Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina încearcă să transforme războiul dronelor într-o rețea industrială europeană, prin acorduri de dezvoltare și producție care mută o parte din capacități în state NATO și cresc miza pentru companiile implicate, inclusiv sub presiunea amenințărilor venite de la Moscova, potrivit Focus.
Pe 16 aprilie 2026, la Middelburg, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat o declarație comună pentru un acord Ucraina–Țările de Jos în domeniul dronelor. Înțelegerea vizează, conform Kyiv Post, nu doar dezvoltarea și producția comună de drone și rachete, ci și războiul electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri) și alte tehnologii militare.
Un element operațional important este că producția ar urma să aibă loc în ambele țări, iar Țările de Jos ar fi alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,23 miliarde lei) pentru producția de drone, potrivit aceleiași surse.
Înaintea acordului cu Olanda, Ucraina convenise cu Norvegia ca drone ucrainene să fie produse pe teritoriul norvegian. În paralel, Kyiv Post relatează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet de apărare amplu”, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană.
Cooperarea pe drone este prezentată ca parte a unei strategii mai largi. RBC Ukraine amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme de apărare anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Potrivit RBC Ukraine, propunerea este încă „pe masă”, fără o decizie finală la Washington.
Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a indicat că Ucraina vrea să multiplice acest tip de înțelegeri:
„Suntem pregătiți să încheiem acorduri similare cu toți partenerii noștri de încredere.”
Pe fondul creșterii capacităților Ucrainei în domeniul dronelor, Ministerul rus al Apărării ar fi publicat liste cu companii și facilități din Europa care ar sprijini industria ucraineană de drone, relatează Kyiv Post. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a susținut că lista ar trebui înțeleasă „literalmente” ca un registru de potențiale ținte.
Totuși, fostul ambasador al SUA la Kiev, Steven Pifer, citat de Kyiv Post, interpretează mesajele Moscovei ca încercări de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să sprijine industria de apărare ucraineană. Pifer mai notează că armata rusă este deja solicitată de războiul din Ucraina și ridică întrebarea dacă Rusia ar dori, în același timp, un conflict cu state NATO.
Recomandate
Ucraina schimbă regulile de funcționare ale economiei în timpul alertelor aeriene , introducând un sistem cu două niveluri care separă amenințările cu drone de cele cu rachete, pentru a reduce blocajele repetate din transport și activitatea companiilor, potrivit Kyiv Post . Noul mecanism prevede o alertă „galbenă” folosită în principal pentru apropierea dronelor rusești și o alertă „roșie” pentru amenințări mai grave – atacuri cu rachete, rachete balistice și lovituri aeriene de amploare. Anunțul a fost făcut de premierul Serhii Korețkîi într-un mesaj pe Telegram, pe 3 septembrie. „Economia trebuie să continue să funcționeze, taxele trebuie să continue să intre în buget, iar oamenii trebuie să își primească salariile.” Ce se schimbă pentru companii: activitate permisă la „galben”, dar cu obligații Logica măsurii este ca, în timpul alertelor considerate mai puțin severe, o parte din economie să poată continua să opereze , în locul actualului sistem „totul sau nimic”, care a creat dificultăți tot mai mari pentru firme și angajați pe fondul atacurilor frecvente cu drone. În timpul alertei „galbene”, companiile vor putea funcționa dacă respectă cerințe stricte de siguranță . Concret: firmele trebuie să asigure acces la adăposturi pentru angajați și vizitatori; companiile care nu au adăposturi au la dispoziție trei luni pentru a rezolva problema. Recomandări pentru Kiev: metrou deschis la „galben” și posibilă reducere a restricțiilor de noapte Guvernul a recomandat ca metroul din Kiev să funcționeze normal în timpul alertelor „galbene”, pentru a limita întreruperile de mobilitate care afectează accesul la locuri de muncă, stații și spitale. Totodată, autoritățile sunt îndemnate să suplimenteze transportul public de suprafață atunci când este necesar. Executivul a mai recomandat scurtarea intervalului de restricții nocturne (curfew) la 01:00–05:00 , iar propunerea ar permite și tranzitul camioanelor grele și transportul de pasageri în acele ore, în funcție de deciziile locale. Separat, comunitățile sunt împinse să accelereze instalarea de adăposturi mobile suplimentare , pentru protecția civililor împotriva resturilor rezultate din interceptări sau a fragmentelor căzute. De ce contează: atacurile cu drone țin orașele sub alertă ore întregi Schimbarea vine pe fondul unei tactici rusești tot mai frecvente de a folosi valuri de drone care mențin zone întinse sub amenințare pentru perioade lungi, uneori ore întregi, ceea ce a dus deja la perturbări repetate ale transportului și la dificultăți operaționale pentru companii în Kiev. Prin diferențierea alertelor, autoritățile urmăresc ca orașul și economia să poată funcționa în condiții de risc mai redus (drone), păstrând restricții mai dure când amenințarea escaladează la rachete și atacuri masive. [...]
Negocierile SUA–Ucraina pentru o licență de producție a interceptorilor Patriot nu rezolvă deficitul de muniție pe termen scurt , iar chiar și cu un acord în vigoare ar fi nevoie de ani pentru a construi capacități industriale, potrivit G4Media , care îl citează pe secretarul de stat american Marco Rubio. Rubio a spus că subiectul acordării unei licențe pentru producerea în Ucraina a rachetelor interceptoare Patriot este „în negocieri” și că „s-ar putea ajunge la un acord”, dar efectul nu ar fi imediat. El a explicat că producția de interceptori Patriot este un proces complex, care ar dura mai mulți ani chiar și în condițiile obținerii licenței, din cauza timpului necesar pentru construirea fabricilor și a nivelului ridicat de sofisticare al armamentului. De ce contează: cererea globală apasă pe stocuri și pe capacitatea de producție În aceeași intervenție, Rubio a susținut că problema disponibilității nu este specifică Ucrainei, pe fondul unei creșteri puternice a cererii de rachete interceptoare la nivel mondial. El a invocat inclusiv nevoile SUA în Orientul Mijlociu, în contextul confruntării cu Iranul, și a subliniat că Washingtonul trebuie să-și mențină propriile stocuri la un nivel suficient înainte de a extinde livrările către alți parteneri. Context politic: Zelenski a discutat licența cu Trump, care cere prudență Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în iulie, în timpul unei vizite la Washington, că a discutat cu Donald Trump posibilitatea acordării unor licențe pentru producerea în Ucraina a interceptorilor Patriot. Trump avertizase anterior că SUA trebuie să fie „foarte atente” înainte de a autoriza producerea unor astfel de arme în afara teritoriului american, referindu-se atât la Patriot, cât și la Tomahawk. Miza operațională pentru Kiev Sistemele Patriot sunt descrise ca esențiale pentru Ucraina, în special pentru apărarea împotriva rachetelor balistice, dificil de interceptat. Kievul solicită de mai mult timp suplimentarea stocurilor de interceptori, pe fondul intensificării atacurilor rusești, iar presiunea asupra munițiilor a devenit mai sensibilă odată cu operațiunile militare din Orientul Mijlociu, care au crescut cererea asupra stocurilor americane. [...]
Ministrul interimar al Apărării spune că nu există indicii privind un atac al Rusiei asupra NATO , iar această evaluare contează direct pentru calibrul măsurilor de pregătire și pentru percepția de risc în regiune, potrivit Recorder . Radu Miruță afirmă că, pe baza analizelor coroborate între statele aliate, „nu există vreun indiciu” în acest sens „astăzi”. Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi24, în contextul războiului din Ucraina. Miruță a susținut că statele NATO își conectează datele din serviciile de informații și își compară analizele, iar concluzia la care se ajunge, inclusiv cu „backup” de la parteneri, nu indică o intenție de atac asupra vreunui stat membru. Ce spune ministrul despre evoluția războiului din Ucraina În aceeași intervenție, ministrul interimar a descris o schimbare de etapă pe front, afirmând că Rusia „nu mai avansează”, iar strategia de „uzură” începe să nu mai producă rezultate. El a invocat și semne pe care le consideră relevante pentru această evaluare, între care: un episod de luptă aer-aer în care, potrivit lui, „acum o lună și jumătate” un avion F-16 ucrainean a doborât un avion rusesc; atacuri cu drone „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, lansate din Ucraina; o „stagnare”, „cel puțin pentru moment”, pe linia frontului. De ce contează pentru postura de apărare Mesajul oficial, în forma prezentată de Miruță, indică faptul că România își fundamentează evaluarea de risc pe schimb de informații și analize în cadrul NATO, nu doar pe estimări naționale. În același timp, ministrul leagă percepția privind riscul pentru statele aliate de dinamica războiului din Ucraina, pe care o descrie ca intrată într-o fază de stagnare. Evaluarea rămâne una de moment („astăzi”, „cel puțin pentru moment”), fără o prognoză explicită privind pașii următori sau un orizont de timp pentru această situație. [...]
Un posibil sabotaj la o fabrică de drone ridică riscuri pentru lanțul de aprovizionare militară al Ucrainei , după ce un incendiu izbucnit la o unitate WB Electronics din Polonia este investigat de serviciul de informații interne al țării, potrivit G4Media . Incendiul a avut loc la fabrica WB Electronics din Skarżysko-Kamienna, la aproximativ 150 de kilometri sud de Varșovia. Focul a fost raportat la scurt timp după miezul nopții și a fost stins ulterior, iar poliția locală a transmis pentru tabloidul Fakt că nu au existat răniți. Autoritățile tratează incidentul ca pe un caz potențial de sabotaj, însă investigația este în fază incipientă. Jacek Dobrzynki, purtător de cuvânt al coordonatorului de informații, a declarat la TVN24: „Tratăm această problemă foarte în serios. Ofițerii serviciului de informații interne ABW sunt deja la fața locului.” Acesta a precizat că este prea devreme pentru o concluzie fermă privind un act de sabotaj. De ce contează: vulnerabilități în producția de sisteme fără pilot Miza este operațională: fabrica produce „componente cheie pentru drone”, iar WB Electronics este descrisă drept cea mai mare companie privată de apărare din Polonia și furnizor al armatei poloneze. Compania dezvoltă și produce tehnologii pentru apărare, inclusiv sisteme de comandă digitală, sisteme automate de control al focului, echipamente de comunicații și sisteme moderne de atac și fără pilot. În contextul războiului din Ucraina, orice perturbare a producției sau a livrărilor de componente pentru drone poate afecta ritmul de înlocuire și extindere a capabilităților fără pilot, folosite intens pe front. Context: Polonia își crește cheltuielile de apărare și acuză tentative de sabotaj Polonia este un susținător politic și militar important al Ucrainei și, ca stat membru UE și NATO, se declară amenințată de Moscova, majorând „masiv” cheltuielile pentru apărare, potrivit informațiilor din articol. Guvernul de la Varșovia acuză serviciile de informații rusești și belaruse că trimit agenți în țară pentru a comite acte de sabotaj. În acest cadru, ancheta privind incendiul de la unitatea WB Electronics urmărește să stabilească dacă a fost vorba despre un accident sau despre o acțiune intenționată. [...]
Suedia își extinde prezența militară în Finlanda, cu avioane de luptă Gripen și nave de război, într-o mișcare menită să întărească supravegherea și descurajarea pe flancul estic al NATO , după ce Helsinki a cerut sprijin, potrivit Focus . Miza este una operațională: patrule în „zone deosebit de sensibile” la granița cu Rusia, pe fondul unor incidente aeriene repetate în regiune. Trimiterea de unități militare are ca obiectiv consolidarea supravegherii comune la frontiera estică a Finlandei. În teren ar urma să opereze avioane Gripen și nave militare, pentru a sprijini securizarea teritoriului finlandez, conform informațiilor din material. Ce a declanșat decizia: solicitarea Finlandei și incidente aeriene Postul public suedez SVT relatează că decizia a fost luată după un ajutor cerut de la Helsinki. Finlanda ar reacționa la mai multe incidente care au agravat situația de securitate în zona de graniță, inclusiv „amenințări aeriene” repetate în cursul anului, care au dus la închiderea unor aeroporturi. Ce include operațiunea și ce ar putea urma Potrivit publicației economice Dagens industri , cooperarea mai strânsă vizează „supravegherea și protecția integrității teritoriale”. În toamnă, ar putea fi relocate în Finlanda și unități terestre anti-dronă, însă acest pas nu este confirmat și rămâne, deocamdată, deschis. Mesajul politic și coordonarea cu NATO Ministrul suedez al apărării, Pål Jonson , a încadrat măsura în politica de securitate comună a celor două state și în logica descurajării în regiunea Mării Baltice și pe flancul estic al NATO. „Ca aliați, Suedia și Finlanda au o viziune comună asupra importanței unei descurajări și apărări puternice în regiunea Mării Baltice și pe flancul estic al NATO.” De partea finlandeză, ministrul apărării Antti Häkkänen a spus că cooperarea aeriană și navală este deja un element stabil al relației bilaterale și că extinderea către supravegherea teritorială este un pas firesc. „Este firesc să dezvoltăm acest lucru acum prin cooperare în supravegherea teritorială și în protecția integrității teritoriale.” Operațiunea este descrisă ca fiind strâns coordonată cu NATO, iar guvernele celor două țări o prezintă atât ca sprijin pentru Finlanda, cât și ca o contribuție la securitatea întregii regiuni a Mării Baltice. [...]
Incidentul din Strâmtoarea Hormuz ridică miza pentru supravegherea navală fără echipaj , după ce Iranul a susținut că a capturat o dronă submarină americană, iar Pentagonul a confirmat doar că un vehicul subacvatic fără pilot a avut o defecțiune, potrivit The Jerusalem Post . Gărzile Revoluționare iraniene au declarat că au „capturat” un submarin fără echipaj la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și au publicat o imagine cu vehiculul, indicând că ar fi fost dus într-o locație nedezvăluită din Iran. Teheranul a prezentat episodul ca pe o demonstrație a capacităților sale de contracarare a tehnologiilor americane în unul dintre cele mai sensibile puncte maritime pentru comerțul global cu energie. Ce spune Iranul și ce confirmă SUA Presa de stat iraniană a identificat vehiculul ca fiind un Dive-LD, un „vehicul subacvatic autonom” (AUV – dronă care operează sub apă fără echipaj) produs de compania americană Anduril, cu sediul în California. Potrivit companiei, platforma poate fi folosită pentru: contramăsuri împotriva minelor; cartografierea fundului mării; culegere de informații; inspecția infrastructurii subacvatice, inclusiv cabluri și conducte. În replică, un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus că o dronă subacvatică americană „a avut o defecțiune în urmă cu mai bine de o zi” și că aceasta „supraveghea apele regionale” în sprijinul operațiunilor în curs. Oficialul american a adăugat că drona era „un model mai vechi”, care „nu a colectat date sensibile” și nu avea la bord echipamente sonar sau radar clasificate. Reuters notează că nu a putut verifica independent afirmațiile Iranului, iar Pentagonul nu a abordat explicit în declarație susținerea privind „capturarea”. Anduril nu a răspuns solicitării de comentarii. De ce contează: costuri, ritm de înlocuire și vulnerabilități Episodul vine într-un moment în care armata SUA investește masiv în sisteme navale fără echipaj – subacvatice și de suprafață – pentru a reduce costurile de monitorizare pe arii maritime foarte mari și pentru a limita riscurile pentru personal. Conform site-ului Anduril, Dive-LD poate opera până la 10 zile fără întoarcere la bază și este proiectat să coboare până la 6.000 de metri adâncime. Publicația americană DefenseScoop a relatat în 2024 că un astfel de sistem ar costa aproximativ 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei). În plan operațional, incidentul evidențiază o tensiune structurală a „războiului cu drone” pe mare: platformele fără echipaj sunt mai ieftine și mai ușor de desfășurat decât navele cu echipaj, dar pot deveni și mai expuse capturării sau exploatării propagandistice atunci când apar defecțiuni sau pierderi de control în zone disputate. [...]
