Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a sugerat la G7 că ar putea renunța la „Înțelegerile de la Anchorage”, un cadru diplomatic care ar fi acceptat menținerea controlului Rusiei asupra Donbasului într-un eventual acord de pace, pe fondul frustrării față de Vladimir Putin, potrivit Kyiv Post. Mesajul, relatat de Axios pe baza a doi oficiali americani prezenți la summit, a alimentat însă scepticismul liderilor europeni cu privire la disponibilitatea Washingtonului de a trece de la retorică la măsuri concrete.
În relatarea citată, Trump a vorbit despre intensificarea presiunii asupra Moscovei și despre posibilitatea de a se retrage din aranjamentele diplomatice anterioare cu Rusia. „Înțelegerile de la Anchorage” sunt descrise ca un presupus cadru în care SUA ar fi fost de acord cu o cerere rusă de a păstra controlul asupra Donbasului în orice viitoare înțelegere de pace.
Unul dintre oficialii americani citați a indicat că, în pofida discursului mai dur, în Europa persistă îndoieli că administrația Trump va urma cu acțiuni palpabile.
„Trump era sceptic față de tot ce ține de Putin și vorbea despre presarea Rusiei, dar ceilalți lideri nu cred că va face, de fapt, ceva în privința asta.”
În paralel cu incertitudinea din jurul eforturilor de pace intermediate de SUA, Kremlinul se confruntă cu presiuni interne pentru abandonarea diplomației, notează materialul. Reuters este citată cu informații potrivit cărora naționaliștii radicali din Rusia cer tot mai insistent oprirea negocierilor cu Washingtonul și escaladarea războiului împotriva Ucrainei, pe fondul unor atacuri ucrainene cu drone asupra Moscovei, Sankt Petersburgului și Crimeei ocupate.
Aceleași voci pro-război susțin că diplomația cu SUA a eșuat și cer „înfrângerea militară completă” a Ucrainei; unele poziții extreme invocă inclusiv arsenalul nuclear tactic, potrivit relatării.
Deși Kremlinul nu ar fi renunțat formal la contacte, trei oficiali ruși de rang înalt au declarat recent pentru Reuters că discuțiile cu SUA nu au produs progrese relevante, acuzând Washingtonul că nu și-ar fi respectat propunerile discutate la summitul Putin–Trump de anul trecut din Alaska.
Pe linia diplomatică, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus, potrivit articolului, că Rusia nu va accepta oprirea luptelor pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri de pace. El a invocat experiența discuțiilor eșuate de la Istanbul din 2022 și a susținut că Rusia s-ar fi retras din regiunea Kiev ca „gest de bunăvoință”, înainte ca negocierile să se prăbușească.
În același timp, Lavrov și Putin ar menține poziția că Rusia este deschisă reluării discuțiilor, dar doar în condițiile recunoașterii „noilor realități teritoriale”, inclusiv cererea ca Ucraina să cedeze integral regiunea Donețk, inclusiv zone pe care Rusia încă încearcă să le cucerească.
În acest context, semnalul transmis de Trump la G7 – chiar dacă rămâne, deocamdată, la nivel de intenție – adaugă volatilitate cadrului de negociere și riscă să complice coordonarea transatlantică, în condițiile în care aliații europeni nu sunt convinși că Washingtonul va schimba efectiv linia de acțiune față de Moscova.
Recomandate
Vladimir Putin le cere deputaților să susțină un buget care mută bani spre apărare , într-un semnal că Rusia își pregătește finanțarea războiului din Ucraina prin creșteri de cheltuieli care, potrivit presei, ar urma să apese pe capitolele sociale. Mesajul a fost transmis la deschiderea noii legislaturi a Dumei de Stat , relatează Agerpres . În discursul din camera inferioară a Parlamentului rus, Putin a cerut deputaților „să facă totul pentru victoria noastră”, invocând consolidarea apărării și sprijinul pentru militari și familiile lor. În același timp, el a îndemnat la aprobarea, pentru următorii trei ani, a unui buget „echilibrat”, care să mențină stabilitatea macroeconomică și să respecte programele sociale. Cheltuieli de apărare în creștere, potrivit scurgerilor din presa internațională Potrivit „scurgerilor de informații din presa internațională”, guvernul rus ar urma să majoreze din nou cheltuielile pentru apărare în următorii trei ani până la 50 de trilioane de ruble (aproape 600 de miliarde de dolari, aprox. 2.700 de miliarde de lei). Dacă bugetul va fi aprobat în Dumă, „așa cum este de așteptat”, Rusia ar urma să cheltuiască anul viitor 17,1 trilioane de ruble (peste 200 de miliarde de dolari, aprox. 900 de miliarde de lei), cu 27% mai mult decât era prevăzut în buget (13,5 trilioane de ruble, aproximativ 160 de miliarde de dolari, aprox. 720 de miliarde de lei). În consecință, notează mass-media citată de Agerpres , ar urma să scadă: cheltuielile sociale; investițiile în sănătate și educație; cheltuielile pentru drumuri și infrastructură; subvențiile pentru sectorul agricol. Majoritate confortabilă și apel la „unanimitate” Putin a amintit că partidul pro-Kremlin Rusia Unită deține 349 din 450 de locuri și a cerut unitate tuturor formațiunilor parlamentare, susținând că deciziile în chestiuni „vitale” trebuie luate cu sprijin „solidar și consolidat”, adică în unanimitate. „Sunteți chemați să acordați o atenție specială problemelor de importanță statală, precum consolidarea apărării țării și să faceți totul pentru victoria noastră, sprijinindu-i pe apărătorii patriei și pe familiile lor.” Context politic: contestarea votului și proteste fără autorizație În același timp, comuniștii au pus sub semnul întrebării majoritatea constituțională a Rusiei Unite, reclamând nereguli la votul electronic și la numărarea voturilor în scrutinul parlamentar desfășurat între 18 și 20 septembrie. Potrivit informațiilor citate, activiști – inclusiv liberali și comuniști – au convocat proteste împotriva a ceea ce consideră fraude electorale, însă autoritățile din mai multe orașe nu au permis desfășurarea acestor acțiuni, invocând uneori restricții rămase din perioada pandemiei. [...]
Integrarea europeană poate reduce riscul perceput și debloca investiții pe termen lung în Republica Moldova , prin mai multă predictibilitate și instituții mai solide, susține Cristian Popa , membru al Consiliului de Administrație al BNR, într-o postare citată de Economica . Mesajul vine în contextul accelerării parcursului european al Chișinăului și al colaborării dintre băncile centrale din România și Republica Moldova. Popa a participat la Chișinău la a doua ediție a Conferinței Internaționale organizate de Banca Națională a Moldovei , alături de Banque de France și BNR, potrivit unei postări publicate pe LinkedIn. De ce contează: investițiile urmează predictibilitatea Oficialul BNR argumentează că integrarea în Uniunea Europeană produce efecte economice „concrete”, dincolo de agenda de reforme, pentru că reduce incertitudinea și crește predictibilitatea — două condiții esențiale pentru deciziile de investiții ale companiilor. „Integrarea reduce incertitudinea, creşte predictibilitatea şi dă companiilor, locale şi străine, mai multă încredere să investească pe termen lung.” Ca reper, Popa indică evoluția investițiilor străine directe în România în ultimii 20 de ani, fără a oferi însă în material valori sau serii de date. Sprijin politic și instituțional pentru Chișinău În același mesaj, Cristian Popa insistă că Republica Moldova are sprijin extern în procesul de integrare și menționează explicit România și partenerii europeni. El apreciază și rolul guvernatoarei BNM, Anca Dragu, despre care afirmă că „implicarea, determinarea şi energia” se văd în ritmul reformelor și în rezultatele obținute. „Moldova nu este singură. Are alături România şi partenerii săi europeni.” Cooperarea BNR–BNM, cu „dimensiune europeană” Popa descrie relația dintre BNR și BNM drept una construită „pe încredere și colaborare”, care capătă tot mai mult o componentă europeană. În opinia sa, convergența (apropierea treptată de standardele și practicile UE) este un proces de durată, iar BNR își asumă un rol de partener pe termen lung pentru banca centrală de la Chișinău. „Convergenţa nu se întâmplă peste noapte, este un proces de lungă durată.” [...]
Cu câteva zile înainte de o nouă desemnare la Palatul Cotroceni, discuția despre viitorul premier se mută pe „planul credibil pe 2027” și pe excluderea AUR din majoritate , după ce ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a confirmat că este „onorant” să-i fie vehiculat numele pentru funcția de prim-ministru, potrivit Mediafax . Nazare a spus, într-un interviu la TVR 1, că în această perioadă se concentrează pe subiectele de la Ministerul Finanțelor și că a menținut „o relație pe subiecte tehnice” cu toate partidele. În același timp, a indicat că miza imediată nu este doar numele viitorului premier, ci acordul politic pe măsuri care să susțină un „plan credibil pe 2027”, în contextul în care România se află într-o situație bugetară dificilă. „Încerc să mă concentrez pe subiectele pe care le avem de gestionat la Ministerul Finanțelor și asta fac și în acest moment. Bineînțeles că e onorant ca numele meu să apară, să fie menționat în astfel de contexte. […] Ce pot să spun este că până acum am menținut o relație pe subiecte tehnice cu toate partidele, am avut o relație bună cu colegii din guvern de la toate partidele și cred că avem nevoie să ne punem de acord pe anumite măsuri care să constituie un plan credibil pe 2027 dincolo de subiectul nominalizării și investirii guvernului.” Presiunea bugetară și „liniile roșii” în negocieri Ministrul interimar a mai afirmat că, pe fondul contextului bugetar dificil, partidele ar putea deveni mai flexibile în privința „liniilor roșii”, inclusiv în discuțiile care vizează AUR. Totuși, el a evitat să comenteze scenarii despre formarea guvernului, spunând că România are nevoie de un executiv învestit cât mai curând. „Nu suntem într-o situație comodă. România are mare nevoie de un guvern investit cât mai curând, dar nu vreau să discutăm astfel de scenarii.” Condiția președintelui: majoritate fără AUR. Următorul termen: 5 octombrie În același material este redată poziția președintelui Nicușor Dan, care a cerut partidelor o majoritate parlamentară fără AUR în componență, argumentând că o prezență a AUR la guvernare ar afecta relațiile României cu partenerii externi, atât pe securitate, cât și pe componenta UE. „Din păcate, cum am văzut în multe manifestări, AUR nu îndeplinește aceste condiții, o prezență AUR la guvernare ar afecta relațiile cu partenerii noștri și pe partea de securitate, și pe partea de UE. România nu-și permite asta în momentul acesta.” Nicușor Dan a mai spus că va face o nouă desemnare luni, 5 octombrie, după consultările cu partidele parlamentare de la Palatul Cotroceni, organizate în urma eșecului la vot al Guvernului Mureșan . [...]
După căderea Guvernului Mureșan , Alina Gorghiu cere reluarea negocierilor pentru o majoritate stabilă, avertizând că anticipatele ar bloca decizii economice și rectificarea bugetară , potrivit Agerpres . Deputata PNL susține că „toate forțele politice responsabile” ar trebui să „stingă criza” și să reducă tensiunea publică, pentru a ajunge la un guvern cu sprijin parlamentar. Într-un mesaj video postat pe Facebook, Gorghiu a spus că „a picat al doilea Guvern cu premier liberal” și a cerut un „T0 în politică”, adică un restart al discuțiilor „fără orgolii” și fără reluarea conflictelor din ultimele luni. Ea a insistat că, dincolo de componența cabinetului sau de promisiunile din programul de guvernare, esențială este existența unei majorități: fără „233 de voturi”, nu poate fi învestit un guvern. Anticipatele, descrise ca factor de blocaj pentru buget și reforme Gorghiu a argumentat că alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, pentru că ar însemna instabilitate și ar amâna decizii pe care le leagă direct de funcționarea statului, inclusiv rectificarea bugetară, reformele și „decizii economice de care România are nevoie”. „Alegerile anticipate nu sunt o soluție, înseamnă instabilitate, înseamnă fără rectificare, înseamnă fără reforme, înseamnă fără decizii economice de care România are nevoie.” PNL admite eșecul strategiei și cere reluarea dialogului „de la zero” Un punct central al mesajului este recunoașterea faptului că „strategia PNL de până acum a eșuat”, în opinia sa, și că este necesară reluarea dialogului „de la zero” pentru a construi „o majoritate stabilă”, care să reziste nu doar la votul de învestitură, ci și „pe următorii doi ani”. În acest cadru, Gorghiu a cerut negocieri „serioase” și o abordare orientată spre responsabilitate, chiar dacă aceasta nu este „populară”, miza fiind formarea unui guvern „stabil”, cu o „majoritate adevărată”, capabil să conducă și să rezolve problemele curente. [...]
Disputa privind formarea majorității și „linia roșie” trasată de președinte complică negocierile pentru noul Guvern , după ce AUR contestă public ideea excluderii sale de la guvernare invocând limite constituționale, potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a declarat la Antena 3 CNN că președintele Nicușor Dan „nu poate să selecteze partidele care să compună majoritatea parlamentară”, susținând că „Constituția nu îi dă voie”. Reacția vine după ce șeful statului a respins intrarea AUR la guvernare. „Așteptăm să revină Nicușor Dan cu picioarele pe pământ, să înțeleagă că Constituția nu îi dă voie să selecteze partidele care să compună majoritatea parlamentară (...)” În același context, Peiu i-a transmis un mesaj liderului PSD, Sorin Grindeanu, cerându-i să decidă dacă partidul „participă” la ceea ce el numește „siluirea regulilor democratice” sau dacă „are autonomie decizională”. De ce contează: condiționarea intrării PSD la guvernare Nicușor Dan a spus miercuri seară că „linia roșie” pentru ca PSD să intre în noul Guvern este ca AUR să nu ajungă la guvernare. Într-o conferință de presă susținută la Ambasada României din Cehia, președintele a argumentat că prezența AUR în Executiv „ar afecta relațiile cu partenerii noștri”, inclusiv pe dimensiunea de securitate și în relația cu Uniunea Europeană. „Nu e din lipsă de respect față de simpatizanții AUR, ci pentru că am un mandat, iar mandatul spune păstrarea direcției pro-occidentale și o traiectorie financiară fără turbulențe pentru stabilizarea României.” Ce urmează: consultări la Cotroceni și o nouă nominalizare de premier După ce Guvernul Mureșan a fost respins, Nicușor Dan a anunțat că va organiza noi consultări la Cotroceni luni, urmând ca în aceeași zi, după-amiază, să facă o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Separat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a spus că după declarația președintelui ar fi „ridicol” ca partidul să vină cu o propunere de premier. El a afirmat că AUR ar fi pus „două opțiuni”: participarea la guvernare sau alegeri anticipate, adăugând că rămâne de văzut dacă formațiunea va fi chemată la consultări. [...]
Negocierile pentru formarea Guvernului intră într-o zonă de „rocadă” condiționată , după ce PSD ar fi dispus să accepte o rotativă la Palatul Victoria cu PNL, dar numai dacă social-democrații conduc primii Executivul, potrivit Antena 3 . Miza imediată este deblocarea unei majorități înaintea consultărilor de luni de la Cotroceni , anunțate de președintele Nicușor Dan, care a spus că va desemna și premierul. Președintele a transmis de la Praga că exclude ca AUR să facă parte din viitorul Guvern și se așteaptă ca partidele din fosta coaliție să negocieze până la consultările de săptămâna viitoare. Contextul este respingerea în Parlament a Guvernului Mureșan, după care Nicușor Dan a cerut partidelor „să-și organizeze ședințe și să vină cu o soluție care să treacă”. Condiția PSD pentru rotativă: să înceapă cu un premier social-democrat Potrivit surselor citate, PSD nu se așteaptă la o „flexibilizare” din partea lui Ilie Bolojan, despre care social-democrații ar spune că este „ghidat de USR”. În același timp, PSD ar fi dispus la concesii, inclusiv acceptarea unei rotative guvernamentale, însă cu o condiție explicită: PSD să fie primul partid care conduce guvernul, urmând ca ulterior să preia o coaliție PNL–USR–UDMR. PSD ar fi luat în calcul și varianta unui premier tehnocrat cu miniștri politici „în jurul PSD”, dar ar exclude propunerea avansată de Kelemen Hunor privind un guvern în care fiecare partid din fosta coaliție să propună tehnocrați. „Noi suntem dispuși la concesii, să deblocăm”, spun sursele citate. Arhitectura voturilor: PSD caută sprijin din mai multe direcții În paralel cu discuțiile despre rotativă, PSD și-a reiterat propunerea de premier: Sorin Grindeanu , președintele partidului. Antena 3 notează însă că, fără un vot din partea PNL sau AUR, PSD ar avea „șanse mici” să treacă un guvern. În acest scenariu, PSD ar încerca să strângă o majoritate din voturi fragmentate în Parlament, inclusiv de la PACE, UPR, POT și neafiliați, iar un guvern PSD ar putea fi susținut și de „aproximativ 16 parlamentari liberali” din tabăra anti-Bolojan, potrivit surselor citate. În ceea ce privește UDMR, surse din PSD indică discuții cu Kelemen Hunor și faptul că poziționarea Uniunii ar putea conta în ecuația viitorului guvern. „Liniile roșii” ale președintelui și pozițiile partidelor Deși Nicușor Dan a trasat „linii roșii”, PSD nu ar exclude discuții cu AUR, potrivit materialului. În același timp, sunt prezentate poziții divergente în zona PNL și USR: Ilie Bolojan (PNL) nu a exclus să susțină un guvern PSD și a spus că PNL va trata „serios” nominalizarea făcută de președinte, într-o declarație la Digi24. Mihai Voicu (PNL) a afirmat că nu se va modifica decizia de a nu participa la guvernare cu PSD: „Este exclus. Nu vom face parte din guvernul PSD sau dintr-un guvern controlat de PSD.” Diana Stoica (USR) a spus că USR nu va vota un guvern PSD sau unul din care să facă parte membri PSD. Pentru AUR, purtătorul de cuvânt Ștefăniță Avrămescu a declarat la Antena 3 că, după declarația președintelui, ar fi „ridicol” ca partidul să vină la consultări cu o propunere de premier. Ce urmează Următorul reper este ziua de luni, când președintele Nicușor Dan a anunțat consultări cu partidele și desemnarea premierului. Până atunci, negocierile se poartă pe două axe: găsirea unei majorități care să treacă de Parlament și definirea formulei de guvernare, inclusiv varianta unei rotative în care PSD ar cere să înceapă mandatul la conducerea Executivului. [...]
