Știri
Știri din categoria Politică monetară
BCE deschide din trimestrul IV o linie de lichiditate de până la 50 mld. euro pentru bănci din afara zonei euro, un mecanism care le poate oferi finanțare de urgență în moneda unică și, implicit, poate întări utilizarea euro în afara uniunii monetare, potrivit Economica.
Facilitatea permite băncilor participante să primească lichiditate de până la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 mld. lei), sub forma unor împrumuturi garantate cu active de înaltă calitate denominate în euro.
Banca Centrală Europeană arată că băncile centrale implicate vor putea folosi „flexibilitatea fondurilor EUREP” fără restricții prealabile, iar după finalizarea procesului de integrare vor putea efectua retrageri din trimestrul IV.
Analiștii citați de publicație consideră că mecanismul de siguranță al BCE oferă băncilor din afara zonei euro acces la finanțare de urgență în euro „în momentele dificile” și consolidează stimulentele pentru utilizarea monedei unice.
Inițiativa este prezentată ca parte a eforturilor mai ample ale președintei BCE, Christine Lagarde, de a valorifica ceea ce a numit „momentul global al euro”, într-un context în care politicile economice ale președintelui SUA, Donald Trump, „pun sub semnul întrebării dominația îndelungată a dolarului”, conform aceleiași surse.
Recomandate
Christine Lagarde spune că rămâne la conducerea BCE cel puțin și în 2027, reducând incertitudinea de pe piețe și încercând să închidă speculațiile despre o plecare anticipată, potrivit HotNews . Într-o conferință de presă de joi, după decizia Băncii Centrale Europene de a menține nemodificate cele trei dobânzi reprezentative, Lagarde a folosit o metaforă pentru a transmite că își continuă mandatul: „când sunt nori la orizont, căpitanul rămâne pe navă”. Ea a adăugat explicit: „Nu o să mă vedeți plecând înainte de 2027”. Totuși, întrebată să se angajeze că își va duce mandatul până la capăt (octombrie 2027), Lagarde a spus că nu îi place să fie „îngrădită”, păstrând o nuanță de ambiguitate privind finalul exact al mandatului. Contextul declarațiilor vine după ce, pe 3 iulie, Lagarde afirmase că nu exclude posibilitatea de a părăsi președinția BCE înainte de termen pentru a aduce „o voce europeană” în dezbaterea prezidențială din Franța. Întrebată atunci dacă ar susține un candidat sau ar candida ea însăși, a răspuns inițial „O să mă gândesc la asta”, apoi s-a corectat: „Nu, glumesc. Nu cred că este pe ordinea de zi”. Următoarele alegeri prezidențiale din Franța sunt programate pe 18 aprilie și 2 mai 2027. [...]
BCE susține că zona euro poate absorbi mai bine șocurile geopolitice fără a renunța la lupta cu inflația , iar această „reziliență” este unul dintre argumentele pentru care banca centrală își apără decizia recentă de majorare a dobânzii de referință, potrivit Agerpres . Christine Lagarde a spus, la deschiderea reuniunii anuale a principalilor șefi de bănci centrale de la Sintra (Portugalia) , că zona euro se va confrunta cu șocuri geopolitice mai frecvente, într-un context în care accesul la piețe, aprovizionarea cu energie și cu materiale critice sunt „din ce în ce mai instrumentalizate”. De ce contează: politica monetară rămâne restrictivă, pe fondul inflației peste țintă În acest cadru, președinta BCE a apărat majorarea dobânzii de referință, decizie criticată de unii economiști pe motiv că nu ar fi fost necesară și că ar putea afecta creșterea economică. „Majorarea dobânzii a fost justificată conform scenariului luat în considerare. A fost, în mod deliberat, o decizie robustă. Și nimic din ce am observat de atunci nu a pus la îndoială această evaluare.” BCE a majorat în iunie dobânda de referință pentru prima dată în ultimii trei ani, după ce inflația anuală din zona euro a urcat la 3,2% în mai, de la 3% în aprilie. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2023 și a treia lună consecutivă în care inflația depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%. Context: șocul energetic și întrebarea investitorilor Potrivit informațiilor citate, accelerarea inflației a fost în linie cu previziunile analiștilor și este pusă pe seama războiului din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile la petrol și gaze în Europa în ultimele trei luni. În acest context, investitorii urmăresc dacă BCE va majora din nou dobânda de referință pentru a ține sub control creșterea prețurilor. Lagarde a argumentat că efectele șocurilor asupra economiei sunt „mai bine ținute sub control”, invocând între factorii care au întărit reziliența măsurile BCE și o supervizare mai bună a băncilor. [...]
BCE a reluat ciclul de creștere a dobânzilor, semnalând că șocul energetic din conflictul SUA–Iran riscă să țină inflația sus , într-un moment în care economia zonei euro este deja revizuită în jos, potrivit Ziarul Financiar . Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,25%, în prima creștere din 2023 încoace. Decizia a fost anticipată aproape integral de piețe, investitorii mizând pe o majorare de cel puțin 25 de puncte de bază. De ce contează: inflația revine în prim-plan, iar creșterea încetinește BCE își justifică mișcarea prin presiunile inflaționiste generate de conflictul dintre SUA și Iran, care a afectat piețele energetice globale și a împins în sus prețurile la energie. Instituția arată că scumpirea energiei continuă să se transmită în lanț către costurile alimentelor, bunurilor și serviciilor. În comunicarea oficială, banca centrală a transmis că decizia de a majora ratele este „robustă” într-o gamă largă de scenarii privind evoluția șocului și impactul asupra perspectivelor pe termen mediu pentru zona euro. Prognoze revizuite: inflație mai mare, creștere mai mică BCE a revizuit în sus estimările privind inflația și în jos perspectivele de creștere economică pentru zona euro: Inflație medie : 3% în 2026, 2,3% în 2027 și 2% în 2028. Creștere economică : 0,8% în 2026, 1,2% în 2027 și 1,5% în 2028. Potrivit instituției, conflictul afectează piețele de materii prime, veniturile populației și încrederea consumatorilor, ceea ce apasă asupra activității economice. Mesajul BCE: fără promisiuni privind următoarele mișcări Christine Lagarde , președinta BCE, a indicat că banca nu își asumă acum o traiectorie prestabilită a dobânzilor, pe fondul incertitudinilor ridicate. „Perspectivele rămân incerte, cu riscuri în sus pentru inflaţie şi riscuri în jos pentru creştere economică. Nu ne angajăm în acest moment pe o anumită traiectorie a dobânzilor.” [...]
O posibilă majorare a dobânzii-cheie a BCE ar scumpi creditele în zona euro , într-un moment în care economia este deja sub presiune, pe fondul accelerării inflației după șocul petrolului, potrivit Economedia . Banca Centrală Europeană urmează să anunțe joi, la ora 14:15 (ora României), decizia de politică monetară, iar analiștii se așteaptă la prima majorare a dobânzilor după 2023, în contextul creșterii bruște a prețurilor de consum în zona euro, relatează DPA, citată de Agerpres. Dobânda de politică monetară a BCE – relevantă atât pentru bănci, cât și pentru cei care economisesc – s-a situat la 2% de la mijlocul anului 2025. De ce crește presiunea pe BCE: inflația a sărit peste țintă Impulsul inflaționist este legat de șocul prețului petrolului, apărut pe fondul războiului din Iran. În luna mai, prețurile de consum din zona euro au fost cu 3,2% mai mari decât în mai anul trecut, potrivit Eurostat , depășind semnificativ ținta BCE de 2% pe termen mediu. Pentru comparație, în februarie rata anuală a inflației era de 1,9%, ceea ce indică o accelerare rapidă în doar câteva luni. Pe lângă energie, au crescut și prețurile la servicii, iar economiștii se tem de o scumpire mai generalizată, pe măsură ce companiile transferă către clienți costurile mai mari cu energia și transportul. Efectul unei dobânzi mai mari: frână pe cerere, dar risc pentru o economie deja slăbită Christine Lagarde a spus în repetate rânduri că BCE este pregătită să acționeze dacă va fi necesar. În logica politicii monetare, dobânzile mai mari tind să facă împrumuturile mai scumpe pentru consumatori și companii, ceea ce poate reduce cererea și, implicit, poate tempera inflația. În același timp, o astfel de decizie ar putea apăsa suplimentar pe economia zonei euro, descrisă ca fiind slăbită și afectată de consecințele războiului din Iran; economia s-a contractat „în mod surprinzător” în primul trimestru, conform informațiilor citate de Economedia. [...]
Încetinirea inflației în zona euro reduce presiunea pentru o nouă scumpire a creditului în iulie , dar piețele rămân poziționate pentru încă o majorare a dobânzilor BCE în toamnă, pe fondul riscurilor legate de energie și alimente, potrivit Ziarul Financiar . Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânzile în iunie, încercând să împiedice scumpirea petrolului să se transforme în așteptări inflaționiste mai ridicate. Între timp, datele recente arată o temperare peste așteptări a inflației, ceea ce slăbește argumentul unei noi creșteri chiar la ședința din această lună. Inflația a încetinit mai mult decât anticipau economiștii Conform datelor citate, inflația generală din zona euro a coborât la 2,8% în iunie , de la 3,2% în mai , în condițiile în care estimările indicau 3,0% (Reuters). Și inflația de bază (care exclude, de regulă, componentele volatile precum energia și alimentele, fiind urmărită atent de băncile centrale) a încetinit, la 2,4% , de la 2,6% . În același timp, inflația din servicii a scăzut la 3,2% , de la 3,5% . Pauză în iulie, dar „fereastră” pentru o nouă majorare în septembrie–octombrie În acest context, mai mulți strategi citați în material consideră că nu există urgență pentru o nouă scumpire a creditului în iulie, BCE având timp să evalueze dacă presiunile inflaționiste se reaprind sau se domolesc. Totuși, „vasta majoritate” a economiștilor și investitorilor se așteaptă ca BCE să majoreze probabil dobânzile din nou în septembrie sau octombrie , chiar dacă în iulie ar putea face o pauză. Argumentul: energia rămâne semnificativ mai scumpă decât înainte de război, iar conflictul din Orientul Mijlociu poate genera noi șocuri. Riscurile care pot împinge din nou prețurile în sus BCE este descrisă ca fiind îngrijorată de posibilitatea ca șocul energetic inițial să se transmită către alte prețuri și, ulterior, către salarii. Materialul notează însă că astfel de efecte „nu s-au materializat încă”, iar presiunile de creștere a salariilor nu accelerează, ceea ce întărește argumentele pentru prudență. În paralel, sunt menționate și riscuri pe partea alimentară: temeri că penuria de îngrășăminte din Orientul Mijlociu și valul de caniculă din Europa ar putea reduce randamentele culturilor și ar putea pune presiune pe prețurile alimentelor. Ce urmărește piața până la ședința BCE din 23 iulie Tensiuni majore la ședința de politică monetară din 23 iulie par puțin probabile, deși există din nou poziții divergente în interiorul BCE, apărute inclusiv la reuniunea anuală din Sintra (Bloomberg). Într-o tabără sunt oficiali precum Philip Lane , economist-șef al BCE, care avertizează că forțele inflaționiste declanșate la începutul conflictului pot reapărea prin cereri salariale mai mari sau creșteri întârziate ale costurilor la alimente și servicii. Cealaltă tabără este mai încrezătoare, fiind „plăcut surprinsă” de declinul prețurilor petrolului și mai puțin convinsă că vor urma efecte de „rundă a doua” (adică propagarea scumpirilor inițiale în restul economiei). Pentru companii și debitori în euro, miza imediată este dacă BCE confirmă o pauză în iulie, dar semnalizează ferm o nouă creștere în toamnă – scenariu care ar menține costurile de finanțare ridicate și ar prelungi incertitudinea în planificarea investițiilor și a bugetelor. [...]
Valul de scumpire a banilor se extinde în economiile dezvoltate , după ce Banca Centrală Europeană a intrat joi în „clubul” băncilor centrale care majorează dobânzile, alături de Australia, Norvegia și Japonia, pe fondul riscului ca șocul energetic legat de conflictul cu Iranul să reaprindă inflația, potrivit Reuters . Miza pentru piețe și companii este că politica monetară în G10 se întărește într-un moment în care prețul petrolului rămâne ridicat, iar Strâmtoarea Hormuz este „în mod efectiv închisă”, ceea ce împinge decidenții să prevină o rundă secundară de scumpiri. Reuters notează că și alte bănci centrale ar putea urma în lunile următoare. Cine a intrat deja în ciclul de majorări și de ce contează În zona euro, BCE a crescut dobânzile pentru prima dată în aproape trei ani, ducând rata depozitelor la 2,25%. Decizia a fost luată pentru a limita inflația înainte ca scumpirea energiei, alimentată de războiul cu Iranul, să se propage mai larg în economie. BCE a publicat și noi proiecții de bază pentru inflație: 3,0% în acest an, 2,3% în 2027 și 2,0% în 2028. În Australia, banca centrală a majorat dobânzile de trei ori în acest an, până la 4,35% (cea mai ridicată rată din G10), pentru a contracara un șoc energetic global, anulând integral reducerile operate anul trecut. Guvernatoarea Michele Bullock a spus că există semne că înăsprirea funcționează, iar piețele văd o pauză în lunile următoare, dar includ și o probabilitate de circa 75% pentru încă o majorare până la final de an. Norvegia a urcat dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază la începutul lui mai, până la 4,25%, mai devreme decât anticipau analiștii. Inflația de bază anuală a crescut neașteptat în mai, susținând așteptările că dobânzile ar putea urca din nou în acest an, deși banca centrală este văzută ca fiind pe „hold” la ședința din 18 iunie. În Japonia, Banca Japoniei este așteptată să majoreze săptămâna viitoare dobânda pe termen scurt de la 0,75%, continuând ciclul prudent de creșteri început după ieșirea din dobânzi negative. Reuters menționează că inflația la nivelul prețurilor de producție a accelerat în mai la cel mai rapid ritm din ultimii trei ani, parțial din cauza slăbiciunii yenului, iar o majorare ar putea ajuta moneda, deși nivelul dobânzilor rămâne scăzut față de alte economii. Cine stă pe loc acum, dar piețele văd riscuri de majorare În SUA, investitorii se așteaptă ca Rezerva Federală să mențină dobânzile la ședința din 16-17 iunie, însă conflictul cu Iranul a schimbat rapid așteptările: mai întâi au fost eliminate pariurile pe reduceri, apoi a apărut în prețuri scenariul unei majorări în 2026. Piețele indică acum o probabilitate de 60% pentru o creștere până la ședința din octombrie, potrivit Reuters, care amintește și de presiunile politice asupra noului președinte al Fed, Kevin Warsh. În Marea Britanie, Banca Angliei este așteptată să păstreze dobânda la 3,75% pe 18 iunie (nivel la care a rămas pe tot parcursul lui 2026), însă piețele includ integral o majorare până în septembrie. Un semnal al incertitudinii: la ultima ședință, BoE a renunțat la publicarea unei prognoze centrale pentru inflație și alți indicatori, înlocuind-o cu trei scenarii, dintre care cel mai sever ar putea necesita o creștere „viguroasă” a costurilor de împrumut. Restul tabloului G10: pauze, dar cu nuanțe Reuters mai arată că: Noua Zeelandă nu se reunește până la începutul lui iulie, când piețele văd probabilă o majorare de la 2,25%, însă banca centrală se confruntă cu o combinație dificilă: inflație așteptată peste intervalul-țintă de 1%-3% și șomaj la un maxim al ultimului deceniu. Canada a menținut dobânda la 2,25%, invocând puține semne că energia mai scumpă se transmite în inflația de bază; economiștii se așteaptă la dobânzi stabile în 2026. Suedia (1,75%) și Elveția (0%) nu sunt considerate „în grabă” să majoreze, pe fondul inflației mai reduse; în cazul Elveției, francul puternic este deja un factor de înăsprire, iar banca centrală ar putea apela mai mult la intervenții valutare. În ansamblu, extinderea grupului de bănci centrale care cresc dobânzile sugerează că riscul dominant pentru lunile următoare rămâne inflația alimentată de energie, nu încetinirea economică — ceea ce poate menține costurile de finanțare ridicate și volatilitatea pe piețele valutare și de obligațiuni. [...]
