Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Poziția Ungariei de a nu trimite arme Ucrainei complică linia comună NATO-UE , iar Kremlinul încearcă să o folosească drept argument pentru oprirea livrărilor occidentale, potrivit Digi24 . Kremlinul a salutat public faptul că noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , menține poziția predecesorului său, Viktor Orbán, de a refuza trimiterea de arme către Kiev. Mesajul Moscovei este că pacea ar veni „mai repede” dacă livrările de armament către Ucraina ar înceta. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax, și vin după întâlnirea de joi dintre Peter Magyar și secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Bruxelles, relatează Agerpres. „Apreciem aceasta pozitiv. Dacă una dintre părţi afirmă că nu consideră necesar să alimenteze conflictul, nu putem decât să ne bucurăm.” Ce a transmis Budapesta după discuția cu NATO Peter Magyar a indicat, într-o postare pe X, că Ungaria nu își schimbă poziția privind sprijinul militar direct pentru Ucraina: „I-am comunicat secretarului general că Ungaria nu va trimite arme sau echipament militar pentru conflictul ruso-ucrainean.” Cum își construiește Kremlinul mesajul către Europa Peskov a folosit reacția la poziția Ungariei pentru a susține două idei principale: Rusia ar prefera ca „toate țările” să decidă oprirea livrărilor de armament către Kiev, susținând că astfel „pacea ar veni mai repede”. Europa, în viziunea Moscovei, nu ar putea juca rol de mediator, deoarece „participă la conflict de partea Ucrainei”. „Nu uitaţi că armele europene trag asupra noastră şi nu putem ignora aceasta. În consecinţă, Europa nu poate pretinde în niciun fel că ar putea juca rolul de mediator.” În același timp, Peskov a spus că discuțiile din Uniunea Europeană despre posibilitatea unor negocieri cu Rusia și căutarea unor parteneri pentru dialog reprezintă „un lucru pozitiv”, pe care Moscova îl salută. [...]

Europarlamentarul Victor Negrescu cere ca incidentul dronei de la Galați să ajungă pe agenda Parlamentului European , pentru a crește presiunea asupra instituțiilor UE în vederea unor măsuri mai rapide de protecție la granițele Uniunii, potrivit Mediafax . Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, Negrescu afirmă că includerea cazului în dezbaterile Parlamentului European ar trebui să ducă la „mai multă protecție, mai multă coordonare și mai multă implicare europeană” pentru România și regiune. „Nu putem aștepta următorul incident pentru a acționa. Am solicitat, în acest sens, ca acest grav incident să fie inclus pe agenda dezbaterilor Parlamentului European pentru a pune presiune pe instituțiile europene să acționeze mai rapid și mai eficient.” Presiune pe autoritățile române, după răniții din Galați Europarlamentarul le cere „celor responsabili” să ofere „explicații coerente” pentru faptul că statul român „nu a reușit să îi protejeze” pe cei doi cetățeni răniți în urma exploziei unei drone rusești Geran-2, care s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați. Negrescu condamnă incidentul și susține că nu mai este vorba despre un risc teoretic, ci despre persoane rănite „pe teritoriul suveran al României”, solicitând decidenților guvernamentali să identifice soluții concrete pentru protejarea populației. Ce măsuri spune că a cerut la nivel european Negrescu afirmă că, de la începutul războiului, a solicitat instituțiilor UE măsuri de protecție, între care: monitorizare mai rapidă și mai eficientă la granițele UE; sprijin european pentru comunitățile afectate; accelerarea implementării Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, pentru monitorizare permanentă, avertizare timpurie și coordonare mai bună a răspunsului; o prezență europeană mai puternică în regiunea Mării Negre; investiții suplimentare în securitatea infrastructurilor critice. În mesajul său, europarlamentarul susține că incidentul de la Galați indică o problemă de securitate care depășește nivelul național și ține de responsabilitatea europeană privind protecția cetățenilor UE. [...]