Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a lansat 142 de drone asupra Ucrainei într-un atac nocturn de ore, testând apărarea antiaeriană și lovind infrastructură civilă, potrivit Kyiv Post. Alerta aeriană a durat mai multe ore în mare parte din țară, iar autoritățile ucrainene au raportat pagube la locuințe și infrastructură, precum și civili răniți.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că atacul din noaptea de 20 aprilie a inclus drone de tip Shahed (proiect iranian), dar și modele precum Gerbera și Italmas. Din totalul de 142 de drone lansate, „aproximativ 100” ar fi fost Shahed. Apărarea antiaeriană – aviație, unități de rachete antiaeriene, echipe de război electronic și grupuri mobile de foc – a fost mobilizată pentru respingerea atacului.
La ora 8:00, Forțele Aeriene au anunțat că au doborât sau „suprimat” 113 drone inamice în nordul, sudul și estul țării. Oficialii au raportat 28 de lovituri directe în 18 locații și căderi de resturi în alte șase puncte. Atacul era încă în desfășurare dimineața, cu mai multe drone rămase în spațiul aerian ucrainean.
Alerta și detectările de drone au vizat mai multe regiuni, inclusiv Harkiv, Sumî, Cernihiv, Kiev, Dnipropetrovsk, Nikolaev și Poltava.
Din informațiile comunicate de autorități și citate de publicație:
Atacul ilustrează presiunea constantă asupra apărării aeriene ucrainene și asupra infrastructurii civile, într-un tipar pe care Kyiv Post îl descrie ca fiind aproape zilnic și, adesea, combinat cu lovituri cu rachete. Pentru autoritățile ucrainene, amploarea valului de drone și durata alertelor indică o solicitare susținută a resurselor de interceptare și a capacităților de război electronic, în paralel cu riscuri recurente pentru zonele urbane.
Ce urmează nu este detaliat în material, însă, la momentul raportării, atacul era încă în desfășurare, cu drone rămase în spațiul aerian al Ucrainei.
Recomandate
Refuzul lui Vladimir Putin de a intra în negocieri directe cu Volodimir Zelenski riscă să prelungească presiunea economică asupra Rusiei, prin sancțiuni mai dure și măsuri precum folosirea activelor înghețate , potrivit unei declarații publice a ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , citată de Mediafax . Sybiha a scris sâmbătă, pe X, că Putin „și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat” după ce a refuzat ceea ce oficialul numește „ramura de măslin” întinsă de Zelenski: o scrisoare în care președintele Ucrainei a cerut stabilirea unei întâlniri pentru începerea negocierilor de pace. „Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat.” Miza economică: recesiune, inflație și locuri de muncă, în logica Kievului În aceeași postare, șeful diplomației ucrainene susține că situația Rusiei „nu face decât să se înrăutățească”, iar costurile interne ale războiului vor crește. El enumeră, între consecințe, pierderi mai mari pe front, „eșecuri” mai umilitoare și o deteriorare economică prin: adâncirea recesiunii; pierderea de locuri de muncă; creșterea impozitelor; inflație care „îi va afecta pe cei mai vulnerabili”. Sybiha afirmă totodată că, din perspectiva Ucrainei, nu mai există domenii în Rusia care să poată fi exceptate de la sancțiuni pe termen lung și că intensitatea acestora ar urma să crească. Ce măsuri de presiune invocă Ucraina Ministrul ucrainean mai spune că „presiunea internațională” nu se va diminua, ci se va întări, inclusiv prin instrumente precum utilizarea activelor înghețate, interdicții de călătorie și „răspunderea inevitabilă pentru crime”. În final, el susține că Rusia va fi „totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică”, însă în condiții „mult mai nefavorabile”. Contextul refuzului și ce urmează Potrivit relatării, Zelenski a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă în care a descris efectele războiului și a cerut o întâlnire cu Putin pentru negocieri. Vladimir Putin a respins vineri oferta, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, spunând că nu acceptă o întâlnire până când ceea ce el numește „condiții” ale Rusiei nu sunt îndeplinite. Sybiha avertizează că refuzul de a accepta pacea ar trebui să ducă la intensificarea presiunilor internaționale asupra Rusiei și, în paralel, la întărirea sprijinului pentru Ucraina. Materialul nu oferă un calendar sau decizii concrete privind noi sancțiuni, ci redă poziția exprimată public de ministrul ucrainean de Externe. [...]
Atacurile ucrainene în adâncul Rusiei încep să transforme războiul într-un cost vizibil acasă , iar Kremlinului îi devine tot mai greu să țină populația departe de consecințele economice și umane ale conflictului, potrivit unei analize citate de Adevărul . Pe măsură ce loviturile ajung inclusiv în apropierea Sankt Petersburgului, războiul nu mai poate fi prezentat ca un eveniment îndepărtat, fără impact direct asupra marilor orașe. Analiza The Telegraph, preluată de publicația românească, notează că Ucraina a dezvoltat accelerat drone și rachete care aduc Moscova și Sankt Petersburgul în raza atacurilor. Pentru milioane de locuitori din centrele urbane, amenințarea începe să afecteze viața de zi cu zi, iar teama de o mobilizare care să atingă și clasa de mijloc urbană se extinde. Presiune economică: deficit de forță de muncă și lovituri în infrastructură Un semnal al tensiunii interne este deficitul de forță de muncă. Potrivit unor informații apărute în presa internațională, Rusia ar atrage tot mai mulți muncitori din India și din alte state asiatice pentru a acoperi golurile lăsate de bărbații trimiși pe front, uciși sau plecați din țară pentru a evita recrutarea. În text sunt menționate și acuzații că o parte dintre acești cetățeni străini ar fi ajuns mai aproape de zonele de conflict decât li s-ar fi promis inițial. În paralel, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor, porturilor și infrastructurii industriale încep să afecteze sectoare importante ale economiei ruse. În acest context, sunt amintite informații publicate anterior de Reuters , potrivit cărora Vladimir Putin le-ar fi cerut oficialilor soluții pentru relansarea creșterii economice, în timp ce reprezentanți ai mediului de afaceri ar fi transmis că cea mai eficientă măsură ar fi încheierea războiului. Costuri politice: securizarea capitalei și erodarea „invulnerabilității” The Telegraph mai arată că nevoia de măsuri de securitate fără precedent pentru protejarea Moscovei, inclusiv la evenimente simbolice precum paradele militare, indică fisuri în imaginea de forță proiectată de Kremlin. Într-un sistem în care simbolurile au greutate politică, orice semn că autoritățile nu pot garanta securitatea deplină a capitalei devine o vulnerabilitate. În același registru, publicația amintește rolul comunicării strategice a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și dimensiunea psihologică a mesajelor legate de parada din 9 mai de la Moscova. „Lecția Siriei” și limita intimidării Autorii comparației invocate în analiză pun strategia Rusiei alături de tactici folosite de regimul lui Bashar al-Assad în Siria, unde atacurile asupra populației civile au fost utilizate pentru a forța capitularea adversarilor. Concluzia este că presiunile extreme nu duc automat la cedare și pot, în unele cazuri, să întărească rezistența, crescând costurile politice pentru liderii care mizează exclusiv pe forță. În ansamblu, deși cifrele exacte ale pierderilor rămân disputate, analiza indică un consens privind nivelul foarte ridicat al pierderilor de ambele părți și subliniază că, pentru Moscova, combinația dintre presiunea militară și cea economică face tot mai dificilă menținerea sprijinului intern pe termen lung. Rămâne neclar dacă aceste presiuni vor produce schimbări majore pe termen scurt, însă semnele de erodare treptată a stabilității interne ar deveni tot mai greu de ascuns. [...]
Ucraina a lovit cu drone infrastructură energetică și navală în Rusia , într-o operațiune pe mai multe regiuni care a vizat inclusiv rafinării și depozite de combustibil – un tip de atac cu potențial de a perturba lanțurile logistice și capacitățile de alimentare ale armatei ruse. Potrivit Kyiv Post , atacurile au avut loc sâmbătă, 6 iunie, și au ajuns până la coasta Baltică. Ținte navale în zona Sankt Petersburg: 88 de drone, potrivit autorităților locale Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat că apărarea antiaeriană a angajat un „roi” de 88 de drone, iar primarul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat că municipiul a fost supus unui atac de amploare. În zona orașului-insulă Kronstadt, loviturile au declanșat un incendiu în apropierea Kronstadt Marine Plant , o facilitate responsabilă de mentenanța, reparația și echiparea navelor de suprafață și a submarinelor rusești. Un alt val de drone a vizat localitatea Lebyazhye, unde, conform raportărilor operaționale citate, ar fi fost lovit Arsenalul 15 al Marinei ruse, inclusiv un depozit de muniții. Lovituri asupra sectorului energetic: depozit în flăcări și rafinărie „breșată” Operațiunea a inclus atacuri asupra infrastructurii de combustibil. Depozitul de petrol Poltavskaya din regiunea Krasnodar a fost lovit de mai multe drone, iar incendiul rezultat s-a extins pe aproximativ 5.000 de metri pătrați, conform serviciilor locale de urgență. Publicația notează că nu au fost raportate victime în rândul personalului. Totodată, rafinăria Antipinsky din Tyumen – descrisă ca una dintre cele mai mari rafinării private din Rusia – a fost „breșată”, după ce dronele au lovit una dintre unitățile principale de procesare, provocând un incendiu structural. Capacitatea anuală de procesare menționată este de peste 9 milioane de tone de țiței, pentru producția de benzină și motorină. Porturi și noduri industriale: explozii în Tula și atac asupra Mariupolului ocupat Atacurile s-au extins și către alte zone industriale și portuare. În regiunea Tula, canale locale de pe rețele sociale au raportat explozii și incendii în orașul Uzlovaya. În paralel, o lovitură a vizat portul din Mariupol (oraș ucrainean aflat sub ocupație), unde dronele ar fi ocolit apărarea locală și ar fi detonat încărcături în interiorul portului. Kyiv Post susține că Rusia folosește portul pentru a scoate din Donbas echipamente militare grele, cereale și resurse minerale. Publicația plasează atacul în continuitatea unei operațiuni anterioare, din 3 iunie, care ar fi avariat corveta rusă Boykiy în același sector naval din Kronstadt, indicând o campanie de lovire a logisticii militare „mult în spatele” liniei frontului. [...]
Ucraina a lovit infrastructură petrolieră în Rusia , într-un nou val de atacuri cu drone care a vizat, potrivit Kievului, atât un depozit de combustibil din regiunea Krasnodar, cât și o bază militară din apropierea Sankt Petersburgului, pe fondul intensificării loviturilor transfrontaliere. Informațiile au fost transmise de Agerpres , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , preluate de Reuters. Zelenski a afirmat că drone lansate de armata ucraineană au lovit vineri noaptea un depozit petrolier din Krasnodar și o bază militară în apropierea metropolei Sankt Petersburg. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, liderul ucrainean a legat aceste acțiuni de necesitatea opririi războiului de către Rusia. „Rusia trebuie să pună capăt războiului și atacurilor sale împotriva vieții. Orice manifestare de nedreptate contra Ucrainei va primi un răspuns just.” Reacția și raportările Moscovei: interceptări masive și trafic aerian întrerupt În paralel, autoritățile ruse au raportat interceptări pe scară largă. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a declarat că forțele ruse au interceptat 86 de drone în zona din jurul orașului Sankt Petersburg, care găzduiește un important forum de investiții. Tot acolo, aeroportul internațional Pulkovo a anunțat o întrerupere temporară a traficului. Ministerul Apărării rus a comunicat că, în total, au fost interceptate 376 de drone ucrainene în noaptea de vineri, deasupra teritoriului Federației Ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a indicat că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitală. Context: escaladare a loviturilor cu drone Potrivit aceleiași relatări, Ucraina și-a intensificat recent atacurile cu drone asupra teritoriilor ocupate și asupra Rusiei, prezentându-le drept represalii la bombardamentele ruse cotidiene asupra teritoriului ucrainean. Separat, Ministerul Apărării rus a susținut că forțele ruse au capturat localitatea Șevcenko din regiunea ucraineană Harkov, informație atribuită agenției ruse RIA Novosti; Reuters a precizat că nu a putut verifica imediat această afirmație. [...]
Interdicțiile comerciale impuse de Rusia riscă să lovească direct exporturile Armeniei chiar înaintea alegerilor parlamentare de duminică, într-un moment în care guvernul de la Erevan încearcă să-și accelereze apropierea de Europa, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este una economică și operațională: Moscova a anunțat luna trecută interzicerea importurilor de la fabrica de coniac Abovyan și de la alți doi mari producători armeni. Motivul oficial invocat a fost legat de probleme sanitare, însă măsura este văzută pe scară largă ca presiune politică menită să descurajeze orientarea pro-occidentală a Armeniei înainte de vot. Dependența de piața rusă, vulnerabilitatea-cheie Armenia, o țară cu aproximativ 3 milioane de locuitori, trimite circa 40% din exporturi către Rusia, iar restricțiile comerciale impuse de Kremlin în ultimii ani au vizat o gamă largă de produse – de la flori și pește până la fructe și coniac. În cazul Abovyan, directorul fabricii, Samvel Goroyan, spune că întreaga producție merge în Rusia, la un volum de aproximativ 7 milioane de sticle pe an, iar compania nu are, în acest moment, o alternativă evidentă de piață. Alegerile, test pentru pivotarea geopolitică a Erevanului După 1991, Armenia a fost considerată cel mai apropiat aliat al Moscovei în Caucazul de Sud, găzduind trupe rusești și fiind integrată în structuri politice și economice conduse de Kremlin. Relația s-a deteriorat treptat sub actualul prim-ministru Nikol Pașinian , al cărui partid, Contractul Civic, a ajuns la putere în urma revoluției populare din 2018. Efortul lui Pașinian de a orienta Armenia către Europa este prezentat drept cea mai importantă schimbare de politică externă de la independență încoace, iar scrutinul de duminică este un test pentru această direcție, în condițiile unei dependențe economice profunde de Rusia. Presiune politică explicită de la Moscova În analiza citată, expertul Thomas de Waal de la Carnegie Europe afirmă că Moscova încearcă să-l forțeze pe Pașinian să aleagă „în favoarea Rusiei”, pe fondul percepției că „pierde Armenia”. În paralel, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Armenia ar putea ajunge într-un „scenariu ucrainean” dacă își continuă procesul de integrare europeană, iar Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat amenințător că Pașinian ar putea avea aceeași soartă ca Lev Troțki, asasinat la ordinul lui Iosif Stalin. De ce contează pentru economie: semnalul către companii Dincolo de episodul coniacului, mesajul pentru mediul de afaceri armean este că accesul la principala piață de export poate fi restricționat rapid, inclusiv prin măsuri prezentate drept tehnice (sanitare), într-un context electoral și geopolitic tensionat. În lipsa unor piețe alternative, astfel de decizii pot deveni un instrument de influență cu efecte imediate în producție, livrări și încasări. [...]
Ucraina a transmis scuze Greciei după incidentul cu o dronă navală găsită în apele teritoriale elene , un episod care readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru navigația civilă și pentru economiile din regiune atunci când conflictul din Ucraina „se revarsă” în spații maritime intens circulate, potrivit Digi24 . Scuzele au venit la aproape o lună după ce o dronă navală ucraineană a fost descoperită lângă insula Lefkada, iar Ministerul de Externe de la Atena a înaintat două proteste pe această temă. Purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Heorhii Tîhîi, a legat incidentul de contextul războiului și a susținut că agresiunea Rusiei reprezintă o amenințare mai largă, nu doar pentru Ucraina. „În acest sens, partea ucraineană își exprimă scuzele pentru incident, subliniind că acesta a fost rezultatul circumstanțelor provocate de agresiunea rusă în curs împotriva Ucrainei.” Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru traficul maritim Drona a fost descoperită pe 7 mai de pescari, în apele din largul zonei sudice a insulei Lefkada, în Marea Ionică. A fost predată Gărzii de Coastă elene, care a deschis o investigație. Ulterior, drona a fost identificată drept o ambarcațiune navală fără echipaj de tip Magura V5 . În mesajul publicat pe X, reprezentantul MAE ucrainean a afirmat că Ucraina își reafirmă angajamentul față de normele dreptului internațional și principiile siguranței navigației civile și că urmărește prevenirea unor incidente similare. Reacția Greciei: riscuri pentru economie, mediu și securitate Potrivit presei elene, citată de Digi24, Atena a transmis proteste verbale și scrise către Ambasada Ucrainei la Atena și către MAE ucrainean de la Kiev, iar oficiali greci au declarat că nu primiseră încă un răspuns la problemele ridicate, inclusiv prin demersuri diplomatice. Grecia a indicat patru preocupări principale, conform ekathimerini.com : activitatea unei ambarcațiuni de suprafață fără echipaj în apropierea Lefkadei ar fi echivalat cu transferarea operațiunilor militare în Marea Mediterană, „departe de linia reală a frontului”, cu riscuri pentru securitatea națională și economia Greciei; prezența dronei în apele teritoriale grecești ar fi pus în pericol traficul maritim și ar fi putut provoca victime în rândul civililor și daune majore mediului; dreptul Ucrainei la autoapărare, deși respectat, nu ar putea justifica astfel de acțiuni; opoziție fermă față de repetarea unor acțiuni similare și față de ceea ce Atena a descris drept transfer nejustificat al operațiunilor militare în Mediterană. În același context, purtătoarea de cuvânt a MAE elen a reiterat sprijinul Greciei pentru o pace „justă și durabilă” în Ucraina și pentru respectarea dreptului internațional, adăugând că Grecia susține încetarea ostilităților. „Grecia susține încetarea ostilităților. Iar, după cum a spus ministrul de Externe, un război nu se încheie prin extinderea lui.” [...]
