Știri
Știri din categoria Politică monetară
BNR ar putea amâna până în S2/2027 un ciclu modest de tăieri de dobândă, pe fondul unei inflații încă ridicate și al unei dezinflații așteptate abia după disiparea efectului temporar al șocului prețurilor la energie, potrivit unei analize citate de Ziarul Financiar.
Analiștii UniCredit estimează că inflația din România ar putea scădea brusc de la mijlocul lui 2026, iar combinația dintre prețuri la energie în scădere și cererea slabă a consumatorilor ar urma să împingă inflația mai jos și în a doua jumătate a lui 2027. În acest scenariu, politica monetară ar reflecta „atenuarea preconizată a perspectivelor inflației”, după ce trece efectul temporar al șocului energetic.
Mesajul central al prognozei este că relaxarea monetară ar veni târziu și ar fi „modestă”, ceea ce sugerează o perioadă prelungită cu dobânzi ridicate în lei. În prezent, dobânda-cheie este 6,5% și a rămas la acest nivel de doi ani, în condițiile persistenței inflației, notează publicația.
În regiune, comparația scoate în evidență poziția mai restrictivă a României: Ungaria are dobânda-cheie la 6%, Serbia la 5,75%, iar Polonia și Cehia la 3,75%, conform datelor băncilor centrale citate.
În raportul macroeconomic trimestrial pentru T2/2026, UniCredit anticipează că banca centrală a Ungariei va continua probabil să reducă ratele dobânzilor în 2026, în timp ce decidenții din Polonia, România și Serbia ar urma să aștepte până în a doua jumătate a lui 2027 pentru a începe cicluri „modeste” de relaxare. Pentru Cehia, banca ar inversa probabil în 2027 creșterea ratelor dobânzilor din 2026.
România are, potrivit articolului, cea mai mare inflație din regiune, „de aproape 11%”, după ce inflația „s-a apropiat din nou de 11% în aprilie”. În acest context, o eventuală reducere a dobânzii-cheie este condiționată de o dezinflație mai convingătoare, iar calendarul indicat de UniCredit împinge începutul relaxării spre S2/2027.
Recomandate
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând prudență în fața unei inflații care a urcat din nou , potrivit Agerpres . Decizia a fost luată în ședința din 8 iulie 2026, pe fondul „incertitudinilor foarte ridicate”, conform comunicatului băncii centrale. Pe lângă dobânda de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR a menținut și coridorul facilităților permanente: dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.” Inflația a accelerat din nou, cu presiuni din energie și prețuri administrate BNR arată că rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului II 2026, ajungând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Avansul a fost pus în principal pe seama: creșterilor de dinamică la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază și al urcării cotației petrolului; majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat. În același timp, inflația CORE2 ajustat (indicator care exclude unele prețuri volatile și administrate, pentru a surprinde mai bine tendința de fond) și-a întrerupt trendul lent descendent și a urcat la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie. BNR leagă această evoluție de efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, de creșterea cursului leu/euro și de dinamica prețurilor unor importuri, pe fondul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt. Economie slabă, dar cu semne de redresare; creditarea crește, cu pondere mai mică a împrumuturilor în lei Pe partea de activitate economică, banca centrală notează că economia a stagnat în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială). În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor și-a accentuat contracția, iar investițiile (formarea brută de capital fix) și-au încetinit creșterea, dar au rămas „solide”. BNR indică însă o ușoară redresare în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, cu evoluții neuniforme între sectoare: vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în aprilie–mai, construcțiile au avut un „amplu salt” în aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția. În zona financiară, banca centrală consemnează că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, pe fondul creșterii creditului în valută (în special către societăți nefinanciare) și al efectului cursului de schimb. Ponderea creditului în lei în total a coborât la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026. Ce urmărește BNR mai departe BNR își justifică deciziile prin obiectivul de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, „în condiții de păstrare a stabilității financiare”, și spune că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale, fiind pregătită să folosească instrumentele disponibile. În același timp, Consiliul de Administrație reiterează importanța unui „mix echilibrat” de politici macroeconomice și a reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, pentru stabilitatea macroeconomică. [...]
Conducerea BNR decide azi dacă schimbă dobânda-cheie , un semnal cu efect direct în costul creditelor și în economie , potrivit HotNews . Cei nouă membri ai boardului se întâlnesc pentru a discuta dacă vor crește dobânda, dacă o vor scădea sau dacă o vor menține la nivelul actual, de 6,5%. Miza este una practică: decizia de politică monetară influențează rata plătită la bancă, cursul euro și, indirect, prețurile alimentelor din supermarket, arată publicația. Ce se decide și cine pregătește analiza Înaintea ședinței, Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară din BNR, le-a prezentat deja membrilor boardului analiza privind situația economică, conform aceleiași surse. Documentul este baza tehnică pe care se sprijină discuția despre dobânda-cheie. Deocamdată, din informațiile disponibile în material, nu reiese ce opțiune este favorizată în board (majorare, reducere sau menținere), ci doar că toate cele trei variante sunt pe masă. [...]
BNR este așteptată să păstreze dobânda-cheie la 6,50% și să evite tăieri în 2026 , într-un context în care inflația rămâne ridicată, iar banca centrală își apără credibilitatea antiinflaționistă, potrivit unei analize citate de Economedia . Miza pentru economie și companii este prelungirea perioadei de finanțare scumpă, inclusiv prin menținerea unor condiții monetare „destul de restrictive”. Economiștii chestionați de Bloomberg se așteaptă în unanimitate ca BNR să mențină rata dobânzii de referință neschimbată, la 6,50%, la ședința din 8 iulie. De această dată, banca centrală ar urma să publice doar comunicatul standard, fără indicii detaliate despre pașii următori, însă tonul și evaluarea tendințelor macroeconomice sunt considerate relevante. De ce dobânzile ar putea rămâne sus mai mult timp Erste anticipează că dobânda-cheie va rămâne la 6,50% până în mai 2027, iar majorările sunt văzute ca puțin probabile într-o economie slabă, cu „decalaj de producție negativ” (adică activitatea economică sub potențial). Totuși, banca notează că BNR ar putea înăspri gestionarea lichidității prin licitații de atragere a depozitelor, ceea ce ar putea împinge rata efectivă peste nivelul facilității de depozit (5,50%), dar nu acesta este scenariul de bază și ar reflecta mai degrabă preocupări legate de cursul de schimb decât o reaprindere a inflației. În paralel, Erste mizează pe o dezinflație lentă: banca se așteaptă ca inflația la final de an să fie 5,9% (an/an), față de 10,9% (an/an) în mai, pe fondul unor efecte de bază favorabile în lunile de vară. Evoluțiile recente ale petrolului Brent ar putea aduce o ușurare pe termen scurt prin prețuri globale ale combustibililor mai temperate. Riscuri: cursul leului și inflația de bază Un risc de creștere pentru inflație rămâne deprecierea leului, deși, „deocamdată”, cursul EUR/RON s-a stabilizat într-un nou interval de tranzacționare. Inflația de bază (care exclude, de regulă, componente volatile precum energia și alimentele) a fost 8,5% (an/an) în mai, iar estimarea Erste este că aceasta ar coborî la 5,6% până la finalul anului. În acest context, banca consideră că, în pofida creșterii economice slabe, a încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, a deteriorării condițiilor de pe piața muncii și a scăderii puternice a salariilor reale, BNR va prioritiza menținerea reputației de „luptător împotriva inflației” și va păstra politica monetară restrictivă. 2026: recesiune în scenariul de bază și legătura cu politica fiscală Erste indică drept scenariu de bază o recesiune în 2026, cu riscul de adâncire dacă absorbția Fondului de Redresare și Reziliență (RRF) rămâne sub așteptări. Instabilitatea politică internă este un factor suplimentar de incertitudine. Pe partea fiscală, banca notează că execuția bugetară „solidă” din primele cinci luni, o ipoteză „realistă” pentru bugetul pe 2026 și veniturile mai mari din creșterea PIB-ului nominal alimentată de inflație ar oferi o marjă pentru atingerea țintei de deficit din acest an, de 6,2% din PIB. În consecință, Erste consideră probabil ca ratingurile suverane să rămână neschimbate în 2026. În același timp, traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană presupune o înăsprire fiscală suplimentară din 2027, menită să ducă la excedent primar și să inverseze creșterea datoriei publice ca pondere în PIB. Banca avertizează că implementarea cere un angajament politic puternic, care ar putea fi slăbit după căderea guvernului, iar apropierea anului electoral 2028 ar putea reduce șansele unei ajustări fiscale continue — ceea ce, la rândul său, ar putea împinge către condiții monetare mai restrictive. Context extern: BCE și Fed, repere pentru BNR Erste mai arată că deciziile recente din regiune, precum și poziționarea BCE și a Rezervei Federale a SUA (Fed), rămân importante pentru „funcția de reacție” a BNR. În analiza citată, banca notează o înăsprire a tonului atât la BCE, cât și la Fed, însă, „având în vedere profilul diferit al inflației”, consideră că BNR își poate permite să aștepte mai mult înainte de a lua măsuri. [...]
BNR nu vede motive să schimbe mecanismul de calcul al ROBOR doar pe baza unor „supoziții”, în pofida anchetei Consiliului Concurenței și a amenzii-record aplicate celor 10 bănci participante la fixing , potrivit Ziarul Financiar . Mesajul băncii centrale este că regulile actuale sunt aliniate reglementărilor locale și internaționale, iar transparența cotațiilor rămâne un element-cheie pentru funcționarea pieței monetare. Victor Andrei, director în Direcția Operațiuni de Piață din BNR, a spus la Academia de Studii Economice (ASE) că, „atâta timp cât mecanismul nu încalcă nicio reglementare, nici locală, nici internațională”, nu vede de ce ar fi schimbat „pe supoziții”. Declarațiile vin în contextul în care Consiliul Concurenței a anunțat pe 7 iunie că a amendat cele 10 bănci implicate în stabilirea ROBOR cu 3,73 mld. lei (710 mil. euro), cumulat, pentru că în perioada fixingului ar fi schimbat informații confidențiale. De ce contează: ROBOR rămâne reperul operațional al „prețului banilor” Din perspectiva BNR și a participanților la discuția de la ASE, miza este păstrarea unui mecanism care susține „price discovery” (formarea prețului prin informație disponibilă în piață) și care, în practică, este folosit ca reper pentru o parte importantă a dobânzilor din economie. Andrei a argumentat că potențiala manipulare a cotațiilor ar fi „aproape imposibilă”, inclusiv pentru că există un ecart maxim între bid și offer (diferența dintre cotația de cumpărare și cea de vânzare) introdus în 2007, ceea ce ar obliga o bancă să-și asume riscuri și pierderi dacă ar încerca să împingă artificial nivelul ROBOR. În plus, din calcul sunt excluse cotațiile minime și maxime, tocmai pentru a reduce expunerea la variații nejustificate. Relația cu politica monetară: studiul ASE indică o legătură stabilă cu dobânda-cheie La eveniment a fost prezentat un studiu realizat de ASE în parteneriat cu Raiffeisen Bank , care concluzionează că ROBOR urmărește politica monetară a BNR, iar eventualele deviații sunt temporare. Profesorul Radu Ciobanu (prodecan FABBV, membru al echipei de realizare a studiului) a explicat că există „o legătură stabilă pe termen lung între ROBOR și rata dobânzii de politică monetară”, iar abaterile sunt corectate ulterior către un nivel de echilibru. Studiul indică și factori care pot explica deviațiile ROBOR față de reperul dat de dobânda-cheie, între care lichiditatea din sistemul bancar, utilizarea facilităților BNR, presiunile inflaționiste, riscul suveran și condițiile generale de piață. Analiza folosește serii lunare pentru perioada ianuarie 2018–martie 2026. Ancheta Consiliului Concurenței și contactul cu BNR Întrebat dacă autoritatea de concurență a fost în contact cu banca centrală pe parcursul investigației, Victor Andrei a spus că BNR a primit spre final o listă de întrebări la care a răspuns „cât de detaliat” a putut. Separat, în discuțiile de la ASE au fost reluate argumente în favoarea transparenței: Andrei a comparat nevoia de afișare a cotațiilor cu afișarea prețurilor la benzinării, susținând că vizibilitatea prețurilor în interbancar este un avantaj, nu un dezavantaj. Context: profitabilitatea băncilor și încrederea în sistem Virgil Dascălescu, șef serviciu în Direcția Stabilitate Financiară din BNR, a afirmat că băncile nu își fac profitul din „manipularea indicilor”, ci din gestiunea riscului de credit, eficiență operațională și digitalizare, punctând și rolul încrederii în stabilitatea sectorului. În același cadru, Florian Libocor (AAFBR) a descris BNR drept un „termometru al economiei”, în sensul că deciziile de politică monetară transmit semnale către băncile comerciale, iar „prețul banilor” (inclusiv ROBOR) este sensibil la inflație, cerere și condițiile macroeconomice. Ce urmează Din informațiile prezentate, nu rezultă o decizie a BNR de a modifica regulile ROBOR ca urmare directă a investigației Consiliului Concurenței. Poziția exprimată public este că mecanismul rămâne valid atât timp cât respectă reglementările, iar discuția se mută, cel puțin deocamdată, în zona de interpretare a faptelor din anchetă și a modului în care transparența și regulile de piață pot coexista cu cerințele de concurență. [...]
Conducerea BNR avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot afecta independența politicii monetare , într-un moment în care Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci la stabilirea indicelui, potrivit Economedia . Cristian Popa , membru al Consiliului de administrație al BNR, a susținut că ROBOR s-a poziționat „în ultimii 30 de ani” în jurul ratei-cheie, în interiorul coridorului format de facilitatea de depozit și cea de credit, iar evoluția lui trebuie citită împreună cu contextul macroeconomic și cu lichiditatea din piață. În opinia sa, creșterea ROBOR din 2021–2022 a fost sincronizată cu mișcări similare din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și cu majorările de dobândă operate de marile bănci centrale, pe fondul inflației. De ce contează: ancheta de concurență riscă să se suprapună peste deciziile de dobândă Oficialul BNR a argumentat că ROBOR a crescut „în mare parte” pentru că banca centrală a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația, în cadrul mandatului de stabilitate a prețurilor. În acest context, căutarea unor „vinovați” pentru creșterea ROBOR ar pune în discuție independența băncii centrale, pe care Popa o descrie drept esențială pentru stabilirea dobânzilor și, implicit, pentru controlul inflației. „Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuţie, până la urmă, independenţa băncii centrale.” Cum descrie BNR mecanismul ROBOR: indice „transparent”, format pe o piață Popa a insistat că ROBOR este un indice calculat zilnic „în mod transparent”, pe baza cotațiilor a 10 contributori, și a comparat formarea prețului cu mecanismele de pe bursă (cotații de cumpărare și vânzare). În aceeași logică, a spus că transparența și schimbul de informații sunt elemente structurale în formarea prețurilor pe piețele financiare și că mecanismele indicilor de referință nu ar trebui, prin ele însele, să ducă la prezumția unei coordonări anticoncurențiale. „Simplul fapt că o instituţie verifică ulterior dacă propriile cotaţii sunt afişate şi accesibile, nu demonstrează existenţa unor practici anticoncurenţiale.” Context: investigația Consiliului Concurenței și pașii următori Investigația Consiliului Concurenței a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie; acestea au 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finele primului semestru, conform informațiilor prezentate. În aprilie, președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și că eventualele amenzi ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. În același subiect, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis recent o poziție critică față de premisele anchetei și a avertizat că orice concluzie care ar trata creșterea ROBOR drept practică neconcurențială ar ajunge, implicit, să vizeze deciziile de politică monetară ale BNR. Pentru context suplimentar, Economedia trimite la articolul „BNR, săgeți către Consiliul Concurenței în ancheta ROBOR. Isărescu: Nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta? Ne apărăm, cu tărie, piața monetară” . [...]
BNR avertizează că venitul real al populației va fi lovit în S1/2026 de consolidarea bugetară și inflația ridicată , iar efectul se vede deja în slăbirea puterii de cumpărare și în scăderea PIB, potrivit Ziarul Financiar . În minuta ședinței de politică monetară din mai, banca centrală notează că puterea de cumpărare a continuat să se erodeze în primul trimestru din 2026, pe fondul încetinirii creșterii veniturilor și al nivelului încă înalt al inflației. În același timp, PIB-ul a scăzut, „mai ales pe seama descreșterii consumului privat”, ceea ce indică o frânare a principalului motor al economiei. Ce transmite BNR despre următoarele luni Mesajul central al BNR este că presiunea asupra veniturilor reale nu s-a încheiat. Instituția anticipează că activitatea economică va „resimți intens” în prima jumătate a anului impactul măsurilor de consolidare bugetară (adică reducerea deficitului prin tăieri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri fiscale) și al dinamicii ridicate a inflației, cu efect prioritar asupra venitului disponibil real al populației. Când ar putea veni redresarea și de ce contează BNR vede o redresare „ulterior, mai cu seamă în 2027”, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, în special cele din PNRR , dar și în contextul unei posibile detensionări a conflictului din Orientul Mijlociu și al revigorării cererii externe. „Activitatea economică se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, precum şi în contextul detensionării conflictului din Orientul Mijlociu şi al revigorării cererii externe.“ Pentru companii, semnalul este că cererea internă poate rămâne sub presiune pe termen scurt, într-un context în care consumul privat a început deja să tragă economia în jos, iar revenirea este împinsă mai degrabă spre 2027 decât spre finalul lui 2026. [...]
