Donald Trump a sugerat la G7 că ar putea renunța la „Înțelegerile de la Anchorage”, un cadru diplomatic care ar fi acceptat menținerea controlului Rusiei asupra Donbasului într-un eventual acord de pace, pe fondul frustrării față de Vladimir Putin, potrivit Kyiv Post. Mesajul, relatat de Axios pe baza a doi oficiali americani prezenți la summit, a alimentat însă scepticismul liderilor europeni cu privire la disponibilitatea Washingtonului de a trece de la retorică la măsuri concrete.

În relatarea citată, Trump a vorbit despre intensificarea presiunii asupra Moscovei și despre posibilitatea de a se retrage din aranjamentele diplomatice anterioare cu Rusia. „Înțelegerile de la Anchorage” sunt descrise ca un presupus cadru în care SUA ar fi fost de acord cu o cerere rusă de a păstra controlul asupra Donbasului în orice viitoare înțelegere de pace.

Unul dintre oficialii americani citați a indicat că, în pofida discursului mai dur, în Europa persistă îndoieli că administrația Trump va urma cu acțiuni palpabile.

„Trump era sceptic față de tot ce ține de Putin și vorbea despre presarea Rusiei, dar ceilalți lideri nu cred că va face, de fapt, ceva în privința asta.”

Presiune internă la Moscova pentru escaladare

În paralel cu incertitudinea din jurul eforturilor de pace intermediate de SUA, Kremlinul se confruntă cu presiuni interne pentru abandonarea diplomației, notează materialul. Reuters este citată cu informații potrivit cărora naționaliștii radicali din Rusia cer tot mai insistent oprirea negocierilor cu Washingtonul și escaladarea războiului împotriva Ucrainei, pe fondul unor atacuri ucrainene cu drone asupra Moscovei, Sankt Petersburgului și Crimeei ocupate.

Aceleași voci pro-război susțin că diplomația cu SUA a eșuat și cer „înfrângerea militară completă” a Ucrainei; unele poziții extreme invocă inclusiv arsenalul nuclear tactic, potrivit relatării.

Deși Kremlinul nu ar fi renunțat formal la contacte, trei oficiali ruși de rang înalt au declarat recent pentru Reuters că discuțiile cu SUA nu au produs progrese relevante, acuzând Washingtonul că nu și-ar fi respectat propunerile discutate la summitul Putin–Trump de anul trecut din Alaska.

Moscova respinge înghețarea frontului ca bază pentru negocieri

Pe linia diplomatică, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus, potrivit articolului, că Rusia nu va accepta oprirea luptelor pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri de pace. El a invocat experiența discuțiilor eșuate de la Istanbul din 2022 și a susținut că Rusia s-ar fi retras din regiunea Kiev ca „gest de bunăvoință”, înainte ca negocierile să se prăbușească.

În același timp, Lavrov și Putin ar menține poziția că Rusia este deschisă reluării discuțiilor, dar doar în condițiile recunoașterii „noilor realități teritoriale”, inclusiv cererea ca Ucraina să cedeze integral regiunea Donețk, inclusiv zone pe care Rusia încă încearcă să le cucerească.

În acest context, semnalul transmis de Trump la G7 – chiar dacă rămâne, deocamdată, la nivel de intenție – adaugă volatilitate cadrului de negociere și riscă să complice coordonarea transatlantică, în condițiile în care aliații europeni nu sunt convinși că Washingtonul va schimba efectiv linia de acțiune față de Moscova.