Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Depășirea pragului de 7.000 de puncte de către S&P 500 mută discuția de la „cât de scumpă e piața” la „cât de repede cresc profiturile”. Potrivit Economedia, indicele a atins un nou maxim istoric pe fondul percepției investitorilor că riscurile geopolitice și macroeconomice rămân gestionabile, iar atenția se concentrează tot mai mult pe fundamentele companiilor.
Gabriel Aldea, director general adjunct la Investimental, arată că piața s-a reorientat dinspre incertitudinile externe către dinamica veniturilor și a profiturilor. În viziunea sa, deși persistă riscuri legate de conflicte, energie sau politica monetară, investitorii acordă o pondere mai mare rezultatelor financiare și perspectivei de creștere a câștigurilor.
Datele citate indică un PER forward (raport preț/câștig estimat) de aproximativ 20,4 pentru S&P 500. Nivelul este ușor peste media ultimilor cinci ani, însă sub cel din urmă cu șase luni, evoluție pusă pe seama creșterii rapide a câștigurilor companiilor din indice.
Pentru primul trimestru din 2026, companiile din S&P 500 sunt estimate să raporteze:
Pentru întregul an, estimările indică o accelerare a ritmului de creștere, cu profituri în urcare cu 17,6% și venituri mai mari cu 9%.
Mesajul central este că raliul este alimentat preponderent de fundamente – creșterea veniturilor și profiturilor – iar factorii emoționali generați de șocuri externe trec în plan secund. În acest cadru, nivelul de evaluare rămâne relevant, dar devine mai ușor de „susținut” dacă estimările de câștiguri se confirmă.
Recomandate
Piețele au rămas prudente după summitul Trump–Xi , iar riscul Iran apasă pe obligațiuni și yuan , pe fondul lipsei unor progrese concrete pe comerț și al incertitudinilor legate de războiul din Iran, potrivit Reuters . Reacția investitorilor a fost una temperată: acțiunile din China au fost în mare parte stabile luni, după o scădere de peste 1% vineri, în timp ce yuanul a coborât la un minim al ultimelor aproape două săptămâni față de dolar. Atenția s-a mutat rapid de la întâlnirea bilaterală la vânzările globale de obligațiuni, alimentate de temeri inflaționiste, și la semnale noi de tensiuni în Orientul Mijlociu. De ce contează: „stabilitate strategică” fără rezultate care să schimbe prețurile Summitul – prima vizită a lui Donald Trump la Beijing din 2017, încheiată vineri – a pus accent pe „stabilitate strategică”, ceea ce ar reduce riscul geopolitic sino-american pentru piețele chineze. Totuși, lipsa unor „breakthrough-uri” pe comerț și absența unui sprijin tangibil din partea Beijingului pentru oprirea războiului SUA–Israel cu Iranul (aflat de peste două luni în desfășurare) au limitat apetitul pentru risc. William Bratton, șeful cercetării pe acțiuni cash pentru Asia-Pacific la BNP Paribas, a indicat că efectul pozitiv ar putea fi mai degrabă pe termen lung, prin reducerea percepției de risc geopolitic și o posibilă reorientare a capitalului american către oportunități de investiții în China. Iran și Hormuz: riscul care poate menține inflația și randamentele sus Investitorii sperau ca discuțiile să deschidă o cale către o soluție pentru conflictul din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile energiei în contextul negocierilor dificile dintre Washington și Teheran. Însă China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – nu a dat indicii clare că ar interveni în conflict, ceea ce menține piețele în alertă. Reuters notează că diferențele geopolitice dintre Washington și Beijing sunt vizibile inclusiv în poziționările privind Strâmtoarea Hormuz , pe unde trece în mod normal circa o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global. Trump a spus că Xi ar fi fost de acord că Teheranul trebuie să redeschidă această rută, în timp ce Xi nu a comentat public discuțiile despre Iran; Ministerul chinez de Externe a numit conflictul „unul care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”. Charu Chanana, strateg-șef de investiții la Saxo, a avertizat că, fără pași concreți pe comerț, Taiwan sau Iran, întâlnirea riscă să fie percepută drept un eveniment util pentru sentiment, dar insuficient pentru a schimba fundalul de piață. În opinia sa, investitorii ar putea subevalua probabilitatea ca războiul să mențină petrolul scump, așteptările de inflație ridicate și randamentele obligațiunilor „mai sus pentru mai mult timp”. Datele slabe din China și „armistițiul” comercial: sprijin limitat pentru acțiuni Reacția modestă a pieței a venit și după date care arată că economia Chinei a încetinit în aprilie, cu producția industrială și vânzările cu amănuntul sub așteptări. Capital Economics a interpretat „partea plină a paharului” ca fiind consolidarea armistițiului comercial, reducând riscul unei escaladări pe termen scurt, chiar dacă nu au existat progrese majore. În plus, invitația lui Trump ca Xi să viziteze SUA în septembrie ar crește șansele ca cele două părți să evite tensiuni în lunile următoare. În același timp, armistițiul comercial dintre SUA și China urmează să expire mai târziu în acest an, iar lipsa de claritate privind tarifele a apăsat pe sentiment. Chiar și un rezultat prezentat drept principalul „livrabil” – afirmația lui Trump că China ar urma să cumpere 200 de avioane Boeing – a dezamăgit investitorii, iar acțiunile Boeing au scăzut, numărul fiind sub așteptările analiștilor, potrivit Reuters. Ce urmăresc investitorii în continuare Pe termen scurt, piețele par să trateze summitul drept un factor de reducere a riscului extrem, nu un catalizator de repricing. În perioada următoare, atenția se concentrează pe: evoluția conflictului cu Iran și riscul unor noi perturbări în zona Hormuz; traiectoria randamentelor obligațiunilor la nivel global, în context de temeri inflaționiste; deciziile SUA privind Taiwan, inclusiv posibilitatea unei vânzări de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), pe care Trump a spus că încă nu a decis dacă o aprobă; prelungirea sau reescaladarea armistițiului comercial SUA–China, care expiră mai târziu în 2026. Ting Lu, economist-șef pe China la Nomura, a descris summitul ca un exercițiu de „limitare a riscului economic și politic”, cu o stabilizare pe termen scurt pentru ambii lideri, într-un cadru în care rivalitatea rămâne, dar ar deveni „predictibilă, tranzacțională și strict gestionată” pentru restul anului 2026. [...]
Aprecierea rapidă a forintului începe să lovească exportatorii ungari , chiar dacă a adus Ungaria în prim-planul investitorilor prin scăderea costurilor de finanțare și printr-o datorie suverană mai bine cotată; banca centrală a intervenit deja pentru a tempera întărirea monedei, potrivit Ziarul Financiar . Discursurile noului guvern de la Budapesta despre pregătirea economiei pentru înlocuirea forintului cu euro au alimentat optimismul din piețe: randamentele (yieldurile) au coborât, iar pe piața obligațiunilor datoria Ungariei a ajuns, după mulți ani, mai valoroasă decât cea a Poloniei. În paralel, forintul – monedă cunoscută istoric pentru tendința de depreciere – s-a apreciat, ceea ce ajută la ținerea inflației sub control. De ce devine forintul o problemă pentru economie Problema, notează analiza, este viteza și amplitudinea aprecierii. Un număr tot mai mare de companii reclamă că un forint puternic le erodează avantajul de preț pe piețele externe, într-un model economic bazat pe exporturi. Nemulțumirile vin atât din zona companiilor mari – este menționat producătorul de medicamente Gedeon Richter – cât și din rândul IMM-urilor, considerate cele mai vulnerabile. În același timp, un curs mai puternic pune presiune pe profituri într-un context în care cresc așteptările de majorări salariale, iar presiunile inflaționiste ridică costurile de producție. Multinaționalele au, în general, mai multă capacitate de protecție prin rețele globale și structuri de cost în valută, spre deosebire de firmele mici și mijlocii. Ce a alimentat întărirea monedei și ce a făcut banca centrală Forintul a fost susținut și de detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a crescut apetitul pentru risc, dar și de așteptările că noul guvern ar putea relansa economia și ar putea debloca o parte din fondurile europene înghețate anterior de Comisia Europeană. Pe plan intern, noua conducere a băncii centrale, cu Mihály Varga în frunte, s-a concentrat pe stabilitatea cursului de schimb, o schimbare față de politicile ultimilor 15 ani. În plus, dobânda de politică monetară ridicată, de peste 6%, a funcționat ca sprijin pentru monedă. Totuși, banca centrală a semnalat că forintul „a ajuns prea sus” și a acționat pentru a-i frâna ascensiunea: marțea trecută a redus o rată de dobândă tehnică, coborând dobânda reală la forinți cu 50 de puncte de bază, la 5,25%, în timp ce dobânda de referință a rămas la 6,25%. Efectul a fost o depreciere ușoară a forintului. Impact în piața obligațiunilor: Ungaria sub Polonia la costuri de împrumut Pe piața titlurilor de stat, Ungaria a ajuns pentru prima dată după 2020 să se împrumute mai ieftin decât Polonia, iar diferența față de Cehia s-a redus, potrivit Bloomberg, citat de ZF. Obligațiunile ungare pe 10 ani aveau vineri un randament de 5,57%, cu circa 30 de puncte de bază sub nivelul Poloniei și cu 65 de puncte de bază peste Cehia. Pentru comparație, obligațiunile românești erau la un randament de aproape 7%. Interesul investitorilor străini a crescut: aceștia dețineau un nivel record de titluri de datorie maghiare, de 8.700 de miliarde de forinți (28,3 miliarde de dolari, aprox. 127 miliarde lei), cu 44% mai mult decât în urmă cu un an. La ce să se aștepte companiile Potrivit Portfoliu.hu, publicație financiară din Ungaria citată în articol, nu este de așteptat o inversare semnificativă a traiectoriei monedei în viitorul apropiat, iar forintul ar putea rămâne puternic luni sau chiar ani. În acest scenariu, exportatorii ar urma să fie împinși către ajustări structurale – un proces descris ca fiind lung și dificil – care ar necesita flexibilitate și sprijin guvernamental. [...]
Scăderea costurilor de finanțare ale Ungariei, pe fondul țintei de aderare la euro, schimbă raportul de forțe pe piețele de obligațiuni din Europa de Est și poate pune presiune pe România printr-o posibilă rotație a capitalului către Budapesta , potrivit Economedia , care citează o analiză Bloomberg . Pentru prima dată din 2020, costurile de împrumut ale Ungariei au coborât sub cele ale Poloniei, iar diferența față de obligațiunile Republicii Cehe s-a redus cu două puncte procentuale din martie. Mișcarea indică o schimbare de percepție a investitorilor față de unele dintre cele mai mari economii din regiune, în contextul în care noul prim-ministru, Peter Magyar , își propune să aducă Ungaria „în mainstream-ul european”. Ce s-a schimbat în evaluarea investitorilor Înainte de alegerile de luna trecută, Ungaria era văzută drept cea mai riscantă țară din grup, pe fondul unei „moșteniri de corupție” și al politicilor imprevizibile sub Viktor Orban. După ce Magyar s-a angajat să îndeplinească criteriile pentru adoptarea euro în următorii patru ani, investitorii au început să susțină noua administrație: investitorii străini au cumpărat obligațiuni maghiare, iar forintul este aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani față de euro. James Novotny, manager de investiții la Jupiter Asset Management, spune că firma este mai optimistă față de Ungaria decât a fost vreodată. „Probabil că suntem mai optimiști față de Ungaria decât am fost vreodată.” Semnale din piață: randamente, fluxuri și performanță Analiza indică o performanță superioară a activelor maghiare după scrutinul din 12 aprilie: un indice al obligațiunilor în monedă locală a adus un randament de 9,6% în dolari, „de departe” cel mai bun dintre piețele emergente în perioada respectivă. În același interval, obligațiunile poloneze, cehe și românești au fost pe pierdere. La nivel de referință, obligațiunea Ungariei are un randament de 5,55%, cu: 30 de puncte de bază sub titlul polonez pe 10 ani; 65 de puncte de bază peste datoria cehă similară. Datele oficiale arată că investitorii străini dețin o sumă record de 8,7 trilioane de forinți (28,3 miliarde de dolari, aprox. 127 miliarde lei) în titluri de datorie maghiare, cu 44% mai mult decât acum un an. De ce contează pentru România: riscul de „substituție” a capitalului Investitorii mizează pe așa-numita „tranzacție de convergență cu euro” — o temă prin care se pariază că inflația, dobânzile și finanțele publice ale Ungariei se vor alinia în timp cu cele ale zonei euro. În acest cadru, o dezbatere importantă este dacă o Ungarie percepută drept mai „solidă” va atrage investiții în detrimentul Poloniei, României și Cehiei sau dacă va sprijini regiunea în ansamblu. Nimrod Mevorach (UBS) vede probabilă o rotație, pe măsură ce Ungaria începe să semene cu „piețele europene de înaltă calitate”. În schimb, Marek Raczko (Barclays) minimizează riscul unor ieșiri masive din obligațiunile poloneze și cehe, argumentând că poziționarea redusă a investitorilor străini pe aceste piețe limitează „efectul de substituție”. Obstacolele: deficitul bugetar și un calendar incert Deși tema de investiții a prins tracțiune, analiștii avertizează că drumul către euro poate dura mulți ani, iar obstacolele sunt mari pentru un guvern instalat de puțin timp. Un punct sensibil este deficitul bugetar: acesta este estimat să depășească 5% din PIB în acest an, în timp ce țările din zona euro trebuie să mențină deficitul sub 3%. Pe piața de acțiuni, Egle Fredriksson (East Capital) vede potențial pentru o creștere de 20%–30% a acțiunilor listate la Budapesta, pe fondul unei economii mai puternice și al legăturilor mai strânse cu UE, subliniind că „călătoria” către euro poate conta mai mult decât obiectivul final. [...]
Comisia Europeană a atras încă 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) de pe piețe , printr-o emisiune de obligațiuni în două tranșe, într-un semnal de continuitate a finanțării la scară mare a programelor UE în 2026, potrivit Mediafax . Tranzacția, a cincea „sindicalizată” din 2026 (adică vândută printr-un consorțiu de bănci către investitori), a inclus o obligațiune nouă pe 7 ani, de 6 miliarde de euro (aprox. 30 mld. lei), cu scadența la 12 octombrie 2033, și o extindere de 4 miliarde de euro (aprox. 20 mld. lei) a unei obligațiuni pe 30 de ani, cu scadența la 12 octombrie 2055. Cum se încadrează emisiunea în planul de finanțare al UE Operațiunea face parte din obiectivul de finanțare al Comisiei Europene de 100 de miliarde de euro (aprox. 500 mld. lei) pentru prima jumătate a anului 2026. Din acest total, 77,3 miliarde de euro (aprox. 386,5 mld. lei) fuseseră deja emise începând din ianuarie 2026, conform datelor citate. Comisia arată că este împuternicită să se împrumute pe piețele internaționale de capital în numele Uniunii Europene pentru finanțarea unor programe de politică ale UE. Mesajul pentru investitori: prețuri ancorate în „curba” obligațiunilor UE În comunicarea Comisiei, prețul pentru ambele scadențe a fost stabilit în raport cu punctele de referință de pe „curba obligațiunilor UE” (reperul randamentelor pe diferite maturități), pe baza prețurilor sindicalizărilor din martie și aprilie. „Această abordare a contribuit la atenuarea riscurilor de stabilire a prețurilor pentru investitorii participanți și reflectă lichiditatea tot mai mare a curbei obligațiunilor UE”, transmite CE. La ce vor fi folosiți banii Fondurile atrase urmează să sprijine prioritățile politice ale Uniunii Europene, inclusiv: sprijin pentru o Europă „mai puternică, mai competitivă și mai rezilientă”; sprijin pentru Ucraina ; investiții esențiale în apărarea europeană. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 628,7 milioane de lei peste ținta inițială, la un randament mediu de 7,05% pe an , într-o licitație de obligațiuni de stat care a strâns o cerere totală de peste 1,47 miliarde de lei, potrivit Ziarul Financiar . Semnalul principal pentru piață este că statul a reușit să se finanțeze peste suma programată fără o creștere vizibilă a costului, pe fondul unei cereri solide. Randamentul mediu de adjudecare s-a situat la 7,05% pe an, un nivel apropiat de randamentul marginal acceptat, ceea ce indică o stabilitate relativă a costurilor de finanțare în această licitație. Cerere aproape triplă față de suma programată Emisiunea a avut o valoare programată de 500 milioane de lei și a fost suprasubscrisă de aproape trei ori. Din cererea totală, peste 1,35 miliarde de lei au provenit din oferte competitive, depuse în principal în cont propriu de dealerii primari . În final, Ministerul Finanțelor a adjudecat 628,7 milioane de lei, peste nivelul anunțat inițial, cu următoarea structură a alocării: 510 milioane de lei către oferte competitive; 118,7 milioane de lei către oferte necompetitive. Caracteristicile titlurilor și costul brut al finanțării Titlurile emise sunt obligațiuni de stat de tip benchmark (emisiuni standardizate, folosite ca reper de piață), cu scadența în iulie 2031. Rata cuponului este de 7,65%, iar valoarea nominală a unui titlu este de 5.000 de lei. Costul brut al finanțării atrase în urma licitației se ridică la aproximativ 681,7 milioane de lei, sumă care include dobânda acumulată. [...]
Virajul agresiv al băncilor centrale împinge randamentele în sus și taie din speranțele de relaxare monetară , pe fondul scumpirii petrolului după escaladarea conflictului cu Iranul, în timp ce acțiunile din tehnologie rămân susținute de rezultatele financiare și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit Reuters . Mesajul mai dur al Rezervei Federale (Fed) a venit după ce banca centrală americană a menținut dobânzile, dar cu cel mai divizat vot din 1992 încoace: trei președinți regionali au contestat formularea care sugera o „înclinație spre relaxare”, argumentând că nu mai este potrivită în contextul inflației ridicate și al incertitudinii legate de prețul petrolului. Reuters notează că Jerome Powell a confirmat că va rămâne guvernator al Fed până când perspectivele devin mai clare. Obligațiunile reacționează la șocul petrolului și la tonul „hawkish” Creșterea petrolului Brent la un maxim al ultimilor patru ani, de 125 de dolari/baril (aprox. 575 lei), și menținerea închiderii Strâmtorii Hormuz au amplificat temerile privind inflația. În acest context, randamentele titlurilor de stat americane au urcat, iar piețele au eliminat practic scenariul unor tăieri de dobândă în acest an, traderii ajungând să vadă o probabilitate aproximativ egală pentru o majorare de dobândă până în aprilie 2027. Reuters menționează și că, pe fondul tensiunilor geopolitice, există așteptări ca președintele SUA, Donald Trump, să fie informat în cursul zilei despre noi opțiuni militare împotriva Iranului, după ce discuțiile de pace par să fi intrat în impas. Tehnologia rămâne „în altă lume”, susținută de rezultate În contrast cu reacția din obligațiuni, acțiunile au fost sprijinite de sezonul de raportări, în special în sectorul tehnologic. Contractele futures pe Nasdaq au urcat cu aproximativ 0,4%, după rezultate în general pozitive ale unor giganți din tehnologie. Alphabet a crescut puternic în tranzacțiile extinse după ce a depășit estimările, iar Microsoft și Amazon au livrat rezultate în linie cu așteptările menționate de Reuters. În schimb, Meta a dezamăgit pe fondul îngrijorărilor legate de cheltuielile pentru inteligență artificială. Următorul test pentru sentimentul din sector este raportarea Apple, programată mai târziu în aceeași zi. Europa: deschidere slabă, cu BCE și BoE în prim-plan Diferența dintre „frica macro” (inflație, petrol, război) și „euforia micro” (profituri, AI) pregătește o deschidere mai slabă în Europa: futures pe acțiunile pan-europene indicau un minus de circa 0,4%. Investitorii urmăresc deciziile Băncii Centrale Europene și ale Băncii Angliei, ambele așteptate în aceeași zi, cu temerea că mesajele ar putea deveni și mai restrictive. Pe agenda zilei mai intră și datele de inflație din Europa și SUA pentru martie, care ar urma să arate primele efecte ale războiului cu Iranul. Reuters anticipează o creștere a inflației totale, alimentată de scumpirea carburanților, pe fondul așteptărilor că presiunile ar putea continua. [...]
