Externe28 iun. 2026
Comandantul ucrainean Oleksandr Sirskîi își centrează strategia pe uzură și lovituri cu drone asupra logisticii și energiei Rusiei - Kievul vizează pierderi ruse de peste 1.000 de oameni pe zi, potrivit The Times
Strategia lui Sirskîi mizează pe drone și pe lovirea economiei ruse , într-un război de uzură în care Kievul încearcă să forțeze Moscova să-și epuizeze resursele și să ajungă la negocieri dintr-o poziție mai slabă, potrivit Digi24 , care citează un interviu din The Times. Generalul Oleksandr Sirskîi , comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, descrie un set de obiective care depășesc linia frontului: menținerea controlului asupra teritoriului, provocarea zilnică de pierderi mari armatei ruse, perturbarea logisticii prin atacuri cu drone și slăbirea economiei Rusiei prin lovituri asupra sectorului energetic și a complexului militar-industrial. Ținta operațională: pierderi zilnice de peste 1.000 de oameni În interviul citat, Sirskîi afirmă că forțele ucrainene au ucis sau rănit grav 183.500 de soldați ruși de la 1 ianuarie, un nivel pe care îl compară cu estimarea de 180.500 de recruți ruși într-o perioadă similară. În logica unui război de uzură, miza este ca pierderile Rusiei să depășească ritmul de înlocuire a trupelor. „Obiectivul nostru principal este să ne asigurăm că inamicul suferă zilnic pierderi de peste 1.000 de oameni, morți sau răniți, pierderi atât de mari încât să depășească capacitatea inamicului de a-și reface forțele.” Materialul notează și o schimbare a raportului dintre morți și răniți, pusă pe seama „războiului cu drone”: date rusești interceptate de Direcția de Informații Militare a Ucrainei ar indica 62% morți și 38% răniți în rândul victimelor ruse. Lovituri în adâncime: logistică și energie, nu doar tranșee Un element central al strategiei descrise este extinderea presiunii dincolo de front. Digi24 menționează că dronele ucrainene de atac cu rază medie și-au intensificat acțiunile până la 241 km de linia frontului (aprox. 241 km), vizând resurse logistice rusești. Sunt date și exemple de ținte și efecte: atacul asupra rafinăriei Kapotnia din Moscova, cu două zile înainte de interviu, prezentat ca parte dintr-o serie de lovituri la distanță mare (context suplimentar în articolele Digi24 despre atac: „rafinăria de petrol din Moscova a fost din nou atacată” și momentul în care „capacul unui rezervor” a sărit în aer ); în Crimeea , lovituri asupra depozitelor de combustibil, porturilor, apărării antiaeriene și rutelor-cheie de aprovizionare (detalii în materialul Digi24: „Crimeea a rămas și fără energie electrică din cauza dronelor ucrainene” ). În această cheie, lovirea sectorului energetic devine o pârghie economică și militară: reduce resursele și complică logistica, dar are și rol în „lupta pentru controlul narațiunii”, prin vizibilitatea atacurilor. De ce contează: războiul devine competiție de producție și finanțare Articolul leagă eficiența recentă a Ucrainei de o combinație între intensificarea producției de drone și avantajul tehnologic, pe fondul unei schimbări în sprijinul extern: „Europa a preluat rolul de lider de la SUA” în finanțarea și echiparea Ucrainei, ceea ce ar fi accelerat achizițiile și producția. Potrivit Ministerului Apărării (citat în material), în primele patru luni ale acestui an Ucraina a achiziționat cu 300% mai multe drone de atac cu rază medie decât în tot anul 2025 și intenționează să producă șapte milioane de drone până la finalul anului, dintre care peste 65% ar urma să fie drone tactice de atac FPV (drone mici, controlate în timp real prin cameră video). Context militar: frontul rămâne activ, iar Rusia își ajustează calendarul Sirskîi spune că nu vede o schimbare a obiectivelor generale ale Rusiei și că Moscova își continuă operațiunile, „ajustând calendarul”. Digi24 menționează lupte intense de-a lungul frontului, inclusiv în zona orașului Kosteantînivka din Donbas, unde trupele ruse infiltrate ar fi câștigat teren. În același timp, generalul evită să declare un „moment decisiv” al războiului, dar vorbește despre speranța ca Rusia să ajungă la un punct de epuizare. „Nu pot afirma categoric că războiul se apropie de un moment de cotitură. Sperăm că va veni momentul în care inamicul își va mobiliza toate forțele, resursele și acțiunile, după care va urma epuizarea, iar apoi s-ar putea produce un moment de cotitură”. Profil și controverse: „magician” la Harkov, criticat pentru rigiditate Materialul reia și evaluări din interiorul NATO: un ofițer NATO, citat sub anonimat, spune că la Kiev Sirskîi era privit „ca un magician” după contraofensiva de la Harkov, ceea ce i-ar fi consolidat autoritatea. În paralel, sunt menționate critici legate de bătălii sângeroase pentru orașe pierdute (Bahmut, Avdiivka, Pokrovsk) și acuzații privind un stil „sovietic” de comandă, pe care aliații săi le consideră nedrepte. În esență, portretul rezultat este al unui comandant care își asumă explicit logica de uzură și mută o parte tot mai mare din efort pe tehnologie, producție și lovituri asupra infrastructurii economice — o direcție care, dacă se menține, poate influența atât costurile războiului pentru Rusia, cât și capacitatea Ucrainei de a susține ritmul operațional. [...]
