Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Confiscarea unei nave iraniene de către Marina SUA ridică riscul de întreruperi pe ruta Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care tensiunile din zonă se amplifică și Teheranul amenință cu represalii, potrivit G4Media . Incidentul vizează o navă de marfă sub pavilion iranian, numită Touska, despre care președintele SUA, Donald Trump , a spus că a fost avertizată de un distrugător american în Golful Oman să se oprească, dar nu a făcut-o. Trump a afirmat că pușcașii marini americani aveau custodia navei și că verificau încărcătura. „Nava noastră a Marinei i-a oprit imediat, făcând o gaură în sala motoarelor”, a scris Donald Trump, potrivit AP. Ce spune Iranul și de ce contează operațional Armata iraniană a promis duminică un răspuns după ce un distrugător american a tras foc asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian în Golful Oman, care ar fi încercat să se sustragă blocadei navale americane, potrivit France24. Un purtător de cuvânt al centrului central de comandă al armatei, Khatam Al-Anbiya, citat de agenția de știri ISNA, a avertizat că Iranul va lua represalii. „Avertizăm că forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor răspunde în curând și vor lua represalii împotriva acestei pirateriei armate și a armatei americane”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de ISNA. Context: negocieri și un armistițiu „fragil” Confiscarea este prezentată ca o escaladare a disputelor cu Iranul privind traficul din Strâmtoarea Ormuz și are loc în timp ce SUA se pregăteau pentru o a doua rundă de discuții față în față cu Iranul. În același timp, un „armistițiu fragil” ar urma să expire „în câteva zile”, conform informațiilor din material; articolul nu precizează termenii armistițiului sau părțile implicate. [...]

Premierul Ilie Bolojan avertizează că tensiunile din coaliție riscă să blocheze aparatul guvernamental , acuzând PSD că „se profilează ca opoziție” din interior și alimentează instabilitatea politică, potrivit news.ro . Bolojan a spus, duminică seară, la B1TV, că PSD ar fi început „de câteva luni” să critice măsurile adoptate de guvern, evitând asumarea deciziilor luate în coaliție. Premierul susține că există „stenograme” și martori care ar arăta că reprezentanții PSD au fost de acord cu deciziile adoptate. Miza: stabilitatea politică și funcționarea guvernului În intervenția sa, premierul a legat direct disputa din coaliție de riscul încetinirii activității administrative, afirmând că aparatul guvernamental „dacă nu are o direcție clară, dacă nu este stabilitate, își reduce turația motoarelor”. În acest context, el a descris discuțiile recurente despre schimbarea guvernului drept un factor cu „efecte negative” pentru țară. Contextul economic invocat de premier Bolojan a reamintit că, în prima parte a guvernării, coaliția a fost nevoită să aplice rapid măsuri cu efect imediat, inclusiv creșteri de taxe, și să reducă unele cheltuieli. El a afirmat că aceste decizii au fost aprobate „cu acordul tuturor partidelor din coaliție” și că, potrivit datelor financiare și analizelor la care a făcut referire, deficitul ar fi fost închis „mult mai mic”, iar gradul de îndatorare raportat la PIB ar fi început să scadă. Premierul a admis însă că măsurile au efecte de contracție economică și pot genera neajunsuri pentru populație, dând ca exemplu creșterea TVA, care se traduce prin scumpiri la unele produse. Acuzațiile la adresa PSD Întrebat de ce PSD nu își asumă public măsurile luate, Bolojan a răspuns că partidul „a mințit pur și simplu” când a susținut că nu a participat la anumite decizii. El a plasat schimbarea de atitudine „după” toamna anului trecut, perioadă până la care coaliția ar fi acționat „relativ unitar”. „Am văzut treptat, treptat a apărut o tendinţă a Partidului Social Democrat (...) de a se profila ca opoziţie din interiorul coaliţiei de guvernare, criticând măsurile, fugind de orice fel de răspundere, minţind pur şi simplu cu faptul că n-au participat la o decizie sau alta”, a declarat Bolojan. Premierul a mai susținut că această conduită ar fi contribuit la „crearea unui climat practic de instabilitate politică”, accelerat în ultima perioadă, „dinainte de aprobarea bugetului”, când ar fi devenit dominante discuțiile despre schimbarea guvernului. [...]