Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina încearcă să transforme războiul dronelor într-o rețea industrială europeană, prin acorduri de dezvoltare și producție care mută o parte din capacități în state NATO și cresc miza pentru companiile implicate, inclusiv sub presiunea amenințărilor venite de la Moscova, potrivit Focus.
Pe 16 aprilie 2026, la Middelburg, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat o declarație comună pentru un acord Ucraina–Țările de Jos în domeniul dronelor. Înțelegerea vizează, conform Kyiv Post, nu doar dezvoltarea și producția comună de drone și rachete, ci și războiul electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri) și alte tehnologii militare.
Un element operațional important este că producția ar urma să aibă loc în ambele țări, iar Țările de Jos ar fi alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,23 miliarde lei) pentru producția de drone, potrivit aceleiași surse.
Înaintea acordului cu Olanda, Ucraina convenise cu Norvegia ca drone ucrainene să fie produse pe teritoriul norvegian. În paralel, Kyiv Post relatează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet de apărare amplu”, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană.
Cooperarea pe drone este prezentată ca parte a unei strategii mai largi. RBC Ukraine amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme de apărare anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Potrivit RBC Ukraine, propunerea este încă „pe masă”, fără o decizie finală la Washington.
Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a indicat că Ucraina vrea să multiplice acest tip de înțelegeri:
„Suntem pregătiți să încheiem acorduri similare cu toți partenerii noștri de încredere.”
Pe fondul creșterii capacităților Ucrainei în domeniul dronelor, Ministerul rus al Apărării ar fi publicat liste cu companii și facilități din Europa care ar sprijini industria ucraineană de drone, relatează Kyiv Post. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a susținut că lista ar trebui înțeleasă „literalmente” ca un registru de potențiale ținte.
Totuși, fostul ambasador al SUA la Kiev, Steven Pifer, citat de Kyiv Post, interpretează mesajele Moscovei ca încercări de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să sprijine industria de apărare ucraineană. Pifer mai notează că armata rusă este deja solicitată de războiul din Ucraina și ridică întrebarea dacă Rusia ar dori, în același timp, un conflict cu state NATO.
Recomandate
Ucraina încearcă să înlocuiască o treime din infanterie cu roboți și drone în 2026 , pe fondul unui război în care lipsa de personal și supravegherea aeriană fac tot mai riscantă prezența soldaților în prima linie, potrivit CNN . Un exemplu invocat este o operațiune desfășurată vara trecută de unitatea „NC13” din cadrul Brigăzii a Treia de Asalt Separate , în care o poziție inamică ar fi fost luată cu ajutorul roboților tereștri și al dronelor, iar prizonierii ar fi fost capturați fără implicarea infanteriei. Comandantul unității, Mykola „Makar” Zinkevych, a declarat că „poziția a fost capturată fără să se tragă niciun foc”. CNN notează că afirmația privind „prima dată în istorie” este greu de verificat independent. De ce contează: răspuns operațional la deficitul de personal și la riscul pentru infanterie Zinkevych spune că Ucraina nu va avea „niciodată” un avantaj numeric față de Rusia și că încearcă să compenseze prin tehnologie. În acest context, misiunile în care roboții înlocuiesc soldații au devenit, potrivit lui, o activitate obișnuită pentru unitate. Schimbarea vine după ani în care dronele au dominat cerul deasupra frontului, crescând costul uman al deplasărilor și al operațiunilor în apropierea liniei de contact. Ca răspuns, Ucraina a extins utilizarea dronelor terestre (vehicule controlate de la distanță, pe roți sau șenile) și a altor sisteme robotice de la roluri logistice la misiuni de asalt. Ce pot face roboții tereștri și unde au avantaj Potrivit materialului, dronele terestre sunt mai greu de observat și interceptat decât vehiculele militare mai mari. Spre deosebire de dronele aeriene, ele pot opera în toate condițiile meteo și pot transporta încărcături mai mari, având și o autonomie mai bună. Ca exemplu de reziliență, Corpul III de Armată (din care face parte brigada menționată) a afirmat la finalul anului trecut că un robot terestru echipat cu mitralieră ar fi reușit să țină pe loc un avans rusesc timp de 45 de zile, având nevoie doar de mentenanță ușoară și de reîncărcarea bateriei o dată la două zile. 22.000 de misiuni în trei luni și o dezbatere care abia începe Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat marți că dronele și roboții au efectuat peste 22.000 de misiuni în ultimele trei luni și că „au fost salvate vieți de peste 22.000 de ori” prin trimiterea roboților în zonele cele mai periculoase. Robert Tollast, expert în război terestru la Royal United Services Institute, a apreciat că progresele Ucrainei vor alimenta o dezbatere despre dacă roboții sunt „viitorul războiului”. El a avertizat însă că dronele terestre ar putea avea dificultăți în a menține controlul asupra teritoriului, comparând situația cu folosirea tancurilor fără sprijinul infanteriei, chiar dacă aceste sisteme „salvează acum în mod regulat viețile soldaților” în evacuări, reaprovizionare, deminare și tot mai des în luptă. [...]
Italia vrea să treacă de la sprijin militar la capacitate de producție împreună cu Ucraina , printr-un plan de dezvoltare și fabricare comună de drone de luptă, într-un semnal că războiul împinge statele europene să-și consolideze baza industrială de apărare. Informația apare în Focus , care relatează despre întâlnirea din 15 aprilie 2026, la Palazzo Chigi (Roma), dintre premierul Giorgia Meloni și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Meloni a spus, potrivit Kyiv Independent, că Italia este „foarte interesată” să dezvolte o producție comună, „în special în sectorul dronelor”, unde Ucraina ar fi devenit în ultimii ani un lider. Din perspectivă operațională, miza este trecerea de la livrări punctuale de echipamente la o cooperare industrială care poate susține pe termen mai lung nevoile de pe front și, potențial, cererea europeană pentru astfel de sisteme. De ce contează: dronele și apărarea anti-dronă devin infrastructură de securitate Zelenski a folosit vizita pentru a argumenta că amenințarea dronelor nu mai este una „locală”, ci una care afectează întreaga Europă. Potrivit Bloomberg , el a avertizat că „astăzi nimeni nu se poate simți în siguranță fără o protecție puternică împotriva tuturor tipurilor de drone”. În aceeași logică, Zelenski a prezentat ideea unor acorduri de securitate prin care Ucraina ar combina experiența acumulată în lupta contra dronelor cu „forța industrială” a altor țări. Kyiv Independent notează că liderul ucrainean insistă și pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării aeriene, vorbind despre necesitatea unui „sistem de apărare cu adevărat eficient” pentru Europa. Context: Italia, între ajutor militar și presiune economică asupra Rusiei Italia este prezentată ca un susținător constant al Kievului. Focus scrie că, de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, Roma a livrat 12 pachete de asistență pentru apărare, inclusiv un sistem de apărare antiaeriană SAMP/T furnizat împreună cu Franța. Pe agenda discuțiilor de la Roma au mai fost, potrivit Kyiv Independent: creditul planificat al UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina; un nou pachet de sancțiuni al UE (al 20-lea), blocat în prezent de Ungaria; situația de pe front; conflictul paralel SUA–Iran. Meloni a susținut, potrivit Bloomberg, că presiunea economică asupra Moscovei – inclusiv prin energie și sancțiuni – rămâne „unul dintre cele mai bune mijloace” pentru a împinge Rusia spre negocieri. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar, o capacitate de producție sau companii implicate în proiectul de drone, iar Focus nu indică dacă este vorba despre o linie de fabricație în Italia, în Ucraina sau în ambele țări. Cert este că discuția a fost ridicată la nivel politic, ca parte a unei strategii mai largi prin care Kievul caută să-și asigure sprijin european pe fondul mutării atenției SUA către conflictul cu Iran, potrivit Kyiv Independent. În acest context, mesajul politic al Romei este că Italia nu vrea o fracturare a alianței occidentale: Meloni a avertizat, citată de Bloomberg, că „o alianță occidentală divizată, o Europă ruptă ar fi un mare cadou pentru Rusia”. [...]
Volodimir Zelenski cere ca Europa să-și construiască în 12 luni un sistem propriu de apărare antirachetă balistică , pe fondul dependenței Ucrainei de stocurile limitate ale sistemului american Patriot și al presiunii tot mai mari asupra disponibilității acestuia, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: Ucraina folosește Patriot pentru a intercepta rachete rusești, care vizează frecvent infrastructura de producere și transport a energiei electrice. În acest context, Zelenski spune că Ucraina discută cu mai multe țări europene pentru a construi un sistem european de apărare antirachetă balistică. „Trebuie să ne construim propriul sistem de apărare antirachetă balistică în decurs de un an”, a declarat Zelenski pentru postul național de televiziune Marathon. De ce se mută presiunea pe Europa Zelenski a admis că producerea unui astfel de sistem ar fi „extrem de dificilă”, dar „fezabilă”, menționând că a discutat subiectul cu „țări europene cheie”, fără a le numi. Nu a oferit detalii suplimentare despre proiect. În paralel, Fire Point, producătorul ucrainean al rachetei de croazieră Flamingo, a declarat pentru Reuters că poartă discuții cu companii europene pentru lansarea unui nou sistem de apărare aeriană până anul viitor, ca alternativă „cu cost redus” la Patriot, care devine mai greu de obținut. Context: Patriot, tot mai greu de procurat; SAMP/T , în cantități mici Materialul notează că rachetele Patriot sunt „din ce în ce mai puține”, pe fondul desfășurării extinse în Golf împotriva atacurilor iraniene. În același timp, singurul sistem antibalistic european menționat, SAMP/T (dezvoltat de Italia și Franța), este produs în cantități „relativ mici”. În lipsa unor detalii despre finanțare, calendar tehnic și participanți, rămâne neclar cât de realistă este ținta de „un an” pentru un sistem european funcțional, însă mesajul lui Zelenski indică o presiune crescută pentru accelerarea capacităților industriale și de apărare ale Europei. [...]
Ucraina a reușit o interceptare „mare–aer” care poate extinde apărarea antidrone a orașelor de coastă , după ce a doborât o dronă de atac Shahed folosind o dronă interceptoare lansată de pe o platformă navală fără echipaj, potrivit Kyiv Post . Intercepția a fost realizată de divizia de drone navale a Brigăzii 412 „Nemesis ”, care operează în zona maritimă. Forțele ucrainene ale sistemelor fără pilot (Unmanned Systems Forces – USF) au publicat imagini ale operațiunii pe Facebook și au descris reușita drept un „nou nivel de integrare” între capabilitățile navale și aeriene fără echipaj. De ce contează: o „platformă de lansare” pe mare pentru interceptori aerieni Oficiali militari citați de publicație susțin că folosirea unor „transportoare” de suprafață pentru a lansa interceptori extinde semnificativ capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene și adaugă un strat suplimentar de apărare pentru orașele de coastă. În termeni operaționali, miza este creșterea flexibilității: marea devine un spațiu de desfășurare pentru mijloace antiaeriene fără pilot, complicând rutele de zbor ale dronelor rusești. Context: intensificarea campaniei cu drone și loviturile asupra infrastructurii ruse Reușita vine pe fondul unei campanii intensificate a USF de degradare a activelor și infrastructurii militare ruse, notează Kyiv Post. Cu câteva zile înainte, pe 15 aprilie, unități aflate sub comanda lui Robert „Madyar” Brovdi ar fi lovit 16 ținte rusești „de mare valoare”, inclusiv sisteme de rachete Iskander în Crimeea ocupată, mijloace de apărare antiaeriană precum Pantsir-S1 și Buk-M1, precum și depozite de muniții și de petrol. Separat, pe 18 aprilie, Brovdi a afirmat că loviturile sistematice asupra infrastructurii petroliere ruse – inclusiv rafinării din Tuapse și terminale din Ust-Luga – ar costa Rusia aproximativ 100 de milioane de dolari pe zi (aprox. 460 de milioane de lei) și ar fi redus livrările de petrol cu circa 880.000 de barili pe zi, generând blocaje logistice pentru armata rusă. Publicația nu indică o verificare independentă a acestor estimări. Ce urmează Kyiv Post prezintă interceptarea drept un semnal al modului în care USF intenționează să-și apere spațiul aerian: prin combinarea lansărilor de pe mare cu interceptori aerieni, Ucraina își diversifică opțiunile de apărare antidrone și își crește capacitatea de reacție în proximitatea litoralului. [...]
Ucraina încearcă să transforme „know-how”-ul din războiul dronelor în parteneriate industriale europene , iar noul acord cu Olanda mută cooperarea de la livrări punctuale spre producție și dezvoltare comună, cu implicații directe pentru companiile din apărare și pentru riscul de securitate asociat lanțurilor de aprovizionare, potrivit Focus . Pe 16 aprilie 2026, la Middelburg , președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat o declarație comună pentru un acord Ucraina–Olanda privind dronele. Înțelegerea vizează, conform Kyiv Post citat de Focus, nu doar dezvoltarea și producția de drone și rachete, ci și războiul electronic și alte tehnologii militare. Ce aduce concret acordul cu Olanda Elementul operațional-cheie este trecerea la producție în ambele țări. Conform aceleiași surse (Kyiv Post), Olanda a alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei) pentru producția de drone, care ar urma să aibă loc atât în Ucraina, cât și în Olanda. Extinderea modelului: Norvegia și discuții cu Germania Înainte de acordul cu Olanda, Ucraina a convenit cu Norvegia ca drone ucrainene să fie produse pe teritoriul norvegian. Separat, Kyiv Post mai relatează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet de apărare” amplu, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană. De ce contează pentru Europa: industrie, dar și risc de securitate Pe măsură ce cooperarea se adâncește, Moscova încearcă să crească presiunea asupra actorilor europeni implicați. Potrivit Kyiv Post, Ministerul rus al Apărării a publicat liste cu companii și instituții din Europa care ar sprijini industria ucraineană de drone, iar Dmitri Medvedev a susținut că lista ar trebui înțeleasă ca un inventar de potențiale ținte. Fostul ambasador al SUA la Kiev, Steven Pifer, citat de Kyiv Post, interpretează demersul ca pe o tentativă de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să sprijine industria de apărare ucraineană. El adaugă că armata rusă este deja solicitată în războiul din Ucraina și ridică întrebarea dacă Rusia ar dori, în paralel, un conflict cu state NATO. Context: oferta globală de cooperare pe drone rămâne deschisă Într-un cadru mai larg, RBC Ukraine (citat de Focus) amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Publicația notează că propunerea este încă „pe masă”, fără o decizie finală la Washington. Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a spus, potrivit RBC Ukraine, că Ucraina este pregătită să încheie acorduri similare cu „toți partenerii de încredere”, argumentând că experiența „testată în război” devine un activ de securitate pentru aliați. [...]
Prima misiune externă a avionului chinez Y-20B indică maturizarea noilor motoare și extinderea capacităților de transport strategic ale Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare, într-un zbor către Coreea de Sud pentru repatrierea rămășițelor celei de-a 13-a serii de „martiri voluntari”, potrivit Global Times . Un avion de transport Y-20B a decolat luni după-amiază spre Coreea de Sud pentru această misiune, iar la revenirea în spațiul aerian al Chinei va fi escortat de patru avioane de vânătoare J-20 , conform publicației. China desfășoară anual, din 2015, zboruri către Coreea de Sud pentru repatrierea rămășițelor, iar din 2020 folosește seria Y-20; anul acesta este prima participare a variantei Y-20B. De ce contează: validare operațională pentru „inima” Y-20B Misiunea este prezentată ca prima participare a Y-20B la repatrieri, dar și ca prima sa misiune în străinătate . Un expert militar chinez, Wang Yunfei, citat de publicație, susține că utilizarea într-o misiune transfrontalieră – diferită de transportul intern de rutină – arată că noul motor turboventilator cu raport mare de diluție (high-bypass) produs intern a trecut printr-o perioadă de testare și validare și este „matur și fiabil”. În aceeași logică, Wang afirmă că asumarea unei astfel de misiuni indică finalizarea certificării de proiectare și o funcționare stabilă, iar Y-20B ar urma să fie introdus treptat pe scară mai largă în armată, pentru misiuni de transport strategic pe distanțe mai mari și cu complexitate mai ridicată. Ce aduce nou Y-20B față de Y-20 Y-20B este o variantă modernizată a platformei Y-20, iar principala schimbare este trecerea la motoare produse intern. Potrivit agenției Xinhua, citată în material, aeronava are: autonomie extinsă, capacitate de încărcare mai mare și viteză mai ridicată; modificări la sisteme de suport, inclusiv alimentare cu energie, control hidraulic și control al zborului; eficiență mai bună a consumului de combustibil și adaptabilitate sporită la medii naturale dure, pentru condiții operaționale mai complexe. Wang mai spune că, pe lângă eficiența și fiabilitatea motoarelor, au fost ajustate și sistemele de navigație, comunicații și management al traficului aerian, ceea ce ar marca o evoluție importantă a seriei Y-20. Ce urmează: platformă pentru variante derivate Pe baza configurației Y-20B, expertul citat anticipează că ar putea fi dezvoltate și alte versiuni, inclusiv: avion cisternă pentru realimentare în aer, transport pentru parașutiști, posibil chiar o platformă de avertizare timpurie aeropurtată. În paralel, Forțele Aeriene chineze au publicat și o emblemă a misiunii, cu elemente precum o formație cu un Y-20B și patru J-20, porumbei ai păcii și inscripțiile „Heroes 1950” și „Homecoming 2026”, descrisă ca un simbol al continuității și al comemorării. [...]
