Ucraina și nouă aliați europeni lansează programul FREYJA pentru un scut antibalistic - obiectiv: un sistem „accesibil” și produs în masă în 12 luni, pentru a reduce dependența de Patriot

Ucraina și un grup de state europene au lansat programul FREYJA , cu un obiectiv de 12 luni pentru dezvoltarea unui sistem antibalistic „accesibil” și produs în serie , într-o încercare de a reduce dependența Europei de interceptoarele americane Patriot, aflate sub presiunea cererii globale, potrivit Kyiv Post . Inițiativa a fost prezentată odată cu prima reuniune a „ Coaliției integrate pentru rachete antibalistice ”, care reunește Ucraina cu Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia și Regatul Unit. Miza operațională este acoperirea unui deficit structural: rachetele balistice sunt dificil de interceptat, mai ales când sunt lansate împreună cu valuri de drone, iar Ucraina are nevoie de interceptori „aproape în fiecare zi”, pe fondul atacurilor complexe menite să epuizeze apărarea aeriană. De ce contează: o încercare de „industrializare” a apărării antibalistice în Europa Programul FREYJA este descris ca un pas de la statutul Ucrainei de beneficiar al echipamentelor occidentale la cel de co-dezvoltator al unei capabilități europene. Președintele Volodîmîr Zelenski a susținut că fiecare țară participantă deține elemente importante ale viitorului sistem, în timp ce Ucraina are rachete în dezvoltare care sunt încă „componente individuale”. Ideea este ca aceste elemente să fie integrate cu radare europene, finanțare și capacitate industrială, pentru a obține un sistem complet într-un an. Zelenski a încadrat proiectul ca răspuns la intensificarea utilizării rachetelor balistice de către Rusia, după ce nu a reușit să obțină rezultate decisive pe câmpul de luptă. „Loviturile cu rachete balistice au devenit ultimul pariu al Rusiei”, a spus liderul ucrainean, descriindu-le drept mijlocul rămas pentru prelungirea războiului. Cum ar urma să funcționeze: coordonare între guverne și industrie FREYJA este gândit să adreseze lipsa de interceptori prin coordonarea cercetării, producției și finanțării „la scară”, implicând guverne, lideri politici și producători din apărare. La reuniunea inaugurală au participat și companii ucrainene și europene din zona de rachete, senzori, radare și alte componente critice. Printre companiile menționate se numără: Fire Point Thales Diehl Defence Saab Kongsberg Defence & Aerospace Weibel Leonardo Sener MBDA Eurosam Safran Destinus Obiectivul pe termen lung este un sistem „accesibil” care să acopere golul de apărare antibalistică al Europei și, ulterior, să poată fi furnizat și altor țări confruntate cu amenințări similare. Publicația notează că un astfel de rezultat ar crește autonomia Europei într-un moment în care bateriile Patriot și stocurile de interceptori sunt limitate și concurate de alte nevoi globale. Context: măsuri paralele pentru capacitate de producție în Ucraina FREYJA nu ar înlocui necesarul imediat al Ucrainei de sisteme funcționale și rachete interceptoare. În paralel, Franța și-a exprimat disponibilitatea de a furniza echipamente și rachete de apărare aeriană în acest an, iar Marea Britanie și Germania pregătesc noi pachete bilaterale de apărare. În plus, Paris ar urma să acorde licențe pentru producția în Ucraina a rachetelor ASTER pentru sistemele SAMP/T și a rachetelor de croazieră SCALP. Totodată, este menționată autorizarea de către Washington a producției în Ucraina a sistemelor Patriot proiectate în SUA, cu precizarea că producția efectivă „va dura”. Ce urmează Anunțul FREYJA a fost parte a unei reuniuni mai ample a „Coaliției celor dispuși”, despre care președinția ucraineană a raportat că a avut 40 de participanți; Moldova și Macedonia de Nord s-au alăturat formatului, iar următoarea întâlnire este așteptată să aibă loc în Ucraina. Coaliția pregătește și primele exerciții comune ale unei „Forțe multinaționale pentru Ucraina”, un pas prezentat ca pregătire pentru o eventuală desfășurare după încheierea luptelor. În acest cadru, FREYJA este poziționat ca proiectul care ar putea transforma experiența de luptă a Ucrainei și capacitatea industrială europeană într-o capabilitate antibalistică produsă în masă, dacă termenul de 12 luni va fi respectat. [...]