Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Antena Group a obținut în primă instanță daune de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) de la Sorin Bontea , într-unul dintre procesele deschise după ruptura dintre juratul „Chefi la cuțite” și postul TV, potrivit HotNews . Decizia Tribunalului București îl obligă pe Bontea la plata a 100.000 de euro „pentru perioada cuprinsă între 04.11.2023 şi până la data plăţii efective a debitului principal”, la care se adaugă cheltuieli de judecată, conform informațiilor publicate de PaginadeMedia. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel . Contextul litigiilor dintre Antena Group și foștii jurați „Chefi la cuțite” Procesul face parte dintr-o serie mai amplă de litigii apărute după ce, în urmă cu trei ani, Sorin Bontea, Cătălin Scărlătescu și Florin Dumitrescu au refuzat să mai filmeze sezonul 13 al emisiunii, invocând oboseala. În urma acestui refuz, Antena Group a decis să îi acționeze în instanță. Ulterior, cei trei bucătari au semnat cu PRO TV și au început să realizeze „Masterchef”, ceea ce a amplificat disputa juridică dintre părți, potrivit aceleiași surse. [...]

Ucraina încearcă să transforme războiul dronelor într-o rețea industrială europeană , prin acorduri de dezvoltare și producție care mută o parte din capacități în state NATO și cresc miza pentru companiile implicate, inclusiv sub presiunea amenințărilor venite de la Moscova, potrivit Focus . Pe 16 aprilie 2026, la Middelburg, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat o declarație comună pentru un acord Ucraina– Țările de Jos în domeniul dronelor. Înțelegerea vizează, conform Kyiv Post , nu doar dezvoltarea și producția comună de drone și rachete, ci și războiul electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri) și alte tehnologii militare. Un element operațional important este că producția ar urma să aibă loc în ambele țări, iar Țările de Jos ar fi alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,23 miliarde lei) pentru producția de drone, potrivit aceleiași surse. Extinderea modelului: producție în Norvegia și discuții cu Germania Înaintea acordului cu Olanda, Ucraina convenise cu Norvegia ca drone ucrainene să fie produse pe teritoriul norvegian. În paralel, Kyiv Post relatează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet de apărare amplu”, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană. Miza pentru industrie: de la finanțare la tehnologii avansate Cooperarea pe drone este prezentată ca parte a unei strategii mai largi. RBC Ukraine amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme de apărare anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Potrivit RBC Ukraine, propunerea este încă „pe masă”, fără o decizie finală la Washington. Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a indicat că Ucraina vrea să multiplice acest tip de înțelegeri: „Suntem pregătiți să încheiem acorduri similare cu toți partenerii noștri de încredere.” Presiune din Rusia: „liste de ținte” și efectul de descurajare Pe fondul creșterii capacităților Ucrainei în domeniul dronelor, Ministerul rus al Apărării ar fi publicat liste cu companii și facilități din Europa care ar sprijini industria ucraineană de drone, relatează Kyiv Post. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a susținut că lista ar trebui înțeleasă „literalmente” ca un registru de potențiale ținte. Totuși, fostul ambasador al SUA la Kiev, Steven Pifer, citat de Kyiv Post, interpretează mesajele Moscovei ca încercări de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să sprijine industria de apărare ucraineană. Pifer mai notează că armata rusă este deja solicitată de războiul din Ucraina și ridică întrebarea dacă Rusia ar dori, în același timp, un conflict cu state NATO. [...]