Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina încearcă să transforme războiul dronelor într-o rețea industrială europeană, prin acorduri de dezvoltare și producție care mută o parte din capacități în state NATO și cresc miza pentru companiile implicate, inclusiv sub presiunea amenințărilor venite de la Moscova, potrivit Focus.
Pe 16 aprilie 2026, la Middelburg, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat o declarație comună pentru un acord Ucraina–Țările de Jos în domeniul dronelor. Înțelegerea vizează, conform Kyiv Post, nu doar dezvoltarea și producția comună de drone și rachete, ci și războiul electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri) și alte tehnologii militare.
Un element operațional important este că producția ar urma să aibă loc în ambele țări, iar Țările de Jos ar fi alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,23 miliarde lei) pentru producția de drone, potrivit aceleiași surse.
Înaintea acordului cu Olanda, Ucraina convenise cu Norvegia ca drone ucrainene să fie produse pe teritoriul norvegian. În paralel, Kyiv Post relatează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet de apărare amplu”, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană.
Cooperarea pe drone este prezentată ca parte a unei strategii mai largi. RBC Ukraine amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme de apărare anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Potrivit RBC Ukraine, propunerea este încă „pe masă”, fără o decizie finală la Washington.
Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a indicat că Ucraina vrea să multiplice acest tip de înțelegeri:
„Suntem pregătiți să încheiem acorduri similare cu toți partenerii noștri de încredere.”
Pe fondul creșterii capacităților Ucrainei în domeniul dronelor, Ministerul rus al Apărării ar fi publicat liste cu companii și facilități din Europa care ar sprijini industria ucraineană de drone, relatează Kyiv Post. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a susținut că lista ar trebui înțeleasă „literalmente” ca un registru de potențiale ținte.
Totuși, fostul ambasador al SUA la Kiev, Steven Pifer, citat de Kyiv Post, interpretează mesajele Moscovei ca încercări de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să sprijine industria de apărare ucraineană. Pifer mai notează că armata rusă este deja solicitată de războiul din Ucraina și ridică întrebarea dacă Rusia ar dori, în același timp, un conflict cu state NATO.
Recomandate
Polonia vrea să atragă în regiune producția și mentenanța rachetelor Patriot , într-o formulă trilaterală cu SUA și Ucraina, pe argumentul că fabricarea într-un „loc sigur” reduce riscurile operaționale ale lanțului de aprovizionare pentru interceptoarele destinate apărării antiaeriene, potrivit Agerpres . Propunerea a fost prezentată la Washington de viceministrul polonez al apărării, Magdalena Sobkowiak-Czarnecka, care a spus că Varșovia s-a oferit să colaboreze cu Kievul și Washingtonul pentru ca producția să se desfășoare într-un loc considerat sigur, în contextul preocupărilor legate de securitatea procesului de fabricație. De ce contează: securizarea producției și mutarea capacităților în Europa Contextul este decizia anunțată de președintele american Donald Trump la summitul NATO de la Ankara din această lună, potrivit căreia SUA vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea rachetelor de interceptare Patriot. Miza, conform relatării, este accelerarea și stabilizarea aprovizionării cu interceptoare pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. La acel moment, două surse citate de Reuters au indicat că noile interceptoare ar urma „probabil” să fie fabricate în Germania sau într-o altă țară europeană, pentru a evita riscul ca producția din Ucraina să devină țintă pentru eventuale atacuri rusești. Polonia își face loc și pentru o unitate de mentenanță PAC-3 Separat, SUA au anunțat la Ankara că vor înființa o unitate de mentenanță pentru rachetele avansate de apărare aeriană PAC-3 (interceptoare produse de Lockheed Martin ) destinate sistemului Patriot din Europa. Sobkowiak-Czarnecka a declarat că a prezentat argumente pentru amplasarea și a acestei facilități în Polonia. Context politic: sprijin militar, dar relație tensionată cu Kievul Polonia este descrisă ca un susținător ferm al efortului de război al Ucrainei de la începutul invaziei Rusiei în 2022, însă relațiile bilaterale s-au tensionat recent pe fondul unor dispute istorice. Agerpres notează că tensiunile au culminat luna trecută, când președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a retras lui Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție a țării (Vulturul alb), după o decizie a președintelui ucrainean care a stârnit indignare în Polonia. În acest stadiu, informațiile disponibile indică o ofertă politică și operațională din partea Varșoviei; nu sunt menționate un calendar, o locație finală sau termeni contractuali pentru producție ori mentenanță. [...]
Ucraina își extinde rapid „portofoliul” de drone interceptoare, iar noua Tsyklop mizează pe o tactică de atac din altitudine, cu impact direct în apărarea antiaeriană împotriva valurilor de UAV-uri rusești , potrivit TechRadar . Ministerul ucrainean al Apărării a „codificat” (a aprobat oficial pentru utilizare și achiziție) sistemul după ce mai multe versiuni ar fi fost folosite ani la rând pe linia frontului. Tsyklop este o dronă de tip „one-way” (cu utilizare unică), care lovește ținte aeriene printr-un plonjon de sus, „ca șoimul călător”, și explodează la impact. Conceptul reduce nevoia de urmărire pe distanțe mari: drona se bazează pe altitudine și pe o coborâre accelerată de gravitație pentru a intercepta. Ce schimbă Tsyklop în apărarea cu drone Conform Ministerului Apărării, interceptorul a fost proiectat să contracareze drone de recunoaștere, drone de atac Shahed și alte amenințări aeriene, în două variante operaționale: o versiune pentru ținte aeriene mai lente și pentru amenințări la sol; varianta V2, dezvoltată pentru interceptarea dronelor Shahed mai rapide, care zboară la altitudine. Ministerul mai susține că Tsyklop poate opera deasupra plafonului de zbor al mai multor UAV-uri rusești de recunoaștere și atac, înainte de a începe atacul în picaj. Drona are o anvergură „de puțin peste un metru” și ar putea rămâne în aer „aproape 1,5 ore” în misiuni operaționale. În același set de declarații, oficialii ucraineni afirmă că raza operațională ar fi suficientă pentru a apăra „orice centru regional” din Ucraina împotriva atacurilor cu drone. Rezultate raportate și limitele informației Potrivit Ministerului Apărării, varianta V2 ar fi distrus „mai mult de 100” de ținte aeriene și ar fi devenit primul interceptor care a doborât o dronă Shahed rusească deasupra regiunii Kursk. Lista de UAV-uri despre care se spune că au fost interceptate include Gerbera, Zala, Supercam, Orlan, Lancet, Molniya și Shahed. TechRadar notează însă că multe dintre realizările de luptă invocate se bazează pe declarații oficiale ucrainene, ceea ce indică o limitare de verificare independentă a bilanțului. Context: cursa pentru interceptoare și industrializarea producției Codificarea Tsyklop vine într-un moment în care Ucraina își accelerează programul de drone interceptoare. Ministerul Apărării afirmă că a codificat 413 sisteme aeriene fără pilot în prima jumătate a lui 2026, iar interceptoarele sunt printre categoriile cu cea mai rapidă creștere. În paralel, Ucraina a anunțat planuri de producție anuală între 10 milioane și 30 milioane de drone, pe fondul extinderii capacităților interne. Presiunea operațională crește și din cauza apariției unor variante Shahed cu propulsie cu reacție (Geran-4), despre care se relatează că ar putea zbura la 300–350 km/h și ar accelera la 500–600 km/h, ceea ce face mai dificilă interceptarea prin „urmărire” clasică. În acest context, Tsyklop încearcă să răspundă prin atacul de sus, nu prin viteză de urmărire. [...]
Respingererea atacului rusesc din Donețk sugerează costuri operaționale ridicate pentru Moscova , după ce Ucraina susține că a oprit o ofensivă mecanizată de amploare și a provocat pierderi semnificative în tehnică și personal, potrivit Adevărul . Atacul ar fi fost lansat pe 22 iulie, în sectorul aflat în responsabilitatea Corpului 1 Azov, cu participarea Armatei a 8-a și Armatei a 41-a de Arme Întrunite, precum și a Diviziei 90 Tancuri, sprijinite de „zeci de vehicule blindate și militare”, relatează ukrinform.net, citat de publicație. Forțele ruse ar fi încercat, timp de aproximativ patru ore, să avanseze din direcțiile Novoekonomicne și Vozdvijenka către localități din apropierea satului Șahove. Comandantul Gărzii Naționale a Ucrainei, Oleksandr Pivnenko , a afirmat că Rusia a folosit și drone de atac de tip Gerbera și Lancet pentru sprijinirea operațiunii. În timpul luptelor, armata ucraineană susține că a distrus un sistem rusesc de lansare multiplă de rachete Tornado-S , utilizat pentru susținerea ofensivei. Cum spune Ucraina că a oprit înaintarea Potrivit părții ucrainene, înaintarea coloanelor mecanizate a fost blocată prin: câmpuri de mine; lovirea unor puncte de trecere, pentru a împiedica manevrele trupelor ruse. Bilanțul anunțat de Kiev: pierderi în tehnică și personal Autoritățile ucrainene afirmă că, în urma confruntărilor, ar fi fost distruse: 7 tancuri; 6 vehicule blindate de luptă; un sistem BM-21 Grad; un sistem Tornado-S; 3 echipamente militare speciale; 47 de vehicule ușoare. În același bilanț, Kievul susține că 123 de militari ruși ar fi fost uciși și alți 29 răniți. Informațiile nu pot fi verificate independent din datele prezentate în material. La respingerea atacului ar fi participat unități ale Corpului 1 Azov, Forțelor Aeriene Ucrainene, Serviciului de Securitate al Ucrainei, Forțelor pentru Sisteme fără Pilot, Poliției de Frontieră și alte structuri ale armatei și Gărzii Naționale. Context: intensificarea luptelor și avertismentul lui Zelenski Separat, autoritățile ucrainene au raportat 230 de confruntări pe linia frontului în ultimele 24 de ore, cu cele mai intense lupte în sectorul Pokrovsk, unde ar fi fost respinse 37 de atacuri rusești. În acest context, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti un nou atac masiv cu rachete în următoarele 48 de ore și că, în această toamnă, Moscova ar urma să declanșeze un nou val de mobilizare militară, potrivit unui material anterior din Adevărul . [...]
Intercepția a două rachete balistice confirmă rolul operațional al Greciei în apărarea infrastructurii energetice saudite , după ce militarii eleni au folosit o baterie Patriot desfășurată în Arabia Saudită din 2021, relatează TVR Info . Potrivit informațiilor, rachetele au fost lansate din Yemen în direcția unor rafinării de petrol din Arabia Saudită, iar interceptarea a fost realizată cu un sistem de apărare antiaeriană Patriot, de fabricație americană, operat de personal grec. De ce contează: apărare „în condiții reale”, nu doar desfășurare simbolică Grecia a desfășurat bateria Patriot în Arabia Saudită în 2021, în baza unui acord care vizează protejarea infrastructurilor energetice ale regatului. Interceptarea de acum este a doua utilizare a sistemului de către militarii greci „în condiții reale”, ceea ce indică o implicare efectivă în apărarea obiectivelor critice. Context regional: revendicarea houthi și riscuri extinse Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au revendicat responsabilitatea pentru un atac cu rachete în sud-vestul Arabiei Saudite, în contextul escaladării atacurilor din Orientul Mijlociu. În plus, aceiași insurgenți au vizat în ultimele zile mai multe nave care circulau în Marea Roșie, potrivit sursei. [...]
Doborârea unei drone în spațiul aerian românesc ridică miza de securitate la nivelul UE , după ce președintele Consiliului European, António Costa , a transmis că „securitatea României este securitatea Europei”, potrivit Economica . Mesajul vine pe fondul a două încălcări ale spațiului aerian în 24 de ore și pune accent pe întărirea descurajării și rezilienței Uniunii, inclusiv la granița de Est. Costa a felicitat autoritățile române pentru reacția „rapidă și eficientă” în gestionarea incidentelor, într-o postare pe X citată de Mediafax. Oficialul a legat explicit situația de securitatea Flancului Estic și a reafirmat sprijinul Uniunii Europene pentru România. „Suntem în solidaritate deplină cu România și poporul său. Securitatea României este securitatea Europei. Vom continua să întărim securitatea, reziliența și capacitatea de descurajare a Uniunii Europene, inclusiv de-a lungul graniței noastre de Est.” Ce s-a întâmplat, concret Ministerul Apărării Naționale a anunțat că o nouă dronă care a pătruns neautorizat în spațiul aerian al României a fost doborâtă sâmbătă dimineață, 25 iulie, de avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române. De ce contează pentru România și pentru UE Prin formularea „securitatea României este securitatea Europei”, incidentul este încadrat ca o problemă de securitate europeană, nu doar națională. În termeni practici, mesajul indică o presiune politică pentru consolidarea măsurilor de apărare și descurajare pe Flancul Estic, în linie cu obiectivul declarat de întărire a „securității, rezilienței și capacității de descurajare” a Uniunii Europene. [...]
Mesajul de la Bruxelles ridică miza operațională a apărării aeriene pe flancul estic , după ce România a doborât două drone în 24 de ore, iar președintele Consiliului European a legat explicit securitatea națională de cea a Uniunii, potrivit HotNews . Antonio Costa a transmis sâmbătă, într-o postare pe X, că pentru a doua oară în ultimele 24 de ore spațiul aerian al României a fost încălcat de incursiuni cu drone. Oficialul european a spus că UE este „pe deplin solidară cu România și cu cetățenii săi” și a felicitat autoritățile române pentru reacția „rapidă și eficientă”. „Securitatea României este securitatea Europei. Vom continua să consolidăm securitatea, reziliența și capacitatea de descurajare a Uniunii Europene, inclusiv de-a lungul frontierei sale estice.” Cele două incidente, în 24 de ore În dimineața de sâmbătă, o dronă care a pătruns în spațiul aerian național a fost doborâtă de militarii români la 10 kilometri de localitatea Sfântu Gheorghe, al doilea incident de acest tip în 24 de ore. Incidentul anterior a avut loc vineri: autoritățile au spus că drona era de tip Shahed (Geran-2 în denumirea rusească) și a fost doborâtă de forțele aeriene în județul Buzău, în apropiere de localitatea Padina. De ce contează: trecerea de la monitorizare la interceptare HotNews notează că, până vineri, niciuna dintre dronele care au intrat în spațiul aerian românesc nu fusese doborâtă. În schimb, militarii români mai realizaseră o astfel de intervenție în mai, într-o misiune de poliție aeriană în Estonia. În acest context, mesajul șefului Consiliului European indică faptul că astfel de incidente nu mai sunt tratate doar ca episoade punctuale, ci ca parte a unei presiuni de securitate pe frontiera estică, cu implicații directe pentru postura de descurajare a UE. [...]
