Politică monetară25 mar. 2026
Christine Lagarde avertizează că depășirea țintei de inflație poate conduce la înăsprirea politicii monetare a BCE - impact asupra deciziilor de dobândă și control al inflației
Christine Lagarde avertizează că depășirea țintei de inflație poate cere înăsprire a politicii monetare, potrivit Economedia , care citează Reuters via Agerpres. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE) a spus că și o depășire „nu prea persistentă” a țintei, pe fondul actualului șoc energetic, ar putea justifica o înăsprire moderată. Ținta de inflație pe termen mediu a BCE este de 2%. Declarațiile au fost făcute într-un discurs rostit la Frankfurt, în contextul în care banca centrală încearcă să evalueze cât de mult se transmite scumpirea energiei în restul economiei. Mesajul BCE după ultima ședință: dobânzi neschimbate, dar vigilență sporită Săptămâna trecută, BCE a menținut nemodificate ratele dobânzilor, însă a semnalat că urmărește riscurile pentru inflație și creștere economică generate de majorarea prețului petrolului și că este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar. Comunicatul de presă publicat după a doua reuniune a BCE din 2026 indică nivelurile actuale ale dobânzilor reprezentative: 2% pentru facilitatea de depozit, 2,15% pentru operațiunile principale de refinanțare și 2,40% pentru facilitatea de creditare marginală. Când ar putea interveni BCE: mărimea și persistența deviației de la țintă Lagarde a spus că, dacă șocul energetic ar duce la o depășire mare, dar nu prea persistentă a țintei de inflație, „unele măsuri de ajustare a politicii monetare ar putea fi justificate”. În același timp, a avertizat că lipsa unei reacții ar putea crea un risc de comunicare, dacă publicul nu înțelege de ce banca centrală nu răspunde. Șefa BCE a mai arătat că, dacă se anticipează o abatere „semnificativă și persistentă” de la țintă, răspunsul ar trebui să fie pe măsură, altfel crește riscul de „de-ancorare” a așteptărilor inflaționiste (adică populația și companiile nu mai cred că inflația va reveni la 2% și își ajustează prețurile și salariile în consecință). Scenariile BCE pentru inflație și ce urmărește banca centrală Oficialul nu a echivalat explicit criteriile enunțate cu scenariile publicate de BCE săptămâna trecută, dar acestea sunt apropiate de traiectoria inflației din scenariul „nefavorabil”, conform informațiilor din articol. În scenariul de bază, BCE vede o inflație de 2,6% în 2026, de la aproximativ 2% în 2025. În scenariul „nefavorabil”, inflația ar depăși 4% în semestrul al doilea din 2026, apoi ar reveni la țintă până la mijlocul lui 2027, iar în scenariul „sever” ar trece de 6% la începutul lui 2027 și nu ar reveni la țintă în anii următori. Date recente: inflația totală aproape de 2%, inflația de bază peste țintă BCE caută semne timpurii că șocul energiei se înglobează în dinamica mai largă a inflației și urmărește posibile efecte secundare, inclusiv evoluția salariilor și a așteptărilor inflaționiste. Lagarde a spus că, dacă deviațiile așteptate de la țintă sunt mai mari și mai persistente, „necesitatea de a acționa devine mai puternică”. Datele Eurostat arată că inflația anuală în zona euro a urcat la 1,9% în februarie, de la 1,7% în ianuarie, aproape de ținta de 2%. În schimb, inflația de bază (indicator care exclude prețurile volatile, precum energia și alimentele) a crescut la 2,4%, de la 2,2%, fiind un reper urmărit atent de BCE în deciziile de politică monetară. BCE își leagă reacția de două criterii: mărimea depășirii țintei și cât de persistentă este abaterea. Banca centrală urmărește în special transmiterea șocului energetic în salarii și în așteptările inflaționiste. Analiștii se așteaptă la două majorări ale dobânzii în 2026, pe fondul unei inflații estimate peste țintă în următorii ani. [...]