Știri
Știri din categoria Externe
Miniștrii de Externe ai UE nu au reușit să aprobe al 21-lea pachet de sancțiuni, iar miercuri devine termenul-limită pentru înghețarea plafonului la prețul petrolului rusesc, o măsură cu miză directă asupra veniturilor Moscovei din exporturi, potrivit Politico.
Reuniți luni la Bruxelles, miniștrii nu au ajuns la un acord asupra noului pachet, iar discuția se mută acum la nivelul ambasadorilor UE, care urmează să se întâlnească marți la ora 16:00 pentru a decide cum poate fi evitată recalcularea automată a plafonului de preț. Miercuri este ultima zi înainte ca mecanismul să se reseteze.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a confirmat blocajul:
„Da, regret și eu că nu avem un acord asupra celui de-al 21-lea pachet.”
În pachetul aflat în negociere este inclusă menținerea plafonului la 44,10 dolari pe baril (aprox. 200 lei) pentru țițeiul rusesc. Dacă acesta nu este „înghețat”, creșterea prețurilor globale la petrol, pe fondul războiului din Iran, ar determina o majorare automată a plafonului, așa cum se întâmplă o dată la șase luni, ceea ce ar putea aduce Rusiei venituri suplimentare („un câștig neașteptat”, în formularea publicației).
Kallas nu a dorit să anticipeze dacă înghețarea plafonului ar putea fi aprobată separat de restul pachetului de sancțiuni.
Politico notează că al 21-lea pachet a fost slăbit în ultimele săptămâni, inclusiv prin:
Separat de acest pachet, Kallas a spus că statele membre au convenit prelungirea sancțiunilor în alte domenii, inclusiv legate de atacuri cibernetice și de serviciul penitenciar al Rusiei. Potrivit ei, măsurile adoptate „astăzi”, împreună cu viitorul pachet 21, ar acoperi „peste 250 de listări”.
Următorul moment-cheie este reuniunea ambasadorilor de marți, care ar trebui să arate dacă UE poate securiza rapid măsura privind plafonul la petrol înainte de termenul-limită de miercuri, chiar și în lipsa unui acord complet pe întreg pachetul.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA vor cere compensații pentru protejarea Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă critică pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Mesajul introduce explicit o logică de „taxare” a securității maritime, cu potențiale implicații economice pentru statele și companiile dependente de tranzitul prin zonă. Trump a făcut declarațiile într-un interviu telefonic acordat Fox News , în care a susținut că SUA vor continua să controleze strâmtoarea și că, în acest context, vor fi „compensați” pentru rolul de protecție. „Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta.” Președintele american a motivat cererea de bani prin faptul că, în opinia sa, SUA ar fi asigurat securitatea Strâmtorii Ormuz timp de decenii fără să fie plătite. „Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani.” De ce contează economic Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial, pe unde trece „o parte semnificativă” din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Mediafax notează că aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează această rută, motiv pentru care orice perturbare a traficului are efecte asupra prețurilor energiei și, implicit, asupra economiei globale. Context: tensiuni și precedentul „taxei” pentru traversare În contextul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană ar fi blocat accesul prin strâmtoare, ceea ce a dus la o criză globală, potrivit aceleiași surse. În relatare se menționează atacuri asupra navelor civile și folosirea minelor marine, precum și faptul că iranienii ar fi solicitat o taxă pentru traversare, cu posibilitatea ca aceasta să devină permanentă după finalul războiului. Mediafax mai arată că unul dintre subiectele sensibile în negocierile dintre Iran și SUA este menținerea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Comisia Europeană pregătește o înăsprire a accesului la protecția temporară pentru viitorii refugiați ucraineni , prin condiționarea eligibilității de un document care să ateste că solicitantul nu este supus mobilizării militare, potrivit Kyiv Post . Măsura ar urma să se aplice doar noilor solicitanți, nu și celor deja înregistrați în schema UE. Schimbarea este prezentată drept cea mai importantă revizuire a Directivei privind protecția temporară de la introducerea ei în 2022. Conform informațiilor citate de publicație din cotidianul polonez Rzeczpospolita , ucrainenii care vor cere protecție temporară ar trebui să prezinte un certificat oficial emis de autoritățile ucrainene care confirmă că nu sunt vizați de mobilizare. Calendar: anunț în iulie, aplicare din martie 2027 Reformele ar urma să fie anunțate în iulie, însă să intre în vigoare abia în martie 2027, odată cu expirarea actualei scheme de protecție temporară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit vice-ministrului polonez de interne Maciej Duszczyk, care coordonează politica de migrație, Polonia susține propunerea. Cine este afectat și cine nu Potrivit aceleiași surse, noile restricții: s-ar aplica ucrainenilor care solicită protecție temporară după intrarea în vigoare a noilor reguli; nu i-ar afecta pe cei aproximativ 4,3 milioane de ucraineni care beneficiază deja de protecție temporară în UE; ar viza atât bărbați, cât și femei. Context: legătura cu politica de mobilizare a Ucrainei Kyiv Post notează că Ucraina ar fi cerut aceste modificări la începutul lunii iunie, iar analiștii citați le descriu ca parte a unui efort de întărire a politicii de mobilizare. Demersul vine la mai puțin de un an după ce președintele Volodîmîr Zelenski a ridicat restricțiile de călătorie în străinătate pentru bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 22 de ani, permițându-le să studieze și să lucreze peste hotare. În Polonia, autoritățile susțin că peste 121.000 de bărbați din această categorie de vârstă au intrat în țară în primele trei luni după schimbarea de politică, mulți continuând ulterior către Germania. În câteva săptămâni, aproximativ 50.000 de ucraineni au solicitat protecție temporară în Polonia, potrivit Rzeczpospolita. Dimensiunea schemei în UE Date Eurostat citate de Rzeczpospolita indică 4,3 milioane de beneficiari ai protecției temporare în UE, dintre care 1,2 milioane în Germania și aproximativ 960.000 în Polonia. Bărbații adulți reprezintă 26,6% din total, adică aproximativ 1,15 milioane de persoane. Dacă propunerea va fi adoptată în forma descrisă, impactul principal va fi operațional: accesul la protecția temporară pentru noii solicitanți ucraineni ar deveni dependent de un document emis de autoritățile de la Kiev, ceea ce poate schimba fluxurile de cereri și modul de verificare în statele membre începând cu 2027. [...]
Ucraina susține că a lovit infrastructura petrolieră rusă și nave din „flota fantomă” într-o campanie de 40 de zile , într-un efort de a reduce capacitatea economică și militară a Rusiei prin atacuri la distanță, potrivit Kyiv Post , care citează un bilanț prezentat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) . SBU afirmă că, în ultima săptămână, a folosit drone cu rază lungă și sisteme navale pentru a viza infrastructură energetică, obiective militare și nave asociate transporturilor de petrol care ar ocoli sancțiunile occidentale. Operațiunile ar face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodîmîr Zelenski , cu scopul declarat de a „degrada” capabilitățile economice și militare ale Rusiei prin lovirea infrastructurii critice din spatele frontului. Ținte energetice: conducte, depozite și rafinării Printre loviturile raportate, SBU include atacuri asupra unor obiective din sectorul combustibililor și energiei, între care: stația de pompare a petrolului Cherkasy din republica Bașkortostan, la circa 1.500 km de granița Ucrainei, parte a sistemului de conducte Transneft-Ural; potrivit SBU, instalația ar transporta aproape două milioane de tone metrice de produse petroliere anual; depozite de petrol în regiunile Tver și Stavropol; instalația de stocare TES-Terminal-1 din Kerci (teritoriu ocupat); rafinăria de petrol din Iaroslavl; terminalul de export de petrol din portul Vîsoțk (regiunea Leningrad); rafinăria First Plant din regiunea Kaluga. Din perspectiva impactului economic, astfel de ținte urmăresc să perturbe logistica internă și exporturile de produse petroliere, un pilon major al veniturilor bugetare ale Rusiei. Kyiv Post notează însă că informațiile sunt prezentate ca afirmații ale SBU, fără o confirmare independentă în material. „Flota fantomă”: atac asupra unui petrolier sancționat SBU mai susține că a lovit petrolierul Blue cu o dronă navală Sea Baby în apropiere de Ialta (Crimeea ocupată), în Marea Neagră. Conform agenției ucrainene, nava ar face parte din așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru transportul de petrol în ocolirea sancțiunilor occidentale. În articol se menționează că petrolierul este sancționat de Australia, Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană și Ucraina, iar aviația rusă ar fi încercat să intercepteze drona înainte ca aceasta să lovească pupa navei. Componenta militară: apărare antiaeriană și infrastructură de bază Pe lângă țintele economice, SBU include în bilanț și lovituri asupra unor obiective militare, între care: trei hangare de aeronave la baza aeriană Hvardiiske din Crimeea ocupată; un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S2 în apropiere de Simferopol; un grup mobil de foc pentru apărare antiaeriană în Kerci. În zonele ocupate din regiunile Donețk și Luhansk, SBU afirmă că a vizat baze ale unor unități de drone, depozite de drone și muniții, stații de control la sol și un depozit cu muniții grele. Separat, Forțele ucrainene pentru Sisteme Fără Pilot (USF) au susținut, tot luni, că ar fi lovit 105 petroliere rusești în opt zile, inclusiv 15 în intervalul dintre duminică și luni noaptea, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor date independente în articol privind amploarea pagubelor, mesajul central rămâne unul operațional și economic: Ucraina încearcă să mute presiunea dinspre linia frontului către infrastructura care susține efortul de război și veniturile din petrol ale Rusiei, inclusiv prin țintirea transporturilor asociate evitării sancțiunilor. [...]
Statele donatoare sunt pregătite să pună pe masă aproape 900 de milioane de euro (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, însă banii depind de „condițiile de pe teren” care să permită livrarea ajutorului , potrivit informațiilor transmise de Agerpres , care citează declarații ale Comisiei Europene . Comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, a spus că va fi prezentată „prima tranșă”, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, dar a subliniat că este nevoie de condiții care să permită ca sprijinul să ajungă efectiv la locuitorii din Gaza. La ce ar urma să fie folosiți banii Fondurile, care includ și sume deja promise pentru ajutorul destinat Gazei, ar urma să acopere lucrări și servicii de bază, în special: eliminarea dărâmăturilor rămase în urma ofensivei militare israeliene; refacerea serviciilor esențiale, precum accesul la apă și canalizare. Context: armistițiu, dar ajutor insuficient Deși în Gaza a intrat în vigoare un armistițiu în octombrie, după doi ani de război, violențele continuă, iar ajutorul umanitar rămâne insuficient, conform aceleiași surse. Comisarul european pentru situații de criză, Hadja Lahbib, a descris situația umanitară drept critică, afirmând că populația nu are „nici măcar strictul necesar pentru a supraviețui”, iar organizațiile neguvernamentale internaționale lucrează „în condiții imposibile”. Ce urmărește conferința de la Bruxelles Aproximativ 65 de delegații participă la conferința donatorilor de la Bruxelles, care are printre obiective și evaluarea reformelor întreprinse de Autoritatea Palestiniană . Autoritatea Palestiniană și Uniunea Europeană au convenit asupra unui program de reforme care vizează consolidarea Autorității Palestiniene în perspectiva soluției cu două state, susținută de UE. Potrivit unui comunicat al Uniunii, reformele includ îmbunătățirea funcționării sectoarelor bugetar și al cheltuielilor publice, combaterea corupției și întărirea guvernanței publice. [...]
Kremlinul ridică miza retorică înaintea reuniunii de la Paris , susținând că „Coaliția de Voință” își face iluzii privind posibilitatea unei înfrângeri strategice a Rusiei, potrivit news.ro . Mesajul vine în ziua în care lideri din zeci de state se reunesc pentru a discuta sprijinul pentru Ucraina, într-un moment în care poziționările politice și angajamentele de securitate ale Europei sunt în reevaluare. Declarația a fost făcută luni de Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, care a afirmat că grupul de țări „se amăgește cu o iluzie profundă” privind capacitatea de a provoca o înfrângere strategică Rusiei. Peskov este citat de agenția TASS. Reuniunea „ Coaliției de Voință ” are loc luni după-amiază, la Paris, iar pe agendă este așteptată discutarea sprijinului acordat Ucrainei. Conform informațiilor din aceeași sursă, întâlnirea reunește reprezentanți din 37 de țări. Summitul este organizat de președintele Franței, Emmanuel Macron, în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, fiind prezentat ca un semn al „trezirii strategice” pe care Europa o urmărește în raport cu Rusia și cu Statele Unite conduse de Donald Trump. Din România participă președintele Nicușor Dan, iar în premieră este prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, invitată de Macron. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere rusești cresc riscul de perturbări logistice și costuri suplimentare de securitate , după ce un atac ucrainean lângă Stavropol a declanșat un incendiu într-o zonă industrială, fără victime, potrivit news.ro . Guvernatorul regiunii, Vladimir Vladimirov , a transmis pe Telegram că „atacul cu drone inamice” în împrejurimile orașului Stavropol era „în curs de respingere” și că incendiul a izbucnit în zona industrială a satului Viazniki, din districtul Șpakovski. Până la momentul comunicării, nu au fost semnalate victime. În același timp, la Moscova, primarul Serghei Sobianin a anunțat că apărarea antiaeriană a doborât în timpul nopții drone care se îndreptau către capitală. Potrivit actualizărilor sale, au fost neutralizate 11 drone „de la începutul zilei”, iar ulterior, luni dimineață, a afirmat că forțele de apărare aeriană au distrus 50 de drone care se apropiau de Moscova. Sobianin a mai spus, citat de TASS, că peste 350 de drone se îndreptau spre regiunea Moscovei încă de duminică seară. Ținte energetice și efecte operaționale În noaptea de 9 iulie, în orașele rusești Tver și Mihailovsk (regiunea Stavropol), dronele au atacat baze de depozitare a produselor petroliere, iar la ambele obiective au izbucnit incendii, conform informațiilor citate de news.ro din Ukrainska Pravda . Pe lângă riscul direct pentru infrastructura de hidrocarburi, atacurile au avut și efecte operaționale în aviație: aeroportul Domodedovo a trecut la operarea zborurilor numai cu aprobare prealabilă, iar la Jukovski au fost introduse restricții de zbor. De ce contează Potrivit aceleiași relatări, Ucraina și-a intensificat recent atacurile asupra Rusiei, vizând în special infrastructurile de hidrocarburi, cu obiectivul de a reduce capacitatea Moscovei de a-și finanța efortul de război. În paralel, Rusia continuă să lovească zilnic Ucraina, într-un conflict care, la mai bine de patru ani de la declanșare, nu a ajuns la o soluție diplomatică. [...]
