Știri
Știri din categoria Diverse
Un incendiu la un depozit de deșeuri și fier vechi din Portul Constanța Sud–Agigea a declanșat alertă RO-ALERT, fără evacuări și fără victime, potrivit Euronews. Incidentul contează operațional prin riscul de întreruperi punctuale în zona portuară și prin activarea procedurilor de avertizare publică într-un perimetru industrial.
Incendiul a izbucnit duminică dimineață, în apropierea porții 10, într-o zonă în care erau depozitate deșeuri și fier vechi. Coloana de fum a fost vizibilă de la sute de metri, iar autoritățile au transmis un mesaj RO-ALERT pentru avertizarea populației.
Focul a fost semnalat în jurul orei 7:00, iar la 6:55 a fost transmis mesajul de avertizare, conform ISU Dobrogea, citat de publicație.
„Incendiu gunoi și fier vechi în port Agigea, Poarta 10. La ora 6:55 a fost transmis mesaj tip RO-ALERT pentru degajări de fum în zona localității Agigea”, a transmis ISU Dobrogea.
Pompierii au localizat incendiul, însă echipajele ISU Constanța au rămas la fața locului pentru gestionarea situației.
Autoritățile spun că nu au existat victime și nu a fost necesară evacuarea locuitorilor, deși fumul dens a fost vizibil de la distanță. Din primele informații, reprezentanții ISU Dobrogea au indicat că nu există pericol de propagare.
Recomandate
Traian Băsescu susține că planul PNL de a forța anticipatele prin CCR nu are bază constituțională , deoarece dizolvarea Parlamentului este o prerogativă care aparține exclusiv președintelui, potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este una de reglementare: dacă interpretarea fostului șef al statului se confirmă, demersul liberalilor ar rămâne fără efect juridic, iar presiunea politică s-ar muta integral la Cotroceni. Într-o intervenție la B1TV, preluată de news.ro, Băsescu a argumentat că judecătorii Curții Constituționale nu pot „substitui” decizia președintelui în privința dizolvării legislativului. „Nu pot să obţină nimic prin Curtea Constituţională pentru că, în Constituţie, dizolvarea Parlamentului este un atribut unic al preşedintelui. Nu poate fi substituit de nimic altceva, nici de judecătorii Curţii Constituţionale.” Fostul președinte a mai spus că, din punct de vedere logic, anticipatele nu pot fi obținute direct printr-o sesizare la CCR, pentru că pasul prealabil este dizolvarea Parlamentului, iar aceasta poate fi decisă doar de șeful statului. „Ei spun «mergem la Curte să facem alegeri anticipate». Nu! Mergeţi la Curte să dizolvaţi Parlamentul. Cum îl dizolvaţi? Că numai preşedintele poate să-l dizolve.” Context: Guvernul Mureșan și scenariul blocajului Dincolo de disputa juridică, Băsescu s-a declarat foarte sceptic în privința șanselor de învestire a cabinetului propus de Siegfried Mureșan, pe care le-a estimat la „doar 1%”, conform aceleiași surse. Totuși, el nu a exclus ca eșecul acestei tentative să accelereze negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară. „Poate după această tentativă se va găsi o soluţie definitivă.” În același timp, Băsescu a indicat că, dacă impasul politic persistă și nu se conturează o majoritate funcțională, alegerile anticipate pot deveni inevitabile, chiar dacă nu le susține „fără rezerve”. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă președintele refuză anticipatele PNL își menține strategia de presiune, iar vicepreședintele partidului, Alexandru Muraru, a confirmat că liberalii au pregătită o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan refuză convocarea alegerilor anticipate. Argumentul invocat de liberali este că, atunci când Parlamentul nu reușește să genereze un executiv funcțional, „soluția democratică” ar fi revenirea la vot, nu prelungirea negocierilor pentru formule politice succesive. [...]
Diana Buzoianu a primit aviz favorabil la limită pentru Ministerul Mediului , un vot strâns care indică o susținere fragilă pentru continuarea reformelor invocate de USR, înaintea etapelor următoare din Parlament, potrivit Stirile Pro TV . După audierea din comisiile parlamentare, Diana Buzoianu (USR) a transmis că „reformele începute în acest ultim an trebuie să continue” și le-a mulțumit colegilor pentru votul din comisii. Avizul pentru preluarea portofoliului Mediului a fost acordat cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, scor descris ca „foarte strâns”. Audierile au fost prelungite, deoarece candidata nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Conform informațiilor prezentate, ea este avocat, deputat USR din 2020 și ocupă postul de ministru al Mediului. Ce mizează USR: continuitatea unor măsuri deja începute În susținerea candidaturii, USR a invocat o serie de acțiuni din mandatul său, între care: reorganizarea Romsilva „de la 41 de direcții la 19”; trimiterea la Parchet a unor nereguli „de peste 46 milioane de lei”; lansarea unui sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologie de scanare și măsurare la distanță); întărirea Gărzii de Mediu. De ce contează votul strâns Diferența de un singur vot în comisii sugerează că susținerea politică pentru agenda de la Mediu rămâne disputată, chiar dacă avizul a fost obținut. În acest context, mesajul de „continuare” a reformelor vine pe fondul unei validări la limită, după audieri prelungite și întrebări numeroase în comisiile de specialitate. [...]
Donald Trump semnalează o posibilă relaxare a sancțiunilor și acces la fonduri iraniene înghețate , dacă Teheranul acceptă „măsuri concrete” privind programul nuclear, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare și economică: ridicarea sancțiunilor ar schimba rapid condițiile de finanțare și comerț pentru Iran, dar Washingtonul condiționează orice pas de concesii verificabile în dosarul nuclear. Ce ar pune SUA pe masă și ce cere în schimb Conform oficialilor americani citați de Axios , administrația Trump ar fi dispusă să ofere două concesii majore: ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului; deblocarea fondurilor iraniene înghețate. În schimb, SUA cer „măsuri concrete” din partea Iranului în privința programului nuclear. Un oficial american a indicat că discuțiile indirecte sunt „pozitive și constructive” și că Iranul „a dat de înțeles că este flexibil” pe teme nucleare, dar a avertizat că nu va exista acord „dacă nu se rezolvă problemele nucleare”. Negocieri indirecte, cu mediere din Qatar și Pakistan Mesajul către Teheran vine în timp ce mediatorii din Qatar și Pakistan încearcă, în această săptămână, să obțină un acord între cele două țări aflate în conflict. Potrivit informațiilor prezentate, mediatorii se întâlnesc la New York cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , pentru a discuta o propunere a Qatarului negociată în ultimele zile. Este de așteptat ca mediatorii din Qatar să se vadă cu reprezentanți ai administrației Trump mai târziu luni sau marți, în încercarea de a ajunge la o soluție. De ce rămâne acordul dificil În paralel, părțile ar avea priorități diferite: Iranul ar vrea ca discuțiile să se concentreze pe Strâmtoarea Ormuz și pe blocada navală impusă de SUA, în timp ce Washingtonul insistă pe concesii în domeniul nuclear. Un alt punct de blocaj ține de succesiunea pașilor: potrivit aceluiași oficial american, părțile sunt „pe poziții opuse” în privința calendarului angajamentelor și a ordinii măsurilor. Scepticism la Casa Albă și acuzații privind Ormuz Casa Albă ar fi sceptică față de promisiunile Iranului și ar acuza Teheranul că a încălcat ultimul memorandum de înțelegere, prin atacarea unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz în luna iulie, potrivit relatării. Oficialul american a spus că SUA vor „garanții” că Iranul are intenții serioase și nu urmărește doar să iasă dintr-o situație dificilă. În același context, oficialul a susținut că traficul prin Strâmtoarea Ormuz „continuă să crească”, iar blocada și sancțiunile ar slăbi poziția Iranului, în timp ce poziția SUA s-ar consolida. Ce urmează Din informațiile disponibile, următoarele zile sunt decisive pentru a vedea dacă discuțiile indirecte se pot transforma într-un acord: întâlnirile de la New York și consultările ulterioare cu administrația Trump ar trebui să clarifice dacă Iranul acceptă condiționalitățile nucleare cerute de Washington, premisă fără de care SUA nu ar avansa cu ridicarea sancțiunilor și deblocarea fondurilor. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz spune că întâlnirea Lavrov–Wadephul a confirmat lipsa de interes a Moscovei pentru negocieri , un semnal care complică perspectiva unei dezescaladări și menține presiunea pe politica europeană de sprijin pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Merz a declarat la Berlin că Germania depune „eforturi diplomatice intense”, invocând întâlnirea surpriză de la New York dintre ministrul german de Externe, Johann Wadephul, și omologul său rus, Serghei Lavrov, înaintea discursului acestuia din urmă la ONU. A fost prima întâlnire de acest tip de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, în condițiile în care Berlinul este descris ca principal susținător militar al Kievului. Mesajul Berlinului: apel la negocieri, dar fără semne de schimbare la Moscova În evaluarea cancelarului, reacția ulterioară a Rusiei a arătat că aceasta „nu este deloc interesată în prezent de negocieri serioase” privind Ucraina. În același context, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a apreciat că din partea rusă „nu a fost nicio schimbare”, iar finalul a fost „doar batjocură”. Merz a reluat apelul către guvernul rus să se așeze la masa negocierilor și a spus că Germania „nu va precupeți niciun efort” pentru a continua să ajute Ucraina. Totodată, a avertizat că Rusia „va trebui să plătească prețul” dacă va continua războiul. Context: poziționări la ONU și evoluții paralele în SUA După discuția cu Wadephul, Lavrov a avut un discurs „pe un ton vehement” la tribuna ONU, acuzând Europa că se opune păcii în Ucraina și afirmând că Moscova își va atinge obiectivele militare „indiferent de circumstanțe”. Separat, Digi24 notează că Moscova a bombardat din nou Kievul luni, iar în aceeași zi emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit la Washington cu responsabili americani pentru a „continua discuțiile constructive” despre o soluționare pașnică, potrivit unei surse de la Casa Albă. În conferința de presă comună cu Merz, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a spus că insistă asupra respectării principiului integrității teritoriale a tuturor statelor și l-a numit pe Vladimir Putin „om de stat excepțional”, amintind însă că, în trecut, Tokaev l-a îndemnat pe liderul rus să pună capăt războiului. [...]
Confirmarea că drona căzută în Brăila a avut încărcătură explozivă ridică miza de securitate pentru zona agricolă și infrastructura locală , după ce dispozitivul s-a detonat la impact și a provocat un incendiu, fără victime, potrivit Libertatea , care citează informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) . Incidentul a avut loc marți dimineața, 29 septembrie, pe un teren agricol din județul Brăila, în zona localității Gropeni. MApN spune că explozibilul din dronă „s-a detonat automat” la impactul cu solul, iar incendiul rezultat a afectat „o suprafață limitată” de teren agricol, fără a fi raportate victime. Ce au găsit echipele din teren MApN a anunțat că misiunea de cercetare din zona Gropeni s-a încheiat, iar militarii au identificat un crater și fragmente de dronă. În comunicarea oficială citată de publicație, ministerul precizează: „Din evaluările tehnice realizate la fața locului, s-a constatat că drona a avut încărcătură explozivă, care s-a detonat automat în momentul impactului cu solul.” Fragmentele au fost preluate de Serviciul Român de Informații (SRI) pentru analize suplimentare. Cum a fost semnalat incidentul și ce urmează Căderea obiectului a fost raportată în noaptea de luni spre marți printr-un apel la 112, după ce un cetățean a semnalat un incendiu care, potrivit informațiilor citate, s-a stins fără să producă pagube materiale. MApN mai arată că un elicopter IAR-330 SOCAT a survolat zona pentru cercetări aeriene și a revenit ulterior la bază. Fragmentele urmează să fie analizate pentru a se stabili proveniența și tipul dronei. [...]
NATO transmite că își poate calibra răspunsul la „zona gri” a Rusiei fără să-și expună public instrumentele , într-un semnal cu implicații directe pentru securitatea operațională a infrastructurii și a mediului de afaceri din Europa, potrivit Știrile Pro TV . Secretarul general al Alianței, Mark Rutte , a declarat că NATO are „toate opțiunile de răspuns” pentru a contracara operațiunile hibride ale Rusiei, însă nu toate măsurile vor fi făcute publice. Afirmațiile au fost făcute marți, la sediul NATO din Bruxelles, într-o conferință de presă susținută împreună cu premierul lituanian Mindaugas Sinkevičius , iar informația este atribuită de Știrile Pro TV publicației TVP World. În această logică, Rutte a indicat că Alianța are mijloace pentru a răspunde la acțiuni ostile ale Moscovei, inclusiv sabotaj, atacuri cibernetice și incidente cu drone, subliniind că reacțiile nu vor fi neapărat vizibile sau „simetrice”. „Nu le veți vedea întotdeauna în mod public. Nu vor fi întotdeauna simetrice. Nu va fi întotdeauna o reacție de tip «ochi pentru ochi», dar dispunem de opțiunile de răspuns de care avem nevoie.” De ce contează: accent pe răspunsuri nepublice și pe riscuri operaționale Mesajul vine pe fondul unei stări de alertă ridicate în Europa, după evaluări ale serviciilor de informații care avertizează că Rusia ar putea „testa” NATO printr-un spectru de acțiuni, de la sabotaje și atacuri cibernetice până la activități cu drone și chiar o operațiune militară limitată. Pentru companii și operatori de infrastructură critică, această abordare sugerează că o parte din contramăsurile Alianței pot rămâne în afara spațiului public, ceea ce poate complica anticiparea „din surse deschise” a modului în care se schimbă nivelul de protecție sau de reacție în fața incidentelor. „Vom face mai mult pentru Ucraina”, ca răspuns la „zona gri” Rutte a mai spus că, în opinia sa, cel mai bun răspuns al NATO la acțiunile Rusiei din „zona gri” este intensificarea sprijinului pentru Ucraina. „Mesajul nostru pentru Moscova este clar. Vom face mai mult pentru Ucraina, nu mai puțin.” El a argumentat că scopul acestor acțiuni ar fi să dezbine aliații și să le distragă atenția de la sprijinul pentru Ucraina, adăugând că atacurile tot mai agresive ale Rusiei ar indica faptul că Vladimir Putin a devenit „disperat”, pe fondul dificultăților întâmpinate în Ucraina. [...]
