Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Adrian Veştea încearcă să deblocheze învestirea Guvernului printr-o întâlnire cu liderul AUR, George Simion, în condițiile în care AUR a anunțat că nu va susține cabinetul la votul din plenul comun programat luni seară, potrivit News.
Veştea spune că își asumă „un dialog deschis cu orice formațiune politică votată de români”, invocând „responsabilitatea” de a pune capăt „haosului politic” și de a gestiona „o criză fără precedent”. Mesajul a fost publicat pe Facebook.
„Sunt un om al dialogului şi al consensului. Înţelegând responsabilitatea care îmi revine pentru a pune capăt haosului politic, voi avea o întâlnire cu preşedintele AUR, George Simion.”
„Atunci când vine vorba de România şi de rezolvarea unei crize fără precedent, îmi asum un dialog deschis cu orice formaţiune politică votată de români.”
În același timp, George Simion a transmis că, dacă guvernul Veştea va fi supus votului luni seară și va trece, nu va beneficia de susținerea parlamentarilor AUR. Liderul AUR a precizat că îl așteaptă pe premierul desemnat la sediul partidului până la ora 20.00 și i-a cerut președintelui Nicușor Dan să declare public dacă AUR mai este considerat un partid extremist.
Simion a mai cerut ca Veştea să predea mandatul sau să amâne votul, susținând că, „în mod evident”, cabinetul nu ar urma să treacă de Parlament, în contextul poziției anunțate de AUR.
Recomandate
Negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea se mută spre AUR , iar USR anunță că nu va susține un executiv pe care îl consideră „antireformă”, pe fondul discuțiilor despre o posibilă apropiere AUR–PSD, potrivit Adevărul . Președintele USR, Dominic Fritz , a reacționat după ce liderul AUR, George Simion, a vorbit despre o eventuală „reconciliere” cu PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Fritz a susținut că premierul desemnat Adrian Veștea ar putea ajunge să obțină sprijinul necesar „doar pupând inelul lui Simion” și a pus sub semnul întrebării discursul anti-sistem al AUR, în contextul unei apropieri de PSD. Linia roșie a USR: fără vot pentru un „guvern antireformă” În același mesaj, Fritz a enumerat condițiile în care USR nu ar vota învestirea unui guvern, invocând, între altele, refuzul de a susține: „un guvern antireformă”; „un guvern al extracției banilor românilor în buzunare personale”; „un guvern al incompetenților dovediți”; „un guvern al trădării visurilor românilor care-și doresc un stat care livrează pentru ei”. Veștea confirmă întâlnirea cu Simion: „dialog deschis cu orice formațiune” Pe de altă parte, Adrian Veștea a anunțat că merge la sediul AUR pentru discuții privind o posibilă susținere în plen, după ce George Simion a spus public că îl așteaptă la o întrevedere. Veștea și-a justificat demersul prin nevoia de a construi o majoritate în contextul crizei politice și a afirmat că își asumă dialogul cu orice partid votat de români. Contextul imediat este că premierul desemnat caută sprijin parlamentar pentru învestire, iar deschiderea către AUR amplifică tensiunile politice și repoziționează negocierile, inclusiv prin reacția USR, care își reafirmă public refuzul de a vota un guvern pe care îl consideră lipsit de reforme. [...]
Guvernul Veștea depinde de voturile AUR pentru a trece de Parlament , iar premierul desemnat spune că va discuta direct cu George Simion , pe fondul riscului ca votul de învestitură să fie amânat, potrivit HotNews . Adrian Veștea a anunțat luni după-amiază că se va întâlni cu liderul AUR, invocând „responsabilitatea” de a pune capăt „haosului politic” și susținând că dialogul este „obligatoriu” pentru a avea „în adevăratul sens al cuvântului, un Guvern al României”. Veștea s-a descris drept „un om al dialogului și al consensului”, dar nu a precizat unde și când va avea loc întâlnirea. Miza: fără AUR, pragul de 233 de voturi nu este atins Aritmetica parlamentară indică faptul că guvernul propus nu poate fi învestit fără sprijinul AUR. Pentru votul de încredere sunt necesare 233 de voturi, iar calculele prezentate în articol arată următoarea situație: PSD: 127 de voturi (a anunțat că votează și intră la guvernare); „pe surse”, PSD ar conta pe încă 66 de voturi din afara partidului; ar mai fi necesare încă 40 de voturi pentru majoritate, ceea ce face relevantă susținerea AUR (90 de parlamentari); PNL, USR și UDMR au anunțat că nu vor vota Guvernul, însă circa 20 de parlamentari liberali ar susține tabăra Veștea; voturi ar mai putea veni de la grupul parlamentar PACE (11 membri) și de la minoritățile naționale (încă 17 posibile voturi). Presiune înainte de vot: Simion spune că AUR nu susține cabinetul Anunțul lui Veștea vine după ce George Simion a declarat că guvernul propus „nu va beneficia de susținerea parlamentarilor AUR” și l-a invitat pe premierul desemnat la sediul partidului la ora 20:00. Simion a susținut că executivul nu poate trece fără voturile AUR și a cerut ca Veștea „să predea mandatul sau să amâne votul”. Votul pentru învestirea Guvernului Veștea era programat pentru luni seară, însă, în lipsa celor 233 de voturi necesare, la PSD este luată în calcul o amânare, mai notează publicația. Ce urmează procedural Veștea a depus duminică seară lista de miniștri și programul de guvernare, iar luni au loc audierile miniștrilor propuși în Parlament. În funcție de rezultatul negocierilor pentru voturi — inclusiv discuția anunțată cu AUR — rămâne deschisă varianta ca votul de învestitură să fie reprogramat. [...]
PSD analizează amânarea votului de învestire a Guvernului Veștea , după ce AUR a anunțat că nu susține cabinetul, ceea ce complică formarea majorității de 233 de voturi necesare în Parlament, potrivit HotNews . Plenul era programat pentru ora 21.30, iar social-democrații discută dacă îl amână în condițiile în care, pe calculele lor, Guvernului Veștea îi lipsesc încă 40 de voturi pentru a trece. O eventuală amânare trebuie aprobată în Biroul Permanent Reunit, deoarece calendarul a fost deja votat. Majoritatea, blocată de refuzul AUR George Simion a anunțat că parlamentarii AUR nu vor vota Guvernul și i-a cerut premierului desemnat să vină la sediul partidului pentru negocieri. Liderul AUR a susținut că, în forma actuală, cabinetul nu poate strânge 233 de voturi și i-a cerut lui Veștea fie să „predea mandatul”, fie să amâne votul. În paralel, Adrian Veștea a anunțat că se va întâlni cu George Simion, invocând „responsabilitatea” de a pune capăt „haosului politic”, conform aceleiași surse. Calculele de vot din Parlament Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. Potrivit informațiilor prezentate, PSD spune că: are 127 de voturi și a anunțat că votează și intră la guvernare; se bazează „pe surse” pe încă 66 de voturi din afara partidului; ar mai putea primi voturi de la: grupul parlamentar PACE (11 membri), minoritățile naționale (încă 17 posibile voturi), aproximativ 20 de parlamentari PNL care s-ar poziționa împotriva conducerii partidului și ar susține tabăra Veștea, deși PNL, USR și UDMR au declarat oficial că nu votează Guvernul. Concluzia PSD, potrivit surselor citate, este că mai lipsesc 40 de voturi, iar pentru a ajunge la majoritate ar fi nevoie să atragă voturi din AUR, care are 90 de parlamentari. [...]
Guvernul Veștea intră în procedura de învestire cu o majoritate incertă , după ce programul de guvernare și lista de miniștri au fost depuse la Parlament, iar PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Cabinetul, potrivit News . Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi „pentru”, iar aritmetica parlamentară indică faptul că executivul are nevoie de sprijin din afara partidelor care și-au declarat opoziția. Premierul desemnat Adrian Veștea a cerut un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură, argumentând că România „nu își mai permite să piardă timp”. El a prezentat cinci priorități imediate, între care accelerarea atragerii fondurilor din PNRR, menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară, deblocarea proiectelor de investiții și accelerarea proiectelor strategice de securitate (SAFE). Majoritatea, miza imediată: 233 de voturi „pentru” În contextul în care PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Guvernul Veștea, iar liderii AUR au afirmat în repetate rânduri că nu vor susține învestirea, votul din Parlament rămâne principala necunoscută. În PNL există, totuși, susținători ai Guvernului Veștea, însă numărul lor „se va vedea la vot”, iar președintele PNL Ilie Bolojan a anunțat că liberalii nu se vor afla în sală în momentul votului. Aritmetica parlamentară prezentată de News indică următoarea distribuție: PSD: 128 de parlamentari AUR: 90 PNL: 76 USR: 59 UDMR: 31 Minoritățile: 17 Uniți pentru România: 14 Grupul S.O.S. România: 15 Neafiliați: 15 deputați și 8 senatori Grupul Pace-Întâi România: 11 senatori Componența Cabinetului și tensiunile din PNL Lista depusă la Parlament include miniștri din PNL și PSD, dar și mai mulți independenți, pe care Veștea spune că i-a inclus la solicitarea sa, în discuțiile cu partidele care susțin Guvernul. În același timp, Alina Gorghiu apare ca vicepremier fără portofoliu în Guvernul Veștea, deși PNL îi cere să-și depună demisia din partid până luni, la ora 12.00, potrivit informațiilor publicate de News. Programul de guvernare: document extins față de varianta inițială Veștea a publicat și programul de guvernare, iar documentul depus la Parlament are 80 de pagini, față de 68 de pagini în varianta inițială redactată de premierul desemnat. Documentul este disponibil aici: Programul de guvernare . Ce urmează depinde de calendarul stabilit de Parlament pentru audieri și de votul de învestitură, în condițiile unei majorități care, la acest moment, nu este confirmată public prin angajamente de vot suficiente. [...]
Disputa din PNL riscă să ajungă în instanță , după ce grupul intern etichetat drept „sudiști” susține că ultimatumul de demisie și eventualele excluderi decise în partid nu ar produce efecte, invocând suspendarea unor hotărâri și lipsa unei baze statutare, potrivit Euronews . Miza este una de reglementare internă și legalitate: „disidenții” afirmă că sancționarea pe baza deciziilor BPN nr. 22 și nr. 25 (adoptate pe 15 iunie) ar însemna sfidarea unei hotărâri a Tribunalului Ilfov , pe care o descriu drept „executorie de drept”. În interpretarea lor, dacă acele decizii sunt suspendate, excluderile întemeiate pe ele „nu pot produce niciun efect”. Cine sunt vizații și care este termenul-limită Conform informațiilor citate, pe „lista neagră” se află cinci lideri liberali: Adrian Veștea Hubert Thuma Rareș Bogdan Alina Gorghiu Lucian Bode În Congres, celor cinci li s-a cerut să demisioneze din calitatea de membri PNL până pe 22 iunie, ora 12:00. Argumentul procedural: „mecanismul nu există în statut” Sursele citate susțin că procedura folosită pentru a ajunge la excluderi nu ar fi prevăzută în statut și că „niciun for nu poate «mandata» alt for să dispună excluderea”. În plus, ei invocă principiile de procedură internă: sancțiunile ar trebui să fie graduale și să includă dreptul la apărare, audiere și cale de atac, ceea ce ar face neconform un ultimatum colectiv de câteva ore. Deși noul statut al PNL a fost ratificat pe 21 iunie în Congres, aceiași liberali susțin că acesta „nu remediază caracterul nelegal și nestatutar al hotărârii” și că, oricum, nu poate fi aplicat retroactiv unor „pretinse fapte anterioare”, invocând principiul neretroactivității. Ei mai afirmă că procedura congresului extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul statut era deja în vigoare, un „viciu” care ar face întreaga procedură „susceptibilă de a fi anulată în instanță”. Critici politice la adresa conducerii: poziția lui Ionuț Stroe Deputatul PNL Ionuț Stroe, prezentat ca parte a grupului care îl susține pe Adrian Veștea, a criticat deciziile Congresului și a spus că nu își va da demisia din partid. „Să demisionez din PNL? Nu, niciodată. Sunt membru din 2001 și nu voi face acest gest chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri (...) oamenii așteaptă ca țara să fie guvernată, ca instituțiile să funcționeze, ca veniturile să nu fie afectate, ca economia să meargă.” „Să validez o adunare care nu face nimic altceva decât să subordoneze un întreg partid voințai unui singur om, Ilie Bolojan, este poate cel mai nedemocratic gest sau procedură prin care a trecut PNL în ultimii ani.” Context: schimbări de statut și noua conducere La Congresul extraordinar , PNL a aprobat modificări de statut, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul și înființarea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere. Ilie Bolojan a fost votat președinte, iar echipa de conducere include, între alții, pe Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de o listă de vicepreședinți. Moțiunea cu care Bolojan a candidat s-a numit „Modernizare cu Rădăcini”. Pentru partid, următorul test imediat este termenul de 22 iunie, ora 12:00, însă, dacă argumentele privind suspendarea deciziilor și procedura statutară vor fi împinse mai departe, conflictul se poate muta rapid din forurile interne în instanță. [...]
Ilie Bolojan spune că a menținut colaborarea instituțională cu președintele Nicușor Dan , în pofida tensiunilor politice din jurul desemnării lui Adrian Veștea , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care relația dintre PNL și președinte a fost pusă sub presiune de decizii recente, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Premierul interimar afirmă că, personal, nu l-a atacat „nici de la tribună, nici de aici” pe șeful statului, dar a criticat decizia de a-l nominaliza pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea PNL, pe care a numit-o un gest „lipsit de fairplay”. „Am căutat în toată această perioadă să am o relație corectă și nu am avut probleme de a nu colabora.” Unde spune Bolojan că a funcționat cooperarea Guvern–Președinție Bolojan susține că, dincolo de disputa politică, echipele celor două instituții au lucrat împreună și „deciziile s-au luat fără probleme” în domenii care cer coordonare între Palatul Victoria și Cotroceni, între care: politica externă; relațiile cu Comisia Europeană; apărarea, unde „erau componente amestecate între Guvern și președinție”. Miza politică: tensiuni interne în PNL În intervenția la Digi24, liderul PNL leagă criticile sale de efectele interne ale nominalizării lui Veștea, spunând că decizia a „creat tensiuni în interiorul Partidului Național Liberal” și că partidul nu „fuge” de această realitate. În lipsa altor detalii în material despre pașii următori, poziționarea lui Bolojan indică o încercare de a separa conflictul politic de funcționarea cooperării instituționale, într-un moment în care deciziile privind formarea guvernului rămân un punct sensibil pentru PNL. [...]
