Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina încearcă să transforme războiul dronelor într-o rețea industrială europeană, prin acorduri de dezvoltare și producție care mută o parte din capacități în state NATO și cresc miza pentru companiile implicate, inclusiv sub presiunea amenințărilor venite de la Moscova, potrivit Focus.
Pe 16 aprilie 2026, la Middelburg, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat o declarație comună pentru un acord Ucraina–Țările de Jos în domeniul dronelor. Înțelegerea vizează, conform Kyiv Post, nu doar dezvoltarea și producția comună de drone și rachete, ci și războiul electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri) și alte tehnologii militare.
Un element operațional important este că producția ar urma să aibă loc în ambele țări, iar Țările de Jos ar fi alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,23 miliarde lei) pentru producția de drone, potrivit aceleiași surse.
Înaintea acordului cu Olanda, Ucraina convenise cu Norvegia ca drone ucrainene să fie produse pe teritoriul norvegian. În paralel, Kyiv Post relatează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet de apărare amplu”, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană.
Cooperarea pe drone este prezentată ca parte a unei strategii mai largi. RBC Ukraine amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme de apărare anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Potrivit RBC Ukraine, propunerea este încă „pe masă”, fără o decizie finală la Washington.
Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a indicat că Ucraina vrea să multiplice acest tip de înțelegeri:
„Suntem pregătiți să încheiem acorduri similare cu toți partenerii noștri de încredere.”
Pe fondul creșterii capacităților Ucrainei în domeniul dronelor, Ministerul rus al Apărării ar fi publicat liste cu companii și facilități din Europa care ar sprijini industria ucraineană de drone, relatează Kyiv Post. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a susținut că lista ar trebui înțeleasă „literalmente” ca un registru de potențiale ținte.
Totuși, fostul ambasador al SUA la Kiev, Steven Pifer, citat de Kyiv Post, interpretează mesajele Moscovei ca încercări de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să sprijine industria de apărare ucraineană. Pifer mai notează că armata rusă este deja solicitată de războiul din Ucraina și ridică întrebarea dacă Rusia ar dori, în același timp, un conflict cu state NATO.
Recomandate
Ucraina își reorganizează armata în jurul dronelor, mizând pe un ministru al apărării fără experiență militară, într-o încercare de a compensa deficitul de personal de pe front , potrivit Focus . Președintele Volodîmîr Zelenski l-a adus în fruntea apărării pe Mykhailo Fedorov , un antreprenor tech de 35 de ani, cu mandatul de a accelera trecerea la sisteme fără pilot și alte soluții tehnologice. Unghiul operațional: dronele ca răspuns la lipsa de soldați Miza principală a numirii este una operațională: extinderea „masivă” a utilizării dronelor și a altor sisteme fără pilot pentru a reduce pierderile și a „tampona” lipsa de militari de pe linia frontului. Publicația notează că această direcție este menționată și de „National Security Journal”, care leagă planul de presiunea tot mai mare asupra resursei umane a armatei ucrainene după mai mult de patru ani de război, în condițiile în care Rusia rămâne superioară numeric. Concret, conceptul descris în material presupune ca sistemele fără pilot să preia o parte din sarcinile cele mai riscante, astfel încât mai puțini soldați să fie expuși direct în sectoarele periculoase. Rolurile indicate includ: menținerea unor poziții, misiuni de recunoaștere, sprijinirea atacurilor. Un civil la conducerea apărării, cu profil de „transformare digitală” Fedorov nu are background militar. A devenit cunoscut ca apropiat al lui Zelenski și ca arhitect al campaniei digitale din 2019. Ulterior, la 28 de ani, a fost numit ministru al transformării digitale, cu responsabilități în digitalizarea serviciilor publice. Printre proiectele sale emblematice se află aplicația „Diia”, prin care cetățenii pot accesa documente și servicii administrative în format digital. În timpul războiului, potrivit unui material din „New York Times” citat de Focus, el ar fi contribuit la menținerea funcțională a structurilor statului în condiții de conflict și la dezvoltarea infrastructurii digitale. Ce i-a cerut Zelenski: implementare cu armata, industria și partenerii externi În justificarea deciziei, Zelenski a invocat contribuția lui Fedorov la dezvoltarea capabilităților cu drone în armată și a spus că acesta a lucrat „foarte eficient”. Potrivit declarației redate de Focus, noul ministru ar urma să implementeze schimbări în sectorul apărării împreună cu conducerea militară, producătorii de armament și partenerii internaționali. Materialul mai amintește că, după invazia pe scară largă din februarie 2022, Fedorov a avut un rol important în obținerea terminalelor Starlink pentru Ucraina, care au asigurat o bază critică de comunicații pentru forțele armate. Vulnerabilități: controverse și acuzații de corupție în trecutul recent Ascensiunea lui Fedorov nu a fost lipsită de probleme: în 2024, numele său a fost asociat cu un caz de corupție, iar la un moment dat a fost nevoit să renunțe la unele atribuții. Ulterior, sprijinul pentru el ar fi crescut din nou, inclusiv pe fondul opoziției sale față de planuri care ar fi slăbit instituțiile anticorupție independente, potrivit relatării citate. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, bugete sau ținte cantitative, rămâne de urmărit cât de repede poate fi transformată această strategie într-o capacitate operațională la scară, într-un război în care presiunea pe personal și pe lanțurile de aprovizionare rămâne ridicată. [...]
Ucraina a creat o apărare antiaeriană „low-cost” care schimbă ecuația costurilor , iar modelul începe să fie căutat de armate occidentale și de state din Golf, pe fondul presiunii tot mai mari asupra stocurilor de interceptori scumpi, potrivit Adevărul . Conceptul, numit de specialiști „mica apărare antiaeriană”, combină drone-interceptoare, război electronic (tehnologii de bruiaj și deturnare a semnalelor) și echipe mobile de intervenție. Ținta principală: dronele ieftine, produse în masă, care au schimbat regulile războiului modern și pot forța adversarul să consume muniție mult mai scumpă. De ce contează: apărarea devine mai ieftină decât atacul Până recent, logica apărării antiaeriene era că interceptorul costă mai mult decât ținta. În cazul dronelor de atac, Ucraina susține că a inversat raportul: un interceptor ar costa aproximativ 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), în timp ce rachetele dedicate apărării antiaeriene pot ajunge la costuri de ordinul milioanelor de dolari, în funcție de sistem. Această diferență de cost, notează publicația, explică de ce Ucraina poate face față unor atacuri cu sute de drone într-o singură noapte fără să își epuizeze rapid stocurile de rachete strategice. Ce include „mica apărare antiaeriană” și cum funcționează Arhitectura descrisă are trei componente care se completează: Drone-interceptoare produse de companii private ucrainene. Un exemplu este modelul Sting (Wild Hornets) , despre care se afirmă că poate depăși 300 km/h și poate intercepta drone la altitudini de câțiva kilometri. Război electronic , printr-o rețea națională care poate bruia sau redirecționa drone și rachete, inclusiv prin modificarea semnalelor de navigație. Grupuri mobile de foc , echipe care se deplasează rapid și intervin cu mitraliere grele și sisteme optice împotriva dronelor care trec de celelalte straturi. În 2024, aceste unități ar fi fost responsabile pentru aproape jumătate dintre dronele doborâte în timpul atacurilor nocturne, potrivit datelor citate. Producție și rezultate raportate: cifrele invocate de Kiev Adevărul citează date prezentate de autoritățile ucrainene, potrivit cărora în martie 2026 dronele-interceptoare ar fi distrus peste 33.000 de aparate fără pilot rusești . În primele patru luni ale anului, forțele armate ar fi primit de două ori mai multe interceptoare decât în întreg anul precedent . În același timp, industria ucraineană ar produce deja mai mult decât poate absorbi armata națională, iar companiile ar căuta activ clienți externi. Cerere externă: de la infrastructură energetică la proiecte comune Modelul testat în luptă începe să atragă interes în afara Ucrainei. Publicația menționează discuții purtate de reprezentanți ai unor state din Golf, ai Pentagonului și ai unor armate europene cu producători ucraineni. Printre exemplele date: Saudi Aramco ar analiza utilizarea dronelor-interceptoare pentru protejarea infrastructurii energetice; Marea Britanie ar fi lansat proiecte comune de producție cu firme din Ucraina. În paralel, industria americană ar încerca să dezvolte sisteme inspirate din experiența ucraineană. Miza pentru Kiev: potențial de export în industria de apărare Dincolo de efectul militar, Adevărul notează că această categorie de sisteme anti-drone ar putea deveni un produs important de export pentru Ucraina în următorul deceniu, tocmai pentru că poate fi produsă relativ rapid, modernizată constant și adaptată cerințelor diferitelor armate. În concluzie, „marea” apărare antiaeriană rămâne necesară împotriva rachetelor balistice și a armelor hipersonice, însă războiul din Ucraina arată că fără un strat inferior, ieftin și scalabil, chiar și cele mai sofisticate sisteme riscă să își consume rapid resursele. [...]
Republica Moldova pregătește schimbări de lege pentru a permite investiții private și străine în producția de drone interceptoare , într-un demers care ar deschide industria de apărare către parteneriate public-private (PPP) și ar putea accelera dezvoltarea unor capabilități locale anti-drone, potrivit Digi24 . Președinta Maia Sandu a declarat, la podcastul „Raport”, citată de NewsMaker, că autoritățile vor să dezvolte capacități de producție pentru drone interceptoare, menite să combată aparatele care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova. În paralel, Chișinăul vizează consolidarea sistemului anti-drone și a sistemelor de bruiaj (tehnologii care perturbă semnalul și controlul dronelor). Miza: acces la tehnologie și expertiză prin parteneriate și capital privat Sandu a explicat că statul nu are în prezent tehnologiile și specialiștii necesari, iar cadrul legal nu permite parteneriate public-private între stat și investitori sau investiții străine în acest domeniu. În acest context, șefa statului spune că a cerut Guvernului să pregătească modificarea legislației, astfel încât: statul să poată produce drone și sisteme anti-drone; sectorul privat să poată participa prin parteneriate public-private; să fie posibilă atragerea de investiții străine, inclusiv pentru transfer de tehnologie. „O să modificăm legea şi o să încercăm să atragem investiţii, în primul rând ca să facem aceste parteneriate public-private, dar poate reuşim să atragem şi nişte investiţii străine.” Cooperare posibilă cu Ucraina, dar condiționată de capacitatea locală Maia Sandu a mai spus că Republica Moldova ar putea apela inclusiv la Ucraina, care a dezvoltat o industrie avansată de drone pe fondul invaziei ruse, însă a subliniat că utilizarea efectivă a tehnologiei presupune formarea unei echipe locale cu „minimă expertiză” care să poată lucra cu aceste soluții. Context operațional: încălcări repetate ale spațiului aerian Potrivit informațiilor prezentate, de la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, zeci de drone asociate atacurilor Federației Ruse au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele au căzut sau au explodat pe teritoriul țării. Cel mai recent caz menționat a fost pe 13 mai, când o dronă a traversat Republica Moldova de la nord la sud. În acest moment, nu sunt oferite detalii despre calendarul modificărilor legislative, buget, ținte de producție sau potențiali investitori, iar pașii următori depind de forma finală a schimbărilor de lege și de capacitatea Chișinăului de a construi rapid expertiză tehnică locală. [...]
Aliații NATO discută o țintă de 70 miliarde euro pentru ajutor militar către Ucraina , într-o încercare de a împărți mai „echitabil” costurile și de a face finanțarea mai transparentă, pe fondul retragerii aproape totale a noilor pachete americane. Potrivit Politico , angajamentul ar urma să fie anunțat la summitul NATO de la Ankara de luna viitoare, iar discuțiile sunt încă în fază incipientă. Inițiativa, circulată de Germania luna trecută, ar include un mecanism nou de transparență privind finanțarea pentru Ucraina, după ce unele state s-au plâns că suportă disproporționat costurile sprijinului pentru Kiev. Un diplomat NATO de rang înalt a descris miza drept obținerea unui „angajament ferm” pentru continuarea sprijinului „pe o bază sustenabilă și mai echitabilă”. Cum ar fi compus pachetul de 70 miliarde euro Propunerea nu ar însemna integral bani noi, conform diplomaților citați: 30 miliarde euro ar proveni din împrumutul UE deja agreat, de 90 miliarde euro pe doi ani pentru Ucraina; 40 miliarde euro ar veni din angajamente bilaterale ale statelor. Un diplomat NATO a argumentat că este „natural” ca o parte să fie contabilizată prin instrumentele UE, deoarece majoritatea aliaților NATO sunt și membri ai Uniunii, iar „ar fi incorect” să fie chemați să contribuie de două ori. În același timp, există temeri că includerea banilor UE ar putea reduce stimulentul pentru donații bilaterale. Presiune pe europeni, după stoparea ajutorului nou din SUA Articolul notează că, sub președintele Donald Trump, SUA au oprit aproape tot ajutorul militar nou pentru Ucraina și vând arme către Kiev doar dacă sunt finanțate de alți aliați. În acest context, sprijinul pentru Ucraina va fi unul dintre subiectele centrale ale summitului liderilor NATO din 7-8 iulie . Un oficial NATO, vorbind în numele organizației, a transmis că „discuțiile sunt în curs” pentru a continua sprijinul și pentru a asigura o împărțire mai echitabilă a poverii. Ce priorități cere Kievul și ce urmează Ambasadoarea Ucrainei la NATO, Alyona Getmanchuk, a spus că orice nou angajament ar trebui să se concentreze pe prioritățile Kievului: apărare antiaeriană , investiții în producția de drone și rachete și muniție cu rază extinsă . După ce aliații au respins luna trecută o sugestie a secretarului general Mark Rutte de a aloca 0,25% din PIB pentru Ucraina, inițiativa germană a devenit baza discuțiilor, însă rămâne neclar dacă se va ajunge rapid la un acord. O reuniune a miniștrilor apărării NATO programată mai târziu în această lună este văzută ca o oportunitate pentru a avansa spre o înțelegere. [...]
Ucraina spune că a automatizat 95% din interceptarea dronelor Shahed , o schimbare operațională care poate scurta semnificativ timpul de reacție al apărării aeriene în fața atacurilor masive, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării de la Kiev extinde astfel de soluții tehnologice, a declarat Mihailo Fedorov . Tehnologia a fost dezvoltată de un participant Brave1 și, conform aceleiași surse, a trecut „cu succes testele de luptă” în regiunea Harkov. Ce înseamnă „95% automatizat” în practică Potrivit lui Fedorov, sistemul automatizează „95% din întregul proces de interceptare – de la lansarea dronei până la distrugerea Shahed”. Rolul operatorului rămâne, însă, în bucla decizională: acesta vede țintele în timp real, selectează ținta și dă comanda de lovire, după care sistemul: ghidează independent drona către țintă; recunoaște autonom ținta; se concentrează asupra dronei Shahed. De ce contează: viteză mai mare de reacție și protecție urbană În evaluarea ministrului ucrainean, autonomia este un domeniu-cheie pentru apărarea aeriană modernă, deoarece permite un răspuns mai rapid la atacuri masive și o protejare mai eficientă a orașelor. El a mai spus că Ucraina urmărește soluții care și-au dovedit eficacitatea în condiții de luptă. Ritmul de trecere de la prototip la utilizare în luptă Fedorov a mai menționat că, „datorită sprijinului Brave1”, producătorul a trecut de la prototip la utilizare cu succes în luptă în mai puțin de un an. Separat, în material se arată că Ucraina lucrează și la rachete interceptoare ieftine pentru combaterea dronelor Shahed și testează deja unele soluții. Totodată, Ucraina ar implementa un nou nivel de apărare aeriană „la scară mică”, în care dronele interceptoare pot fi controlate de la distanțe de mii de kilometri, iar peste 10 producători ar fi integrat deja această soluție în sistemele lor. [...]
AUR cere audierea instituțiilor-cheie de securitate după incidentul cu drona din Portul Constanța , într-un demers care poate deschide un nou front de control parlamentar asupra modului în care statul gestionează amenințările la infrastructuri critice, potrivit news.ro . Solicitarea a fost formulată luni de senatorul AUR Mircia Chelaru , în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat. Acesta a cerut completarea ordinii de zi cu un punct dedicat analizării incidentului dronei ajunse în zona Portului Constanța și a susținut că episodul ridică „semne de întrebare serioase” privind capacitatea de reacție a statului, coordonarea între instituții și mecanismele de prevenire a amenințărilor care pot afecta siguranța cetățenilor și securitatea României. Ce vrea AUR: analiză în comisie și audieri Chelaru spune că a cerut ca discuția să nu rămână la nivel de „păreri”, ci să se bazeze pe „argumente și probe tehnice” și pe audierea celor „direct implicați”. În acest sens, senatorul a solicitat chemarea în comisie a principalelor instituții cu atribuții în domeniu. Lista indicată de acesta include: Ministerul Apărării Naționale; Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul Român de Informații; Serviciul de Informații Externe; Consilierul prezidențial pentru probleme de securitate din cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării; Ministerul Afacerilor Externe (adăugat ulterior, cu acordul comisiei, potrivit senatorului). Miza invocată: „unitate de comandă și control” și răspundere instituțională Senatorul AUR afirmă că incidentul ar avea „implicații mult mai grave”, care țin de vigilența statului, capabilități, coordonare instituțională și asumarea responsabilităților. În declarațiile sale, Chelaru indică drept problemă „lipsa unei unități de comandă și control” într-un context geopolitic pe care îl descrie ca având „un grad ridicat de periculozitate”. El susține că nu îl interesează originea dronei, ci motivul pentru care obiectul „nu a fost identificat, oprit și lovit”. „Mă interesează de ce această dronă, acest obiect periculos, nu a fost identificat, oprit și lovit.” Chelaru mai afirmă că, după preluarea documentelor solicitate instituțiilor (cerute, potrivit lui, și de președinta comisiei în cursul zilei de luni), își propune să obțină „o concluzie clară” din perspectiva controlului parlamentar și să fie stabilită răspunderea acolo unde instituțiile „nu și-au făcut corect treaba”, în opinia sa. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi colectarea documentelor cerute instituțiilor și organizarea audierilor în Comisia de apărare a Senatului, pentru formularea unei concluzii în cadrul controlului parlamentar. Sursa nu precizează un calendar sau o dată pentru audieri. [...]
