Știri
Știri din categoria Politică
Asasinarea lui Ali Larijani, secretarul puternic al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a ridicat întrebări cu privire la cine va conduce țara. Potrivit Al Jazeera, Larijani era una dintre cele mai proeminente figuri guvernamentale, care a ieșit în prim-plan după asasinarea liderului suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, și a altor lideri militari și politici de către Israel și SUA, care au început atacurile asupra Iranului pe 28 februarie.
Mojtaba Khamenei a fost anunțat ca succesor al tatălui său în funcția de lider suprem. Cu toate acestea, oficialii americani susțin că este rănit, iar analiștii afirmă că nu a deținut niciodată un rol executiv. Aceasta a lăsat observatorii să se întrebe cum arată lanțul de comandă în Teheran și cine sunt cele mai puternice figuri din țară.
În prezent, nu este complet clar cine va succeda lui Larijani. Reza H Akbari, istoric și analist la Institutul pentru Raportare de Război și Pace, menționează că, deși există mecanisme și procese constituționale, numele specifice ar putea fi mai greu de ghicit. Numărul asasinatelor ar putea duce la entități mai puțin cunoscute care să preia poziții de putere sau chiar la o transparență redusă.
Barbara Slavin, cercetător distins la Stimson Center, a declarat că ar putea fi în interesul Iranului să nu numească un succesor pentru Larijani, deoarece acest lucru ar pune o țintă pe spatele acestuia. Totuși, ea a menționat câteva figuri care rămân influente în domeniile politic și militar, printre care Mohammad Bagher Ghalibaf, Saeed Jalili, Ali Akbar Salehi, Hassan Rouhani și Mohsen Rezaie.
„Alte figuri din cadrul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) vor fi importante, inclusiv Ahmad Vahidi, membri ai ramurii sale de informații și lideri din cadrul Basij”, a spus Slavin.
Ayatollah Ali Khamenei a fost liderul Iranului timp de 36 de ani, ghidând deciziile țării atât pe plan intern, cât și internațional, și extinzând influența IRGC. Cu toate acestea, sistemul iranian este oarecum descentralizat, potrivit analiștilor. Reza H Akbari a explicat că sistemul iranian este durabil și construit pentru a face față unor astfel de lovituri, printr-un proces numit „apărarea mozaic”, care permite comandanților regionali și provinciali să acționeze autonom.
Chiar și așa, uciderea lui Khamenei și a altor figuri, inclusiv a comandantului miliției interne Basij, Gholamreza Soleimani, a afectat lanțul de comandă al Iranului. Totuși, este puțin probabil ca aceste acțiuni să dezrădăcineze regimul, deși atât președintele american Donald Trump, cât și premierul israelian Benjamin Netanyahu au declarat, uneori, că schimbarea regimului este obiectivul pentru Iran.
Asasinarea lui Larijani, cel mai înalt oficial politic ucis de la începutul războiului, a lăsat Consiliul Suprem de Securitate Națională pe care îl conducea operațional, iar constituția țării are mecanisme menite să mențină sistemul funcțional. Generația lui Larijani, care a luptat în Războiul Iran-Irak, cedează acum locul unei generații mai tinere, care și-a câștigat experiența în războaiele prin procură ale Iranului în Siria și Irak.
Analiștii se tem că decizia SUA de a submina negocierile, precum și uciderea multor oficiali iranieni cu autoritatea de a calma tensiunile, ar putea duce la îmbărbătarea unei noi generații de tineri radicali. „Ne apropiem din ce în ce mai mult de ceea ce mulți au prezis, și anume transformarea Iranului într-un stat de securitate”, a spus Akbari. „Statul iranian se securizează rapid, iar mulți dintre politicienii și diplomații rămași fac un pas înapoi în fața figurilor militare, de securitate și de informații.”
Recomandate
Negocierile pentru moțiunea de cenzură au fost împinse în zona promisiunilor de funcții , potrivit unor informații prezentate de Antena 3 . Într-o ședință internă a PSD, liderul partidului, Sorin Grindeanu , a acuzat că emisari ai PNL ar fi încercat să convingă parlamentari neafiliați să nu voteze moțiunea, oferind inclusiv posturi precum unul de consul la Bruxelles și funcții la Administrația Cimitirelor, susțin surse din ambele tabere. PSD a avut luni seară o ședință online de remobilizare cu parlamentari și lideri din teritoriu, în care Grindeanu a prezentat stadiul negocierilor din zilele precedente și a susținut că presiunile venite din zona liberală nu ar fi produs efecte. Trei echipe de negociere, ținta fiind parlamentarii neafiliați Potrivit informațiilor discutate în ședința PSD, PNL ar fi trimis trei echipe distincte de negociere, conduse de: Daniel Fenechiu (liderul senatorilor PNL), Dan Motreanu, Gabriel Andronache. Scopul ar fi fost atragerea parlamentarilor neafiliați – inclusiv dintre cei plecați din partidul Dianei Șoșoacă, de la AUR sau din grupul PACE – pentru a nu vota moțiunea de cenzură. Grindeanu le-a spus colegilor că demersurile „nu au dat rezultate”. PSD spune că are 270 de voturi, dar miza rămâne volatilă În aceeași ședință, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a afirmat că social-democrații ar fi strâns 270 de voturi, „peste pragul necesar de semnături pentru moțiunea de cenzură”, conform relatării. Totuși, materialul notează că nimic nu este sigur până la vot: negocierile urmau să continue, iar raportul de forțe se poate schimba. Promisiuni de funcții și reacția Dumitriței Albu Pe fondul disputei, Grindeanu a invocat o postare publică a lui Dan Motreanu, care ar fi susținut că PNL nu a oferit funcții, ci doar a discutat cu parlamentari pentru a-i convinge să nu voteze moțiunea. Liderul PSD a contrazis această versiune și a acuzat că ar fi existat promisiuni concrete de funcții, inclusiv pentru rude. Un caz menționat este cel al deputatei Dumitrița Albu (POT), despre care ar fi circulat informația că i s-ar fi promis o funcție de consul la Bruxelles. Contactată, Albu a negat că ar fi primit o astfel de ofertă și a invocat incompatibilitatea dintre funcția de consul și cea de deputat, dar a admis că este „posibil” ca altor colegi din POT să li se fi propus. Publicația precizează că aceste informații sunt verificate din ambele tabere. [...]
Grupul PACE – Întâi România anunță că își asumă public votul la moțiunea de cenzură , o decizie care mută presiunea din zona negocierilor de culise în cea a responsabilității individuale a parlamentarilor, într-un moment în care aritmetica unei majorități pare disputată. Potrivit Agerpres , votul „la vedere” va fi dat marți, la moțiunea de cenzură. Anunțul a fost făcut de liderul grupului, Adrian Peiu , care a precizat că cei 15 parlamentari ai Grupului PACE – Întâi România vor vota deschis. Într-un comunicat de presă, Peiu susține că grupul a rămas „consecvent” inițiativei de a depune moțiunea și că a respins „cântecele de sirenă ale puterii”. Ce semnal politic transmite votul „la vedere” În același mesaj, Adrian Peiu leagă demersul de moțiune de o repoziționare mai largă în Parlament. El afirmă că grupul a participat în Senat la susținerea și votarea unui proiect de lege privind interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice de interes național până la 31 decembrie 2027. Peiu mai susține că, în urma acestor mișcări, s-ar fi conturat „o nouă majoritate parlamentară dedicată suveranității statului român”, în timp ce PNL și USR ar fi „o minoritate anti-națională”, acuzată că ar dori „înstrăinarea” unor active ale statului. Ce urmează Liderul PACE – Întâi România afirmă că data de 5 mai ar urma să fie „momentul” schimbării politice prin căderea Guvernului Bolojan, prezentând votul ca parte a unui „nou început”. În materialul Agerpres nu apar detalii suplimentare despre șansele moțiunii sau despre pozițiile altor grupuri parlamentare. [...]
Indiferent de votul la moțiune, România riscă o guvernare fragmentată , pe fondul unei neclarități constituționale privind situația în care se rupe o coaliție și al tensiunilor interne din partide, avertizează rectorul SNSPA Remus Pricopie într-o analiză publicată de Adevărul . Miza imediată nu este doar dacă Guvernul cade sau rămâne, ci ce urmează după vot: Pricopie susține că „mâine nu există o soluție bună”, deoarece ambele scenarii pot împinge sistemul politic spre negocieri dificile și instabilitate prelungită. O problemă de legitimitate și o „zonă gri” în Constituție În lectura rectorului SNSPA, într-un regim parlamentar legitimitatea premierului depinde „100%” de existența unei majorități parlamentare. În momentul în care un partid din coaliție se retrage, înțelegerea politică inițială se schimbă, iar criza se mută din interiorul coaliției în Parlament. În același timp, el atrage atenția asupra unei neclarități: Constituția nu precizează explicit ce se întâmplă când se schimbă compoziția politică a Guvernului, iar Curtea Constituțională ar fi intervenit în trecut prin decizii punctuale, fără să tranșeze direct situația premierului în cazul retragerii unui partener de coaliție. Ca exemplu de funcționare „pe susținere indirectă”, Pricopie amintește guvernarea Tăriceanu, care a continuat cu sprijin parlamentar tacit. Precedentele invocate: 2017, 2019 și „recordul” Ungureanu Analiza trece prin câteva episoade relevante pentru modul în care moțiunile de cenzură pot schimba rapid puterea: 2017 : PSD și-a demis propriul premier, Sorin Grindeanu, episod pe care Pricopie îl numește „moțiune de autocenzură”, un tip de conflict intern „externalizat” în Parlament. 2019 : retragerea ALDE din coaliția cu PSD a dus la căderea guvernului și la preluarea puterii de către PNL condus de Ludovic Orban. Pricopie subliniază diferența față de prezent: ALDE era un partid mai mic, în timp ce PSD este „un partid mare” și retragerea lui ar însemna pierderea unui număr mare de voturi (el indică aproximativ „130 de voturi”, cu precizarea „cred că de atâta au”). Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu : a căzut prin moțiune după 78 de zile , într-un context de nemulțumiri sociale acumulate. Pricopie notează că balanța s-a schimbat „în acea dimineață”, la 2-3 voturi, și spune că nu este exclus ca la votul de marți să apară surprize, inclusiv prin faptul că nu toți semnatarii moțiunii ar vota pentru căderea guvernului. De ce poate continua blocajul și după vot Pricopie susține că votul nu închide criza, ci o poate adânci: instabilitatea ar fi atât între partidele din coaliție, cât și în interiorul lor. În acest context, el afirmă că, dacă moțiunea trece, PNL ar putea refuza pentru o perioadă discuțiile pentru refacerea unei coaliții „pro-europene”, ceea ce ar complica formarea unei majorități funcționale. Totodată, el indică tensiuni și incoerențe în mai multe partide, inclusiv prin mesaje contradictorii în AUR, și pune în contrast UDMR, pe care îl descrie drept o formațiune cu „maturitate” internă de a dezbate și respecta deciziile luate. „Indiferent dacă pică guvernul sau nu pică, ambele variante ne duc în ecuații tensionate și, practic, guvernare fragmentată.” În concluzie, analiza sugerează că riscul major imediat nu este doar schimbarea sau menținerea Executivului, ci intrarea într-o perioadă de negocieri grele și soluții politice fragile, într-un cadru constituțional care nu oferă un răspuns explicit pentru ruptura de coaliție. [...]
AUR ia în calcul să boicoteze eventualele consultări de la Cotroceni , pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan ar fi exclus partidul din orice „combinație” de guvernare, potrivit declarațiilor făcute de Petrișor Peiu la „Interviurile Adevărul”, relatate de Adevărul . Petrișor Peiu a spus că, deocamdată, nu știe dacă Nicușor Dan va invita liderii AUR la consultări după moțiunea de cenzură , dar a arătat că nu se așteaptă la o schimbare de atitudine din partea președintelui. În același context, Peiu l-a acuzat pe Nicușor Dan că a exclus AUR „de la orice combinație posibilă de guvernare” și a indicat că ar susține în interiorul partidului o poziție de neparticipare la consultări. „Personal, voi susține în interiorul partidului că nu ar trebui să mergem la consultări cu cineva care ne-a exclus din viața politică”, a spus Petrișor Peiu. De ce contează O eventuală neparticipare a AUR la consultările de la Cotroceni ar reduce spațiul de negociere politică într-un moment în care, potrivit informațiilor din material, discuția este legată de consultări „după moțiunea de cenzură”. În practică, un boicot ar muta presiunea pe celelalte partide pentru conturarea unei majorități și ar accentua polarizarea în jurul formării sau reconfigurării guvernării. Ce se știe și ce rămâne incert Cert : Petrișor Peiu afirmă că nu știe încă dacă va exista o invitație la consultări pentru AUR. Cert : Peiu susține că Nicușor Dan ar fi exclus AUR din scenariile de guvernare și spune că ar pleda intern pentru a nu merge la consultări. Incert : dacă Nicușor Dan va convoca AUR la consultări și care va fi decizia finală a conducerii partidului în cazul unei invitații. [...]
Plecarea Victoriei Stoiciu din grupul PSD schimbă aritmetica internă din Senat , prin trecerea ei la statutul de parlamentar independent, într-un moment în care opoziția încearcă să coaguleze o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Senatoarea a anunțat luni, de la tribuna Senatului, că nu va mai activa în grupul PSD. „Începând cu data de astăzi nu voi mai activa în grupul PSD, ci voi activa ca parlamentar independent” Decizia vine la câteva zile după ce Stoiciu și-a dat demisia din Partidul Social Democrat, în contextul refuzului de a semna moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului. În mesajul public anterior, ea a indicat că ruptura s-a produs când „viziunea” sa și „direcția actuală a partidului” au intrat „pe contrasens total”. Miza politică: moțiunea și linia de demarcație față de extremism Stoiciu a legat explicit decizia de nevoia unui „cordon sanitar” care să țină „forțele extremiste” în „izolare politică totală”, avertizând că abaterea de la acest principiu ar avea consecințe pe termen lung. „Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem. Istoria este cel mai bun profesor” În argumentația sa, senatoarea a invocat și perioada interbelică, susținând că ascensiunea fascismului nu a fost „subită”, ci rezultatul unor „concesii repetate” făcute de forțele democratice „pentru calcule politice mici și rațiuni de moment”. Ce a mai spus senatoarea În final, Stoiciu a afirmat că nu poate susține un proiect politic care, în opinia sa, se abate de la valori democratice fundamentale. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece” [...]
Cinci deputați UNIT își retrag sprijinul pentru moțiunea de cenzură , slăbind aritmetica parlamentară a demersului împotriva Guvernului Bolojan , după ce anunță că nu o vor vota „în forma actuală”, deși au semnat-o inițial, potrivit News . Parlamentarii Partidului Uniunea Națională pentru Inovație și Tradiție (UNIT), care s-au rupt din grupul parlamentar POT, spun că au semnat moțiunea ca „semnal politic ferm” împotriva măsurilor guvernului, dar acuză inițiatorii că nu au prezentat „o alternativă credibilă de guvernare”. Ei afirmă că au așteptat desemnarea unui candidat de prim-ministru și un plan concret, însă „aceste elemente esențiale nu au fost oferite”. În argumentația lor, deputații UNIT susțin că li s-a transmis intenția de a reveni la „aceeași formulă politică” și „aceleași politici publice”, sub un alt premier, iar o simplă schimbare de prim-ministru fără schimbare de direcție ar însemna „o continuitate mascată”. În acest context, anunță că refuză să susțină un demers pe care îl consideră lipsit de „claritate, responsabilitate și alternative reale”. Ce condiții pun pentru perioada următoare UNIT afirmă că, dacă moțiunea va fi respinsă și va exista o reconfigurare a majorității parlamentare, nu va susține proiecte sau acte normative care „afectează negativ cetățenii” și că va analiza inițiativele în funcție de impactul asupra populației. Printre solicitările enunțate de grup se numără: renegocierea programului SAFE, pe motiv că forma actuală „nu servește intereselor României”; opoziția față de listarea la bursă a companiilor strategice ale statului și menținerea acestora „sub control național”; reducerea TVA la 19% și scăderea dividendelor la 10%; revenirea la 300 de parlamentari; eliminarea sau suspendarea subvențiilor pentru partide, cu excepția anilor electorali; alegerea primarilor în două tururi. Cine sunt parlamentarii din grup Din grupul UNIT fac parte deputatul Aurora Tășică Simu (președinte al formațiunii) și deputații Andrei Csillag, Dumitrița Albu, Gheorghe Petru Pîclișan și Ștefan Borțun. Totodată, secretarul general al UNIT, deputatul Călin Groza, și-a dat demisia luni din partid, conform aceleiași surse. [...]
