Știri
Știri din categoria Externe
Confiscarea unei nave iraniene de către Marina SUA ridică riscul de întreruperi pe ruta Strâmtorii Ormuz, într-un moment în care tensiunile din zonă se amplifică și Teheranul amenință cu represalii, potrivit G4Media.
Incidentul vizează o navă de marfă sub pavilion iranian, numită Touska, despre care președintele SUA, Donald Trump, a spus că a fost avertizată de un distrugător american în Golful Oman să se oprească, dar nu a făcut-o. Trump a afirmat că pușcașii marini americani aveau custodia navei și că verificau încărcătura.
„Nava noastră a Marinei i-a oprit imediat, făcând o gaură în sala motoarelor”, a scris Donald Trump, potrivit AP.
Armata iraniană a promis duminică un răspuns după ce un distrugător american a tras foc asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian în Golful Oman, care ar fi încercat să se sustragă blocadei navale americane, potrivit France24. Un purtător de cuvânt al centrului central de comandă al armatei, Khatam Al-Anbiya, citat de agenția de știri ISNA, a avertizat că Iranul va lua represalii.
„Avertizăm că forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor răspunde în curând și vor lua represalii împotriva acestei pirateriei armate și a armatei americane”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de ISNA.
Confiscarea este prezentată ca o escaladare a disputelor cu Iranul privind traficul din Strâmtoarea Ormuz și are loc în timp ce SUA se pregăteau pentru o a doua rundă de discuții față în față cu Iranul. În același timp, un „armistițiu fragil” ar urma să expire „în câteva zile”, conform informațiilor din material; articolul nu precizează termenii armistițiului sau părțile implicate.
Recomandate
Europa riscă să rămână în afara negocierilor SUA–Rusia–Ucraina, iar lipsa unei poziții comune îi slăbește influența diplomatică , potrivit unei analize citate de Biziday , pe fondul presiunilor președintelui american Donald Trump asupra Kievului pentru acceptarea unui acord cu Moscova. Miza pentru capitalele europene este dublă: pe de o parte, deciziile discutate în formatul SUA–Rusia–Ucraina pot afecta direct securitatea continentului; pe de altă parte, Europa încearcă să evite marginalizarea într-un proces în care are pârghii economice importante, dar pe care nu reușește să le transforme în influență diplomatică. Negocieri la Abu Dhabi și semnale de la Washington Contextul imediat este reprezentat de negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina programate la Abu Dhabi, în noiembrie. În paralel, Trump a relaxat sancțiunile împotriva Moscovei, a acuzat Ucraina că nu ar dori încheierea conflictului și a readus în discuție posibilitatea reluării relațiilor economice cu Rusia (menționată de Biziday și în acest context: posibilitatea reluării relațiilor economice ). În acest cadru, unele state europene ar susține reluarea dialogului direct cu Vladimir Putin, în timp ce altele cer ca orice contact să se facă doar pe baza unei poziții comune europene, arată analiza Financial Times. Inițiative necoordonate și reacții între aliați Îngrijorările privind excluderea Europei au dus deja la demersuri nealiniate: liderii Norvegiei și Finlandei au organizat o convorbire telefonică cu Vladimir Putin fără a obține în prealabil sprijinul Uniunii Europene (episod relatat de Biziday aici: o convorbire telefonică ). Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a justificat inițiativa prin nevoia ca liderul rus „să audă direct poziția noastră”. Decizia a fost criticată de Danemarca, Italia și Lituania, care au cerut o decizie europeană comună, în timp ce Germania a susținut că țările nordice i-au informat pe ceilalți înainte și după discuție. Pârghii mari, influență mică: sancțiuni și active înghețate Diplomați și oficiali citați de Financial Times vorbesc despre „acțiuni de comunicare dezorganizate” care reflectă dilema Europei: cum își transmite interesele către Putin și Trump. Analiza notează că Europa dispune de pârghii considerabile, între care: ridicarea sancțiunilor; eliberarea activelor înghețate ale Kremlinului, de peste 200 de miliarde de euro; perspectiva aderării Ucrainei la UE. Cu toate acestea, guvernele europene ar fi rămas excluse din negocieri, deși Washingtonul și Kievul ar recunoaște tot mai mult rolul „indispensabil” al continentului în orice acord, potrivit aceleiași surse. Cine ar putea „reprezenta” Europa și de ce apar tensiuni O posibilă soluție discutată este un format care reunește Marea Britanie, Franța și Germania. Patru diplomați europeni au declarat că SUA și Ucraina ar vedea acest grup ca reprezentant al intereselor europene în negocieri, iar emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi convenit cu oficialii ucraineni asupra formulei. Propunerea generează însă neînțelegeri, deoarece statele europene mai mici se tem că interesele lor ar putea fi marginalizate. Separat, Kremlinul transmite că nu vede necesară participarea UE la discuțiile tripartite. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, este citat afirmând că formatul nu prevede participarea UE și că nici SUA „probabil” nu ar avea nevoie de europeni în acest proces. Ce urmează: fereastra de negociere, posibil după iarnă Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, apreciază că Moscova nu ar fi interesată de negocieri serioase înainte de trecerea iernii și avertizează că Europa trebuie să fie pregătită pentru următoarea oportunitate, după ce ar fi ratat deja momente în care Ucraina avea o poziție mai puternică. Analiza integrală este disponibilă în Financial Times . [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre alegerile din Brazilia riscă să amplifice tensiunile politice și incertitudinea de pe piețe , într-un moment în care moneda locală s-a depreciat puternic după scrutin, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a refuzat să spună dacă este de acord cu rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică din Brazilia, dar a descris competiția drept o „rușine” și „o mare jenă pentru poporul Braziliei”. Trump a susținut că „nu a luat partea” nimănui și că i s-a cerut acest lucru de „președintele, președintele actual”, însă a invocat reacția piețelor ca argument: „uitați-vă la piață… piața lor s-a prăbușit”. Piața și moneda, în prim-planul reacției În contextul rezultatului electoral, realul brazilian a scăzut cu 12% față de dolar în tranzacțiile spot, după ce Luiz Inacio Lula da Silva l-a învins pe candidatul de dreapta Flavio Bolsonaro cu peste patru milioane de voturi, conform informațiilor prezentate de publicație. Fuga familiei Bolsonaro și miza rezidenței în SUA Declarațiile lui Trump vin la o zi după ce Flavio Bolsonaro și familia sa au părăsit Brazilia și au ajuns la Miami, Florida. Al Jazeera notează că plecarea ar fi fost facilitată de Trump și administrația sa, iar The New York Times a relatat că oficiali americani au indicat că guvernul SUA ar urma, probabil, să ofere familiei Bolsonaro rezidență permanentă. În Brazilia, Curtea Supremă i-a cerut lui Flavio Bolsonaro să predea pașapoartele obișnuit și diplomatic la scurt timp după alegeri, pentru a preveni plecarea din țară înaintea unei investigații pentru delapidare și spălare de bani. Potrivit relatării, acesta ar fi ieșit din Brazilia pe timp de noapte, pe cale terestră către Argentina, apoi cu un avion privat către Ecuador și ulterior către Miami. După sosire, Flavio Bolsonaro a transmis că este „adevăratul președinte ales al Braziliei” și a descris acuzațiile drept o „vânătoare de vrăjitoare” motivată politic, fără să prezinte dovezi. Ce urmează: extrădarea rămâne incertă Deși Brazilia și SUA au un tratat de extrădare de mai multe decenii, nu este clar dacă Washington ar accepta o eventuală solicitare și nici dacă autoritățile braziliene îl vor inculpa pe Flavio Bolsonaro și vor cere formal extrădarea. În plus, Curtea Supremă a Braziliei a respins zvonurile potrivit cărora ar fi fost emis un mandat de percheziție pentru locuința sa. Între timp, propriul Partid Liberal al lui Bolsonaro a anunțat că acceptă rezultatul alegerilor, un detaliu care contrastează cu mesajele de contestare lansate de fostul senator din SUA. [...]
Negocierile de pace riscă să fie blocate de lipsa unei poziții europene comune , deși Europa suportă cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, potrivit G4Media . În timp ce Kievul și Moscova se pregătesc să trimită delegații la Abu Dhabi pe 10 noiembrie, pentru discuții tripartite cu oficiali americani, rămâne neclar cine și cu ce mandat ar putea reprezenta statele europene când negocierile vor ajunge la decizii concrete. Discuțiile de la Abu Dhabi sunt prezentate ca un pas pentru explorarea unui armistițiu și, ulterior, a unui acord de pace, sub presiunea președintelui american Donald Trump. În paralel, Ucraina intră într-o nouă iarnă în care sunt așteptate lupte și atacuri asupra infrastructurii energetice, ceea ce crește miza unor măsuri rapide de reducere a tensiunilor. Europa vrea la masă, dar nu are încă un „voce unică” Liderii europeni insistă că trebuie să participe la negocierile finale, argumentând că statele europene furnizează în prezent cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, în condițiile în care administrația Trump a renunțat la acordarea directă a ajutorului american în 2025. Totuși, guvernele europene nu au ajuns la un consens privind persoana sau instituția care ar trebui să le reprezinte. Situația este complicată și de faptul că nu toate țările implicate în discuții fac parte din Uniunea Europeană (de exemplu, Regatul Unit și Norvegia). Miza este una practică: în absența unei conduceri clare, există riscul ca interesele europene să nu fie reprezentate suficient atunci când negocierile vor trece de la discuții generale la decizii cu efecte directe asupra securității și finanțării Ucrainei. Inițiative paralele și tensiuni între capitale În lipsa unei poziții comune la nivelul Bruxellesului, unii lideri europeni au început demersuri diplomatice proprii. Președintele Finlandei, Alexander Stubb , și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au avut o convorbire telefonică de 90 de minute cu Vladimir Putin, cerându-i să pună capăt războiului, demers care a provocat nemulțumiri în mai multe capitale europene (inclusiv Copenhaga, Roma, Stockholm și Vilnius), potrivit relatărilor citate. POLITICO notează, citând un diplomat european nemulțumit: „Sunt prea mulți bărbați de vârstă mijlocie care vor să rămână în cărțile de istorie ca cei care au pus capăt acestui război.” Potrivit relatărilor din Rusia menționate în analiză, convorbirea nu a produs rezultate concrete, iar Moscova a avertizat că războiul ar putea continua să escaladeze. De ce contează: garanțiile de securitate și costurile reconstrucției Chiar dacă Zelenski și oficialii americani acceptă că guvernele europene vor trebui probabil implicate în discuțiile privind garanțiile de securitate, rolul Europei este legat și de implementare: eventualele forțe de menținere a păcii desfășurate în Ucraina ar urma să fie formate în principal din militari europeni. În plus, Zelenski indică un rol central al Europei în reconstrucția și relansarea economiei ucrainene, invocând explicit ideea unui „Plan Marshall” în care participarea europeană ar fi indispensabilă. Ce urmează Pe termen scurt, atenția se mută la întâlnirea planificată la Abu Dhabi, pe 10 noiembrie, și la modul în care va fi configurată participarea occidentală. Separat, liderii europeni urmează să discute finanțarea efortului de război al Ucrainei la summitul de la Bruxelles programat pe 26 noiembrie, într-un context în care oficiali europeni rămân sceptici că Rusia ar fi pregătită, în mod real, pentru un compromis rapid. [...]
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
Canada și UE au fixat un termen până în iunie 2027 pentru a stabili condițiile unei „calități de membru asociat” , un aranjament nou care ar putea aduce plăți din partea Ottawa și o integrare mai strânsă în politici europene cu efect direct asupra comerțului și achizițiilor publice, potrivit Politico . Decizia vine după un summit de două zile la Montreal, unde premierul canadian Mark Carney a acceptat propunerea avansată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , după săptămâni de ezitare, pe fondul unei reacții ostile din partea președintelui SUA, Donald Trump, și al unor rezerve exprimate de Germania. „Astăzi, ne îndreptăm către calitatea de membru asociat pentru Canada”, a declarat Carney, descriind-o drept „cel mai profund parteneriat posibil, mai puțin decât aderarea”. Ce înseamnă termenul-limită și de ce contează economic Până în iunie 2027, Bruxelles și Ottawa vor să definească „substanța, scara și domeniul” acestui nou tip de relație. Politico notează că alianța vine „cu un calendar de plăți”, însă Carney a evitat să spună cât ar urma să coste pentru contribuabilii canadieni, afirmând că guvernul nu privește aranjamentul ca pe o „plată” în sine. Oficiali canadieni au mai spus, după conferința de presă, că nu ar fi necesară legislație pentru a „legitima” statutul de membru asociat al Canadei. Puncte sensibile rămase deschise: comerț și reguli industriale În pofida mesajelor optimiste, summitul nu a închis câteva dispute comerciale vechi: Legea UE anti-defrișări : Carney a spus că s-a ajuns la un acord privind excepții („carveouts”), dar ulterior oficiali canadieni au nuanțat afirmația, indicând că subiectul rămâne parte a negocierilor comerciale în curs. „Made in Europe” și achizițiile publice : o altă miză este dacă Canada ar putea beneficia de tratament similar producției europene în cadrul viitorului „Industrial Accelerator Act”, inițiativă care urmărește să direcționeze cheltuielile publice către bunuri produse local în sectoare precum energia verde și industria auto. Von der Leyen a spus că propunerea Comisiei ar include automat țările cu acorduri de liber schimb, deci și Canada, dar a subliniat că textul intră în procesul de co-legiferare și poate fi modificat de statele membre și Parlamentul European. Ce urmează: mai multă coordonare politică și întâlniri la nivel înalt Pe componenta operațională, miniștri canadieni au fost invitați la mai multe reuniuni cu omologii europeni, ca parte a unui plan de „aliniere politică” mai profundă. Politico mai relatează că Mark Carney este așteptat la Dublin peste două săptămâni, după ce a acceptat invitația lui António Costa de a participa la o reuniune informală a Consiliului European. [...]
