META$578.02+2.20%

Parlamentul Ungariei a votat un amendament constituțional care poate scurta mandatul președintelui Tamas Sulyok, într-o mișcare ce riscă să deschidă o dispută instituțională cu efecte directe asupra stabilității juridice și a predictibilității decizionale, potrivit Stirile Pro TV.

Amendamentul, adoptat luni, este prezentat de premierul Peter Magyar drept o etapă în „reforma constituțională” a regimului construit de fostul premier Viktor Orban. Ținta imediată este președintele Sulyok, pe care Magyar l-a invitat în repetate rânduri să demisioneze, fără succes.

Vot covârșitor, boicot politic și risc de criză constituțională

Textul – un amendament în 12 puncte – a trecut cu 139 de voturi pentru și 6 împotrivă, într-un vot boicotat de Fidesz, partidul naționalist al lui Viktor Orban, care acuză actuala putere că ar încerca instaurarea „unui regim autocratic”.

În paralel, Orban a transmis din SUA, într-un mesaj pe Facebook, un apel către unguri:

„Să reziste dacă președintele este înlăturat cu forța”.

Miza imediată se mută acum la președinte: dacă refuză să semneze amendamentul, situația ar putea escalada într-o criză constituțională, notează publicația.

Ce prevede amendamentul pentru președinte și ce urmează

Potrivit textului, mandatul lui Tamas Sulyok ar urma să se încheie în ziua următoare intrării în vigoare a amendamentului. Ulterior, parlamentul ar urma să aleagă un nou președinte pentru un mandat de cinci ani, în condițiile în care partidul Tisza al lui Peter Magyar are o majoritate de două treimi din cele 199 de locuri.

Magyar a spus că președintele are cinci zile la dispoziție pentru a demisiona în termenul stabilit sau pentru a semna amendamentul și a anunțat că va iniția o procedură de destituire dacă acesta nu se conformează.

Sulyok, în vârstă de 70 de ani, a criticat demersul înaintea votului, susținând că procedura „încalcă principiile statului de drept, ale democrației și ale separării puterilor”.

Schimbări instituționale cu impact pe justiție și control bugetar

Pe lângă componenta legată de președinte, amendamentul include măsuri care redesenează arhitectura instituțională:

• limitarea la trei a numărului de mandate pentru deputați, ceea ce – potrivit materialului – ar împiedica mai multe personalități ale opoziției să candideze în 2030;
• restabilirea puterilor de control bugetar ale Curții Constituționale;
• introducerea vârstei-limită de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale, măsură care îl afectează direct pe președintele instanței, Peter Polt (fost procuror general numit în perioada Orban);
• înființarea unui Oficiu național pentru recuperarea și protecția activelor publice, cu „vaste puteri” pentru combaterea corupției descrise ca sistemice în epoca Orban.

Amendamentul este prezentat ca o soluție tranzitorie până la adoptarea unei noi Constituții, după o consultare publică, dar a fost criticat de organizații pentru drepturile omului. Amnesty International a invocat dreptul la o procedură echitabilă, iar Human Rights Watch a spus că aceste „aranjamente constituționale” amintesc de epoca Fidesz.

În plan politic, un sondaj citat în material arată că 21,67% dintre alegătorii ungari își doresc plecarea lui Tamas Sulyok.