Știri
Știri din categoria Externe
Alerta de tsunami emisă după cutremurul din nordul Japoniei a întrerupt inclusiv transportul feroviar de mare viteză, un prim efect operațional al seismului care a zguduit puternic zona și a fost resimțit până la Tokyo, potrivit Economica.
În urma cutremurului a fost emisă o avertizare de tsunami, valurile putând ajunge la trei metri în prefectura Iwate și în unele zone din Hokkaido, relatează Agerpres. Seismul s-a produs la ora 16:53 (07:53 GMT) în apele Pacificului, în largul nordului prefecturii Iwate, iar mișcările au fost suficient de violente încât clădirile înalte s-au clătinat până la Tokyo.
Avertizarea a venit cu instrucțiuni explicite de evacuare. Agenția Meteorologică Japoneză (JMA) a transmis:
„Evacuaţi imediat regiunile costiere şi zonele riverane către un loc mai sigur, cum ar fi un teren înalt sau o clădire de evacuare. Valurile seismice ar urma să lovească de mai multe ori. Nu părăsiţi locurile sigure până când alerta nu este ridicată”.
Postul public japonez NHK și-a întrerupt imediat programul, în contextul alertei.
Circulația trenului de mare viteză Shinkansen pe ruta Tokyo–Aomori a fost întreruptă după seism, potrivit agenției de presă Kyodo. Materialul nu oferă detalii despre durata întreruperii sau despre reluarea traficului.
Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC), citat de Reuters, a indicat o magnitudine de 7,3 și o adâncime de 13 kilometri. În textul preluat de Economica, magnitudinea este prezentată ca 7,4 în titlu.
Japonia rămâne sensibilă la riscul de tsunami după seismul din martie 2011 (magnitudine 9), care a provocat aproximativ 18.500 de morți sau dispăruți, amintește AFP. Tot AFP notează că un cutremur în fosa Nankai, urmat de tsunami, ar putea provoca până la 298.000 de decese și pagube de până la 2.000 de miliarde de dolari (aprox. 9.200 de miliarde de lei), potrivit unei estimări guvernamentale.
Arhipelagul, cu circa 125 de milioane de locuitori, este afectat de aproximativ 1.500 de cutremure anual, iar pagubele depind de localizare și adâncime.
Recomandate
Avertismentele de tsunami au declanșat evacuări și închideri de școli în Asia , după un cutremur puternic produs în largul sudului Filipinelor, relatează Al Jazeera . Autoritățile din Filipine, Indonezia și Japonia au emis alerte pentru valuri periculoase și au cerut populației din zonele de coastă să se retragă la adăpost, pe fondul riscului de tsunami. Seismul a avut magnitudinea 7,8, potrivit United States Geological Survey, și s-a produs în largul insulei Mindanao, puțin înainte de ora 7:40, ora locală (02:40, ora României), luni. Ulterior, US National Tsunami Warning Center a precizat că a retrogradat estimarea inițială de 8,2. Cutremurul a fost urmat de peste o oră de replici, conform Institutului Filipinez de Vulcanologie și Seismologie (PHIVOLCS). Imagini publicate pe canale oficiale de social media arată prăbușirea unei clădiri cu trei etaje care găzduia un restaurant Jollibee în General Santos City, în Mindanao, precum și avarii extinse la alte clădiri (ferestre sparte, acoperișuri prăbușite). PHIVOLCS a indicat că orașul, din regiunea Soccsksargen, a resimțit un nivel 7 din 10 („foarte puternic”) pe scara internă de intensitate. Numărul potențialelor victime nu era confirmat la momentul relatării. Măsuri de urgență: evacuări, avertizări pentru ambarcațiuni, școli închise Președintele Filipinelor, Ferdinand Marcos , a anunțat luni dimineață activarea agențiilor de intervenție, inclusiv Office of Civil Defence și National Disaster Risk Reduction and Management Council, și a cerut populației să urmeze recomandările oficiale privind riscul de tsunami. „Către kababayans [compatrioții] noștri din provinciile afectate, vă rog să țineți cont de avertizarea de tsunami. Mutați-vă acum pe teren mai înalt. Nu așteptați. Viața voastră este mai importantă decât orice a rămas în urmă”, a spus Marcos. Totodată, Marcos a precizat că școlile din mai multe provincii din Mindanao au fost închise pentru ziua respectivă. Autoritățile filipineze au transmis că locuitorii din nouă provincii – inclusiv Sarangani, Davao Occidental, Tawi-Tawi și Sulu – trebuie să evacueze imediat către zone mai înalte sau mai în interiorul uscatului. PHIVOLCS a cerut și măsuri pentru ambarcațiuni: proprietarii de bărci din porturi, estuare sau ape de mică adâncime să își securizeze ambarcațiunile și să se îndepărteze de țărm; bărcile aflate deja pe mare să rămână în larg, în ape adânci, până la noi instrucțiuni. În Indonezia, a fost emis un ordin de evacuare imediată pentru zone din nordul Sulawesi, nordul provinciei Gorontalo și Insulele Sangihe, cu recomandarea de retragere la altitudini mai mari. Ce valuri sunt posibile și unde au fost emise alerte Pacific Tsunami Warning Center a avertizat că valuri de până la 3 metri ar putea lovi zone de coastă din Filipine, iar valuri de până la 1 metru sunt posibile în părți din Indonezia și Malaezia. Japan Meteorological Agency (JMA) a indicat că primele valuri erau așteptate în Filipine și părți din Indonezia în jurul orei 10:00, ora locală (05:00, ora României), urmate de sudul Japoniei și Taiwan în jurul orei 11:00 (06:00, ora României), iar Micronezia, Papua Noua Guinee și Insulele Solomon aproximativ o oră mai târziu. În Japonia, avertizarea vizează inclusiv insulele îndepărtate, precum Okinawa, și coasta sudică. În Insulele Mariane de Nord și Guam, autoritățile au anulat avertizări anterioare de tsunami, dar au menționat că persistă riscul de curenți puternici și condiții periculoase pe plaje. Pentru SUA continentale, US National Tsunami Warning Center a spus că seismul nu reprezintă o amenințare pentru zonele de coastă. [...]
Negocierile SUA–Iran se concentrează pe oprirea războiului, nu pe dosarul nuclear , potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția iraniană Tasnim (afiliată Gardienilor Revoluției) și declarații ale purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmail Baghaei . Mesajul iranian este că discuțiile despre programul nuclear „nu au loc în această etapă”, iar restul informațiilor vehiculate în spațiul public ar fi „speculații media”. Baghaei a indicat, totuși, că tema nucleară ar putea apărea ulterior, dacă actuala rundă se încheie. „Dacă această etapă se încheie, chestiunea nucleară va fi unul dintre următoarele puncte pentru negocieri. Restul discuțiilor care sunt ridicate acum sunt speculații media.” Mediere regională: Qatar și Arabia Saudită discută coordonarea dezescaladării În același context, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, și ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, au discutat telefonic despre facilitarea eforturilor de mediere între SUA și Iran. Convorbirea a vizat coordonarea pentru dezescaladare, pe fondul „valurilor de lovituri” dintre Israel și Iran, cu obiectivul declarat de a crește securitatea și stabilitatea regională. Trump: Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord; discuțiile ar fi aproape de final Pe linia americană, publicația notează că președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Financial Times că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord cu Iranul, susținând că el „ia deciziile”. Trump a mai spus, potrivit aceleiași relatări, că atacul iranian cu rachete asupra Israelului din 8 iunie nu ar urma să influențeze acordul. Separat, Trump a afirmat pentru Axios că SUA sunt „foarte aproape de un acord final” cu Iranul și că nu își dorește ca evoluțiile militare curente să „arunce în aer” înțelegerea. Într-o intervenție la Fox News, el a îndemnat Iranul să revină la masa negocierilor, după lansările de rachete. De ce contează Faptul că Teheranul susține explicit că negocierile curente nu includ programul nuclear sugerează o încercare de a delimita o etapă de „încetare a războiului” de dosarul nuclear, mult mai sensibil și cu implicații directe pentru sancțiuni și arhitectura de securitate din regiune. În paralel, implicarea Qatarului și Arabiei Saudite indică o presiune regională pentru dezescaladare, în timp ce Washingtonul transmite public că un acord ar fi aproape, în pofida escaladării militare. [...]
Victoria electorală a lui Nikol Pașinian consolidează virajul Armeniei spre UE , într-un moment în care Erevanul încearcă să iasă din orbita Moscovei, potrivit news.ro . Mesajele de felicitare venite de la Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen și Kaja Kallas indică o susținere politică europeană pentru direcția pro-occidentală a guvernului armean. Semnal politic de la Paris și Bruxelles Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a felicitat pe premierul armean în exercițiu pentru „victoria largă” și a transmis că vrea să sprijine „apropierea de Europa” a Armeniei. Într-un mesaj publicat pe X, Macron a vorbit despre continuarea cooperării bilaterale, susținerea păcii și a suveranității Armeniei și sprijinirea dinamicii de apropiere de Europa. Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat victoria, afirmând că UE „este alături de Armenia” și apreciind parteneriatul cu „o Armenie democratică” care se apropie de Europa. Von der Leyen a făcut referire și la „spiritul Revoluției de Catifea” din 2018, care l-a adus pe Pașinian la putere. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a interpretat rezultatul ca pe o opțiune pentru „un viitor european”, în pofida „puterii presiunii rusești”, conform aceleiași surse. Rezultatul alegerilor: diferență netă între tabere Comisia Electorală Centrală a anunțat că, după numărarea tuturor voturilor, Partidul Contractul Civil al lui Nikol Pașinian a obținut 49,8% din voturi, în timp ce Alianța Armenia Puternică, condusă de miliardarul ruso-armean Samvel Karapetian, a luat 23,3%. Alegerile au avut loc după ani de schimbări interne profunde, pe fondul promisiunii lui Pașinian, lansate în 2018, de a destructura un sistem oligarhic postsovietic. De ce contează: relația cu Rusia rămâne, dar direcția se schimbă Armenia și Rusia rămân aliate, legate de „200 de ani de istorie”, însă Erevanul și-a intensificat acuzațiile la adresa Moscovei și își orientează politica externă către Uniunea Europeană și Statele Unite. În acest context, victoria lui Pașinian și reacțiile liderilor europeni întăresc semnalul că apropierea de UE devine o miză centrală a guvernării de la Erevan. [...]
China cere reluarea negocierilor și o încetare a focului durabilă , pe fondul reluării atacurilor reciproce dintre Israel și Iran, o evoluție care pune sub presiune armistițiul aflat în vigoare din 8 aprilie, potrivit news.ro . Beijingul s-a declarat luni „profund îngrijorat” de escaladarea din teren. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian , într-o conferință de presă obișnuită. „Să sperăm că toate părţile vizate îşi vor respecta angajamentul în favoarea unei încetări a focului, vor menţine dinamica negocierilor, vor continua să-şi rezolve diferendele prin mijloace politice şi diplomatice şi vor ajunge cât mai rapid la o încetare a focului globală şi durabilă.” Armistițiul din 8 aprilie, amenințat de reluarea atacurilor Israelul și Iranul au lansat luni atacuri reciproce, după ce Republica Islamică a tras o rachetă către teritoriul israelian, într-un episod care, potrivit relatării, amenință armistițiul în vigoare din 8 aprilie . Beijingul își avertizează din nou cetățenii din Israel În paralel cu poziția diplomatică, China a transmis un nou avertisment de securitate pentru cetățenii săi. Ambasada Chinei în Israel le-a cerut, într-un comunicat publicat pe rețelele de socializare, să urmărească îndeaproape evoluțiile, să respecte instrucțiunile comandamentului aerian și să își reducă deplasările neesențiale. Recomandările includ și evitarea instalațiilor militare și a celor considerate sensibile, precum și intrarea în adăposturi antiaeriene imediat ce sunt primite alerte pe telefon sau se aud sirene. [...]
Statele nucleare își cresc numărul de focoase „gata de lansare”, iar asta ridică riscul de instabilitate globală , potrivit Agerpres , care citează evaluarea Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Deși totalul focoaselor scade ușor, SIPRI avertizează că pericolul crește pe fondul accelerării desfășurării de noi arme și al slăbirii controlului internațional al armamentelor. SIPRI estimează că puterile nucleare dețin în total 12.187 de focoase, dintre care 9.745 sunt în stocuri pentru o potențială utilizare. Scăderea față de anul trecut este pusă pe seama faptului că, după Războiul Rece, dezafectarea focoaselor vechi a depășit, în general, ritmul desfășurării celor noi. „Vestea cea mai îngrijorătoare este că, deși numărul de arme nucleare a scăzut, nivelul pericolelor și riscurilor nucleare crește”, a declarat Karim Haggag , directorul SIPRI, pentru AFP. De ce se schimbă riscul: mai multe arme desfășurate, control mai slab Institutul anticipează că tendința descendentă a stocurilor s-ar putea inversa în următorii ani, pe măsură ce dezafectarea încetinește, iar desfășurarea de noi arme se accelerează. În paralel, SIPRI indică drept factori de risc fragilizarea sistemelor de control al armelor strategice (în special a acordurilor internaționale) și rivalitatea dintre marile puteri nucleare. Haggag atrage atenția și asupra unei schimbări operaționale: statele dotate cu arme nucleare scot tot mai multe focoase din depozite și le instalează pe vectori nucleari (platforme de lansare), ceea ce înseamnă o creștere a numărului de arme desfășurate. SUA, Rusia și China: modernizare, constrângeri și expansiune rapidă SIPRI arată că arsenalele SUA și Rusiei reprezintă circa 83% din stocurile mondiale, cu peste 5.000 de focoase fiecare. Ambele au programe de modernizare, însă cu probleme: SUA : programul avansează, dar se confruntă cu dificultăți de planificare și finanțare, care ar putea genera întârzieri și costuri mai mari. Rusia : programul a avut teste eșuate ale unor rachete balistice intercontinentale (ICBM), iar sancțiunile economice și constrângerile războiului din Ucraina par să-l fi afectat. În același timp, China își dezvoltă arsenalul mai rapid decât orice alt stat, pe fondul intensificării competiției geopolitice, potrivit directorului SIPRI. Institutul estimează că Beijingul are în prezent 620 de focoase și că, în funcție de structura forțelor, ar putea ajunge ca în 2030 să dețină la fel de multe ICBM ca Rusia sau SUA. Chiar și în scenariul de 1.000 de focoase până atunci, ar rămâne la aproximativ un sfert din stocurile americane și rusești, notează SIPRI. Europa și Asia: stocuri stabile, dar semnale de creștere În Europa, Franța și Marea Britanie și-au menținut arsenalele la 290, respectiv 255 de focoase, însă SIPRI menționează că stocul britanic ar urma să crească după revizuirea programului din 2021. În cazul Franței, președintele Emmanuel Macron a ordonat în martie o suplimentare a stocului. În Asia, SIPRI indică următoarele estimări și tendințe: India : ar fi majorat ușor arsenalul, la 190 de focoase. Pakistan : stabil la 170, dar continuă să acumuleze materiale fisibile, ceea ce sugerează o posibilă extindere în următorul deceniu. Coreea de Nord : urmărește extinderea „exponențială” a arsenalului; estimare de circa 60 de focoase. Israel : nu recunoaște deținerea de arme nucleare, dar ar fi în curs de modernizare a arsenalului, estimat la aproximativ 90 de focoase. În ansamblu, mesajul SIPRI este că reducerea numerică a focoaselor nu mai este un indicator suficient al riscului: contează tot mai mult câte arme sunt efectiv desfășurate și cât de funcționale rămân mecanismele internaționale de control și limitare a armamentelor. [...]
Kristalina Georgieva spune că șocurile economice vor rămâne regula, nu excepția , iar economiile trebuie să-și întărească „fundațiile” pentru a rezista unor crize tot mai frecvente, potrivit Antena 3 , care citează declarațiile șefei FMI pentru Bloomberg. Georgieva avertizează că lumea nu „internalizează” suficient ideea că volatilitatea va continua și că nu există un orizont apropiat în care șocurile să dispară. „Sunt îngrijorată că nu internalizăm încă pe deplin faptul că aceasta va fi realitatea lumii. Nu vom ajunge într-un punct în care șocurile să dispară.” De ce contează pentru economie: riscul de crize repetate devine structural Mesajul șefei FMI este că succesiunea de crize din ultimii ani nu a fost un accident, ci un tipar care se consolidează. În acest context, Georgieva amintește că, de la preluarea mandatului în 2019, instituția a traversat episoade precum pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina, turbulențele tarifare și, mai recent, conflictul din Orientul Mijlociu. În același timp, FMI rămâne un actor-cheie în arhitectura de stabilitate financiară globală, având o capacitate de creditare „puțin sub 1 trilion de dolari” (aprox. 4,6 trilioane lei). Georgieva descrie misiunea sa ca pe un efort de a menține cei 191 de membri ai Fondului concentrați pe cooperare, „pentru binele comun al economiei mondiale”. „Cea mai bună muniție pe care o avem este analiza obiectivă.” Inteligența artificială, următorul test: presiune pe piața muncii și pe comunități Un alt punct central al avertismentului vizează răspândirea inteligenței artificiale și efectele asupra piețelor muncii și economiilor locale. Georgieva spune că organizații precum FMI nu au recunoscut suficient inegalitățile generate de globalizare și își exprimă temerea că același tip de „reacție adversă” ar putea apărea și în cazul inteligenței artificiale, dacă pierderile de locuri de muncă și impactul asupra comunităților nu sunt tratate din timp. Ce urmează: FMI își actualizează prognozele în iulie Fondul Monetar Internațional își va actualiza perspectivele pentru economia globală în iulie, după ce, în aprilie, și-a redus proiecția de creștere pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Antena 3 nu oferă, în materialul citat, detalii despre nivelul exact al revizuirii sau despre noile estimări care ar putea fi anunțate. [...]
