Știri
Știri din categoria Externe
Armata israeliană spune că verifică autenticitatea unei fotografii în care un soldat ar lovi cu un ciocan o statuie a lui Iisus Hristos în sudul Libanului, un episod care riscă să alimenteze tensiunile într-o zonă unde Israelul a preluat recent controlul asupra unor teritorii, potrivit Agerpres.
Fotografia, care circulă pe rețelele sociale, „pare să arate” un militar israelian folosind un baros pentru a lovi capul unei statui a lui Iisus răstignit, căzută de pe cruce. Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Nadav Shoshani, a transmis pe X că, dacă imaginea este reală și recentă, acțiunile „nu sunt nici în conformitate cu valorile Tsahal, nici cu comportamentul așteptat de la soldații săi”.
„Incidentul va face obiectul unei anchete amănunțite și minuțioase și, dacă va fi necesar, vor fi luate măsuri.”
Potrivit informațiilor citate, Israelul a preluat controlul asupra mai multor zone din sudul Libanului, descris ca bastion al Hezbollah, după atacul mișcării pro-iraniene asupra Israelului din 2 martie, prezentat ca represalii la ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului. Un armistițiu a intrat în vigoare în Liban vineri.
Presa arabă a susținut că statuia s-ar fi aflat în satul creștin Debl, în sudul Libanului, aproape de frontiera cu Israelul. Municipalitatea din Debl a declarat pentru AFP că statuia era într-adevăr în sat, însă nu a putut confirma dacă a fost deteriorată.
Separat, agenția oficială de presă libaneză ANI a relatat că trupele israeliene au rămas în zonă și au demolat mai multe case duminică.
Recomandate
Armata israeliană spune că va sancționa soldatul implicat , după ce a confirmat că militarul surprins într-o fotografie în timp ce lovea o statuie a lui Iisus în sudul Libanului este israelian, potrivit News . Confirmarea vine în urma unei anchete deschise duminică, pe fondul circulației pe scară largă a imaginii pe rețelele sociale. Armata a transmis, într-un mesaj publicat luni, puțin după miezul nopții, pe contul său de X, că „în urma unei prime examinări” s-a stabilit că fotografia îl arată pe „un soldat al forțelor israeliene aflat în misiune în sudul Libanului”. Instituția a precizat că vor fi luate „măsuri adecvate” împotriva celor implicați, „în conformitate cu concluziile anchetei”, și că va trata cazul cu „cea mai mare severitate”. Ce arată fotografia și ce se știe despre locul incidentului Imaginea îl arată pe soldat folosind un ciocan pentru a lovi capul unei statui a lui Iisus răstignit, care a căzut de pe cruce. Mass-media arabă a susținut că statuia se afla în satul creștin Debl, din sudul Libanului, aproape de granița cu Israelul. Primăria din Debl a declarat pentru AFP că statuia se afla într-adevăr în sat, însă nu a putut confirma dacă aceasta a fost avariată. Context operațional: controlul unor zone și armistițiul din Liban În același mesaj, armata israeliană a afirmat că „ajută comunitatea să repună statuia la locul ei” și a susținut că nu are „nicio intenție de a atinge infrastructurile civile, inclusiv clădirile religioase sau simbolurile religioase”. News notează că Israelul a preluat controlul asupra mai multor zone din sudul Libanului, bastion al Hezbollahului , după ce mișcarea pro-iraniană a atacat Israelul pe 2 martie, ca represalii la ofensiva israelo-americană împotriva Iranului. Un armistițiu a intrat în vigoare vineri în Liban. Trupele israeliene au rămas în zonă și au demolat duminică noi case, potrivit agenției oficiale de presă libaneze, ANI. [...]
Intervenția militară a SUA asupra navei iraniene Touska ridică riscul de escaladare în Golful Oman , după ce vasul comercial a fost oprit prin avarierea sistemului de propulsie și apoi preluat de pușcași marini americani, relatează HotNews . Potrivit președintelui Donald Trump, cargobotul sub pavilion iranian „TOUSKA” ar fi încercat să treacă de „blocada navală” a SUA, fiind interceptat în Golful Oman de distrugătorul american USS Spruance , care îl avertizase anterior să oprească. Trump a susținut că, după refuzul echipajului, nava americană a oprit vasul „făcându-i o gaură în sala motoarelor”, iar ulterior pușcașii marini au preluat controlul. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA „din cauza istoricului său de activități ilegale” și că autoritățile americane verifică încărcătura de la bord. Cum a fost preluată nava, potrivit CENTCOM Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a confirmat operațiunea și a precizat că pușcașii marini de la bordul USS Tripoli au ajuns la navă cu elicopterul, traversând Marea Arabiei, și au coborât în rapel pe vas în data de 20 aprilie. În relatarea CENTCOM, nava comercială nu ar fi respectat avertismentele repetate ale forțelor americane timp de șase ore. După acest interval, USS Spruance ar fi ordonat evacuarea sălii mașinilor și ar fi dezactivat propulsia prin mai multe salve trase cu tunul MK 45 de 5 inci către sala mașinilor, după care nava a rămas „în custodia SUA”. CENTCOM a publicat și imagini ale operațiunii pe X, într-o postare datată 20 aprilie 2026. Reacția Iranului și contextul politic Iranul a condamnat confiscarea navei, numind-o un act de „piraterie armată”, și a amenințat cu măsuri, potrivit Al-Jazeera, menționată de HotNews. Operațiunea a avut loc la câteva ore după ce Donald Trump a anunțat că își trimite echipa la Islamabad pentru posibile discuții cu Iranul, un element de context care poate complica suplimentar climatul de securitate din regiune. [...]
Rusia pregătește o ofensivă terestră în sud-estul Ucrainei, cu ținta Donbas până în septembrie , iar escaladarea atacurilor cu rachete și drone crește riscul de noi avarii la infrastructura energetică a Ucrainei, deja afectată, potrivit Digi24 . Evaluarea aparține serviciilor de informații militare ucrainene (GUR) și este prezentată de Vadim Skibițki, adjunctul instituției, care a declarat pentru Financial Times că Moscova își consolidează prezența pe câmpul de luptă și intensifică loviturile la distanță, potrivit Kyiv Post . Presiune operațională: trupe suplimentare și ritm ridicat al loviturilor Skibițki susține că Rusia desfășoară încă 20.000 de soldați din rezerva strategică, ceea ce ar duce efectivele rusești din Ucraina la aproximativ 680.000. În paralel, Rusia își intensifică atacurile cu rachete: ar produce circa 60 de rachete Iskander pe lună și și-ar fi extins capacitatea de lansare, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea aeriană ucraineană. Vulnerabilitate economică: infrastructura energetică, din nou în prima linie Oficialul GUR avertizează că Ucraina duce lipsă de sisteme avansate de apărare aeriană, precum Patriot (fabricat în SUA), iar asta face ca infrastructura critică – „în special instalațiile energetice grav avariate în timpul atacurilor de iarnă” – să rămână expusă. În lectura serviciilor ucrainene, intensificarea atacurilor cu rachete și drone ar face parte dintr-o strategie de degradare a infrastructurii și de „modelare” a câmpului de luptă înaintea ofensivei planificate pentru primăvară-vară. Negocierile de pace, în impas: Kievul acuză lipsă de seriozitate Skibițki, implicat și în negocierile de pace, afirmă că pregătirile militare indică faptul că Moscova nu tratează cu seriozitate discuțiile și prioritizează câștigurile pe front. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 31 martie că Rusia ar fi transmis un ultimatum de două luni: retragerea Ucrainei din Donbas sau acceptarea unor termeni de pace mai duri. Zelenski a respins propunerea ca nerealistă și a contestat ideea că Rusia ar putea cuceri regiunea în două luni. În același context, Digi24 notează că discuțiile de pace conduse de SUA cu Rusia au rămas blocate, iar Washingtonul își mută tot mai mult atenția către războiul din Iran. [...]
Confiscarea unei nave iraniene de către Marina SUA ridică riscul de întreruperi pe ruta Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care tensiunile din zonă se amplifică și Teheranul amenință cu represalii, potrivit G4Media . Incidentul vizează o navă de marfă sub pavilion iranian, numită Touska, despre care președintele SUA, Donald Trump , a spus că a fost avertizată de un distrugător american în Golful Oman să se oprească, dar nu a făcut-o. Trump a afirmat că pușcașii marini americani aveau custodia navei și că verificau încărcătura. „Nava noastră a Marinei i-a oprit imediat, făcând o gaură în sala motoarelor”, a scris Donald Trump, potrivit AP. Ce spune Iranul și de ce contează operațional Armata iraniană a promis duminică un răspuns după ce un distrugător american a tras foc asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian în Golful Oman, care ar fi încercat să se sustragă blocadei navale americane, potrivit France24. Un purtător de cuvânt al centrului central de comandă al armatei, Khatam Al-Anbiya, citat de agenția de știri ISNA, a avertizat că Iranul va lua represalii. „Avertizăm că forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor răspunde în curând și vor lua represalii împotriva acestei pirateriei armate și a armatei americane”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de ISNA. Context: negocieri și un armistițiu „fragil” Confiscarea este prezentată ca o escaladare a disputelor cu Iranul privind traficul din Strâmtoarea Ormuz și are loc în timp ce SUA se pregăteau pentru o a doua rundă de discuții față în față cu Iranul. În același timp, un „armistițiu fragil” ar urma să expire „în câteva zile”, conform informațiilor din material; articolul nu precizează termenii armistițiului sau părțile implicate. [...]
Benjamin Netanyahu susține că atacurile Israelului asupra Iranului din februarie 2025 și iunie au împiedicat obținerea bombei nucleare , afirmând că, în lipsa acestor lovituri, Teheranul „ar avea acum o bombă atomică” pe care ar putea-o folosi împotriva Israelului, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute în cadrul întâlnirii cu persoanele care urmează să aprindă torțele la ceremonia de Ziua Independenței. Premierul a spus că, „cu puțin peste un an” înainte, autoritățile israeliene au ajuns la concluzia că Iranul „pregătea bombe atomice” pentru a distruge Israelul și a insistat că nu este vorba despre „spin” (o prezentare cosmetizată a realității). În același context, Netanyahu a descris un scenariu existențial, afirmând că o astfel de capacitate nucleară ar fi însemnat „începutul sfârșitului pentru poporul evreu” și că Israelul „a fost obligat să acționeze”. Mesajul politic: justificarea operațiunilor și a doctrinei de securitate Ieșirea publică fixează o linie de justificare pentru operațiunile militare recente: Israelul ar fi intervenit preventiv pentru a bloca un prag critic al programului nuclear iranian. Netanyahu a mai afirmat că Israelul „nu doar a schimbat Orientul Mijlociu, ci s-a schimbat și pe sine”, susținând că statul face „lucruri la care nicio țară nu a visat”. În același discurs, premierul a legat tema securității de un context mai larg, spunând că înființarea statului Israel nu a oprit atacurile împotriva evreilor și că antisemitismul nu a dispărut și „nu este de așteptat să dispară”. Context: ceremonia de Ziua Independenței, reluată în format live după încetări ale focului La întâlnirea cu „torchlighters” au participat și ministrul Transporturilor, Miri Regev, precum și Sara Netanyahu. Regev a spus că ceremonia de aprindere a torțelor pentru a 78-a Zi a Independenței va fi una „emoțională” și a invocat „capabilitățile de securitate” ale armatei și ale statului. Publicația notează că evenimentul fusese planificat inițial ca înregistrare, din motive de securitate, însă încetările recente ale focului cu Hezbollah și Iran au permis transmiterea lui în direct, cu o înregistrare realizată la repetiție, conform instrucțiunilor de securitate. Unul dintre invitații la ceremonie este președintele Argentinei, Javier Milei , care a ajuns în Israel duminică și ar urma să se întâlnească și cu președintele Isaac Herzog pentru a primi Medalia Prezidențială de Onoare. [...]
Alerta de tsunami emisă după cutremurul din nordul Japoniei a întrerupt inclusiv transportul feroviar de mare viteză , un prim efect operațional al seismului care a zguduit puternic zona și a fost resimțit până la Tokyo, potrivit Economica . În urma cutremurului a fost emisă o avertizare de tsunami, valurile putând ajunge la trei metri în prefectura Iwate și în unele zone din Hokkaido, relatează Agerpres. Seismul s-a produs la ora 16:53 (07:53 GMT) în apele Pacificului, în largul nordului prefecturii Iwate, iar mișcările au fost suficient de violente încât clădirile înalte s-au clătinat până la Tokyo. Avertizarea a venit cu instrucțiuni explicite de evacuare. Agenția Meteorologică Japoneză (JMA) a transmis: „Evacuaţi imediat regiunile costiere şi zonele riverane către un loc mai sigur, cum ar fi un teren înalt sau o clădire de evacuare. Valurile seismice ar urma să lovească de mai multe ori. Nu părăsiţi locurile sigure până când alerta nu este ridicată”. Postul public japonez NHK și-a întrerupt imediat programul, în contextul alertei. Impact operațional imediat: Shinkansen , oprit pe ruta Tokyo–Aomori Circulația trenului de mare viteză Shinkansen pe ruta Tokyo–Aomori a fost întreruptă după seism, potrivit agenției de presă Kyodo. Materialul nu oferă detalii despre durata întreruperii sau despre reluarea traficului. Magnitudini raportate și context de risc Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC), citat de Reuters, a indicat o magnitudine de 7,3 și o adâncime de 13 kilometri. În textul preluat de Economica, magnitudinea este prezentată ca 7,4 în titlu. Japonia rămâne sensibilă la riscul de tsunami după seismul din martie 2011 (magnitudine 9), care a provocat aproximativ 18.500 de morți sau dispăruți, amintește AFP. Tot AFP notează că un cutremur în fosa Nankai, urmat de tsunami, ar putea provoca până la 298.000 de decese și pagube de până la 2.000 de miliarde de dolari (aprox. 9.200 de miliarde de lei), potrivit unei estimări guvernamentale. Arhipelagul, cu circa 125 de milioane de locuitori, este afectat de aproximativ 1.500 de cutremure anual, iar pagubele depind de localizare și adâncime. [...]
