a nu-și putea plăti datoriile. [...]
Dominic Fritz susține reducerea numărului de județe, dar avertizează că reforma PSD poate rămâne fără consens politic , potrivit Mediafax . Președintele USR spune că România are „prea multe județe” și că unele nu se mai pot susține financiar, însă tratează cu scepticism inițiativa social-democraților. Fritz a declarat, într-o intervenție la Digi24 , că direcția de „a reduce din județe” și de a crește numărul de locuitori „pe roate” (formulare redată ca atare în material) ar fi menită să îmbunătățească serviciile și că aceasta este „direcția corectă”. Argumentul invocat: sustenabilitatea financiară a județelor Liderul USR a afirmat că, din perspectivă administrativă, managerială și financiară, există județe care „nu se pot susține”, motiv pentru care o reformă administrativă care să reducă numărul lor ar fi justificată. Scepticism față de implementare și opoziție politică Deși validează direcția generală, Fritz spune că rămâne prudent în privința șanselor ca PSD să ducă reforma la capăt, invocând faptul că ar fi apărut deja voci din PSD care contestă propunerea. În același context, materialul amintește că Guvernul Bolojan a încercat anterior să contureze un proiect similar, dar nu a obținut consens în fosta coaliție, iar în prezent mai mulți lideri UDMR se opun reformei propuse de Guvernul Niculescu. Ce urmează: prima etapă, comasări voluntare în decembrie Ministrul Dezvoltării și-a propus ca prima etapă a comasărilor, cea voluntară, să aibă loc în luna decembrie, conform informațiilor din articol. Atunci, primarii comunelor cu sub 1.500 de locuitori ar urma să poată primi bonificații dacă decid să se unească administrativ cu o unitate administrativ-teritorială (UAT) învecinată. [...]
UDMR condiționează susținerea reformei administrativ-teritoriale de protejarea drepturilor comunității maghiare , avertizând că va folosi „toate mijloacele” împotriva unei reorganizări care nu simplifică administrația și „lezează” aceste drepturi, potrivit Digi24 . Mesajul lui Kelemen Hunor introduce o linie roșie politică într-un proiect aflat încă la nivel de propunere în PSD, cu potențial de a complica negocierile pe un pachet de măsuri prezentat drept reducere de costuri și creștere a calității serviciilor publice. Președintele UDMR spune că o reformă „bună” trebuie să vină „în ajutorul oamenilor” și să nu aducă prejudicii comunităților locale. În caz contrar, liderul UDMR afirmă că formațiunea va reacționa „dur”. „Dacă o reformă nu simplifică administraţia şi lezează drepturile comunităţilor maghiare, atunci este o reformă proastă! Vom lua măsuri împotriva ei cu toate mijloacele de care dispunem”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook. Condiția UDMR: fuziuni doar cu referendum local Kelemen Hunor mai arată că UDMR insistă ca orice fuziune de localități să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. El își argumentează poziția prin discuții avute la Aiud cu viceprimari UDMR care lucrează sub conducerea unui primar român și prin consultări anterioare cu lideri locali din Rimetea. În relatarea sa, liderul UDMR indică faptul că discuția a evoluat de la ideea fuziunii localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori la „planuri” succesive pe care le numește „nechibzuite”, fără a detalia concret variantele. PSD: propunerea e în lucru, miza declarată este reducerea costurilor Din partea PSD, Sorin Grindeanu afirmă că reforma administrativă este, deocamdată, în stadiul unei propuneri formulate de europarlamentarul Dragoș Benea și că nu a existat până acum o discuție pe acest subiect în interiorul partidului. „Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea, să discutăm despre o reorganizare asemănătoare sau aşa cum au Curţile de Apel din România. Şi de aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a declarat Grindeanu. Grindeanu mai susține că reforma ar urmări servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, invocând situația unor localități mici care „nu mai pot să se susțină din punct de vedere economic” și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene sau servicii publice de calitate. Ce urmează În forma prezentată, proiectul este descris ca propunere internă, fără o decizie formală în PSD. Poziționarea UDMR ridică însă o condiționare explicită pentru orice variantă de reorganizare: să nu afecteze drepturile comunităților maghiare și, în cazul fuziunilor, să existe validare prin referendum local. [...]
PSD ridică miza pe fiscalitatea carburanților, legând-o direct de inflație , după ce deputatul Marius Budăi l-a acuzat pe Ilie Bolojan că majorarea TVA și a accizelor la carburanți ar fi împins în sus costurile din economie. Declarațiile apar într-o postare citată de Digi24 , pe fondul creșterii ratei anuale a inflației la 6,9% în octombrie, de la 6,6% în septembrie. Budăi susține că „rețeta” promovată de Bolojan nu ar fi rezolvat problemele economice, ci le-ar fi agravat, în condițiile unei crize energetice internaționale și ale războiului din Ucraina, respectiv tensiunilor din Orientul Apropiat. În acest context, deputatul PSD afirmă că fostul premier ar fi ales să majoreze TVA și accizele la carburanți, pe care le descrie drept taxe ce se adaugă peste scumpirile internaționale și „împing în sus costurile întregii economii”. „Domnul Bolojan a vrut să stingă inflaţia cu benzină. Şi acum se miră că focul arde mai tare!” Scumpirea carburanților, transmisă în costuri mai mari în economie În mesajul citat, Budăi indică o creștere anuală a prețurilor la carburanți: motorina ar fi „cu 43% mai scumpă” decât în urmă cu un an, iar benzina „cu 33%”. El leagă aceste scumpiri de efecte în lanț în sectoare precum transporturile și agricultura, cu impact ulterior în prețul alimentelor. Propunerea PSD: motorină pentru agricultură fără TVA și acciză, în limita declarată la APIA Ca alternativă, Budăi spune că PSD propune ca fermierii să poată cumpăra direct de la pompă motorina necesară lucrărilor agricole „fără TVA și acciză”, pentru „cei 78 de litri pe hectar declarați la APIA”. Potrivit lui, o astfel de măsură ar însemna „o reducere de cel puțin 3-4 lei pe litru”, cu efecte de scădere a costurilor în agricultură și de diminuare a presiunii asupra prețurilor alimentelor. În același mesaj, deputatul PSD prezintă disputa ca o diferență de „viziuni economice”: pe de o parte, creșterea poverii fiscale asupra populației și firmelor, pe de altă parte, reducerea costurilor pentru a proteja puterea de cumpărare. [...]
Primarii PNL din Ilfov cer alegeri interne „de jos în sus”, o presiune directă pe actuala conducere a partidului , potrivit Adevărul . Hubert Thuma , președintele Consiliului Județean Ilfov, spune că decizia a fost votată în unanimitate în Biroul Politic Județean, după o discuție cu toți primarii liberali din județ. Thuma susține că reforma PNL ar trebui să înceapă la nivelul filialelor, prin alegeri interne în care membrii își desemnează reprezentanții, nu prin numiri făcute de conducerea centrală. În viziunea sa, ordinea ar trebui să fie: mai întâi alegeri în fiecare filială, apoi la nivel național, astfel încât conducerea partidului să se sprijine pe votul din teritoriu. Miza: schimbarea modului de selecție a conducerii și a delegaților Un punct distinct din mesajul lui Thuma vizează felul în care ar urma să fie aleși delegații la congres. El afirmă că aceștia ar trebui să provină din rândul membrilor filialelor, al primarilor și al aleșilor locali care au contribuit la activitatea partidului, nu din rândul „angajaților aduși din companii de stat” sau al persoanelor promovate pe criterii de proximitate față de conducere. „Concluzia a fost una singură, votată în unanimitate: PNL are nevoie de alegeri interne, de jos în sus.” Context: tensiuni interne și criticile la adresa lui Ilie Bolojan În același material este amintit că stenograme publicate recent indică tensiuni puternice în interiorul PNL, după ce Thuma l-a criticat pe președintele formațiunii, Ilie Bolojan, într-o ședință de partid. Trimiterea este făcută către un articol anterior din aceeași publicație: Adevărul . Thuma mai spune că există nemulțumiri în rândul liberalilor „cu vechime” față de situația din partid și îl acuză pe Bolojan că nu respectă principiul potrivit căruia filialele ar trebui să primească funcții și poziții în funcție de rezultate și merite. Ce urmează Thuma îi îndeamnă pe președinții organizațiilor județene și ai consiliilor județene să se consulte cu primarii PNL și afirmă că așteaptă reacții și din alte județe. În mesajul său, el ridică și întrebarea dacă, „dacă suntem atât de convinși că direcția e bună”, de ce ar exista teamă de un vot intern. [...]
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
