Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Depășirea pragului de 7.000 de puncte de către S&P 500 mută discuția de la „cât de scumpă e piața” la „cât de repede cresc profiturile”. Potrivit Economedia, indicele a atins un nou maxim istoric pe fondul percepției investitorilor că riscurile geopolitice și macroeconomice rămân gestionabile, iar atenția se concentrează tot mai mult pe fundamentele companiilor.
Gabriel Aldea, director general adjunct la Investimental, arată că piața s-a reorientat dinspre incertitudinile externe către dinamica veniturilor și a profiturilor. În viziunea sa, deși persistă riscuri legate de conflicte, energie sau politica monetară, investitorii acordă o pondere mai mare rezultatelor financiare și perspectivei de creștere a câștigurilor.
Datele citate indică un PER forward (raport preț/câștig estimat) de aproximativ 20,4 pentru S&P 500. Nivelul este ușor peste media ultimilor cinci ani, însă sub cel din urmă cu șase luni, evoluție pusă pe seama creșterii rapide a câștigurilor companiilor din indice.
Pentru primul trimestru din 2026, companiile din S&P 500 sunt estimate să raporteze:
Pentru întregul an, estimările indică o accelerare a ritmului de creștere, cu profituri în urcare cu 17,6% și venituri mai mari cu 9%.
Mesajul central este că raliul este alimentat preponderent de fundamente – creșterea veniturilor și profiturilor – iar factorii emoționali generați de șocuri externe trec în plan secund. În acest cadru, nivelul de evaluare rămâne relevant, dar devine mai ușor de „susținut” dacă estimările de câștiguri se confirmă.
Recomandate
Piețele americane au închis puternic în scădere, după ce noile tarife globale de 15% anunțate de Donald Trump au amplificat incertitudinea și temerile legate de impactul inteligenței artificiale asupra unor sectoare-cheie. La finalul ședinței de luni, Dow Jones a pierdut 1,66%, S&P 500 a coborât cu 1,04%, iar Nasdaq a scăzut cu 1,13%, într-un val amplu de vânzări în tehnologie și servicii financiare. Decizia președintelui de a majora la 15% tarifele aplicate tuturor partenerilor comerciali, după hotărârea Curții Supreme privind cadrul legal anterior, a alimentat un climat de „risk-off” în rândul investitorilor. Incertitudinea privind evoluția politicii comerciale a lovit în special companiile expuse global. Sectorul tehnologic și financiar, în prim-planul corecțiilor În tehnologie, IBM a fost una dintre companiile afectate, pe fondul temerilor că noile instrumente de automatizare bazate pe inteligență artificială ar putea reduce cererea pentru serviciile tradiționale de modernizare a sistemelor informatice. În paralel, titluri precum Microsoft și Meta au înregistrat scăderi consistente. În sectorul financiar, presiunea a fost accentuată de temeri privind lichiditatea și expunerea la credit. Mastercard și American Express au resimțit vânzări pe fondul incertitudinii comerciale, iar Capital One a fost afectată de îngrijorările legate de piața creditului privat. Contractele futures indică o posibilă revenire Marți dimineață, contractele futures pe indicii americani au arătat o revenire moderată, după corecțiile abrupte din ședința precedentă. Investitorii încearcă să evalueze dacă scăderile recente reflectă un risc structural sau o reacție excesivă la șocurile de politică economică. Mărfuri și criptomonede Pe piața materiilor prime, aurul a corectat cu 0,88%, până la 5.159 dolari uncia, după ce anterior se apropiase de 5.200 dolari. Petrolul a urcat ușor, țițeiul american ajungând la 66,62 dolari pe baril, susținut de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. În zona activelor digitale, Bitcoin a scăzut cu aproximativ 4,7%, iar Ethereum cu aproape 4,9%, semn că apetitul pentru risc rămâne limitat. Context tensionat Combinația dintre escaladarea tarifelor și îngrijorările privind impactul inteligenței artificiale asupra modelelor tradiționale de afaceri a creat un climat volatil. Deși unele sectoare defensive și utilitățile au rezistat mai bine, tehnologia și serviciile financiare au condus declinul. Pe termen scurt, direcția pieței va depinde de clarificările privind politica comercială și de modul în care investitorii vor evalua riscurile asociate transformărilor tehnologice accelerate. [...]
S&P 500 a închis ușor pe plus, în timp ce Nasdaq a scăzut, în pofida unei inflații mai reduse decât estimările , pe fondul presiunilor persistente asupra sectorului tehnologic. Potrivit Reuters , investitorii au reacționat pozitiv la datele privind inflația din ianuarie, însă temerile legate de impactul inteligenței artificiale asupra profiturilor au limitat avansul. Indicele Dow Jones a crescut cu 0,10%, până la 49.500,93 puncte, S&P 500 a urcat cu 0,05%, la 6.836,17 puncte, în timp ce Nasdaq Composite a pierdut 0,22%, închizând la 22.546,67 puncte. Pentru întreaga săptămână, însă, toți cei trei indici au înregistrat scăderi, cele mai mari din noiembrie: S&P 500 a coborât cu 1,39%, Nasdaq cu 2,1%, iar Dow cu 1,23%. Datele oficiale au arătat că prețurile de consum din SUA au crescut mai puțin decât se anticipa în ianuarie. În urma publicării cifrelor, probabilitatea unei reduceri a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale în iunie a crescut la 52,3%, potrivit instrumentului FedWatch al CME Group. Sectorul tehnologic, sub presiune Acțiunile marilor companii tech au tras în jos piața, Nvidia și Apple fiind printre cei mai mari factori negativi pentru S&P 500. Investitorii rămân prudenți în fața competiției crescânde în domeniul inteligenței artificiale și a costurilor ridicate necesare pentru susținerea investițiilor în acest sector. În schimb, sectoarele defensive au avut evoluții mai bune: utilitățile au crescut cu 2,69%; sectorul imobiliar a avansat cu 1,48%; sănătatea a fost susținută de rezultatele solide raportate de Dexcom și Moderna. Applied Materials a urcat cu 8,1% după ce a anunțat estimări peste așteptări pentru trimestrul al doilea, iar Arista Networks a câștigat 4,8% pe fondul unor prognoze optimiste privind veniturile. În același timp, piața rămâne marcată de incertitudini legate de viitoarele alegeri legislative din SUA și de posibilitatea schimbării conducerii Rezervei Federale în cursul acestui an. Analiștii anticipează o perioadă de volatilitate ridicată, în pofida semnelor de temperare a inflației. [...]
Acuzațiile publice despre „ROBOR umflat” și inițiativele legislative lansate înainte de finalizarea anchetei pot lovi direct în costul creditului și în apetitul de investiții , avertizează Dan Șucu , președintele Confederației Patronale Concordia , într-o reacție relatată de Antena 3 . Mesajul vizează atât investigația Consiliului Concurenței privind mecanismul de stabilire a ROBOR, cât și proiectele „conexe” apărute în spațiul public. În declarația citată, Șucu susține că „mesajele care aruncă suspiciuni asupra sectorului bancar, fără ca vreo încălcare să fi fost dovedită” au efecte imediate în economie: scumpirea creditelor, restrângerea accesului la finanțare și amânarea deciziilor de investiții. „Mesajele care aruncă suspiciuni asupra sectorului bancar, fără ca vreo încălcare să fi fost dovedită, au efecte imediate: creditele se scumpesc, accesul la finanţare se restrânge, investitorii amână deciziile.” De ce contează: încrederea în piața monetară și finanțarea economiei Concordia argumentează că ROBOR este „un element fundamental al pieței monetare”, iar sectorul bancar reprezintă o infrastructură critică pentru finanțarea economiei. În acest context, organizația atrage atenția că un „șoc de încredere” în sistemul financiar se poate transmite rapid, cu impact asupra: finanțării statului și a mediului privat; atractivității investiționale; ritmului de creștere economică. În comunicatul citat, Concordia plasează avertismentul într-un cadru mai larg, menționând deficitul bugetar ridicat și „semnale prudente” din partea agențiilor de rating. Ce cere Concordia autorităților Organizația solicită autorităților „o comunicare responsabilă și proporțională cu stadiul investigației”, invocând interesul stabilității financiare și al creșterii economice. Tot în comunicat este menționată ideea că economia României traversează „o etapă de ajustare” după o perioadă de creștere susținută de cererea internă, iar redresarea ar depinde de modul în care decidenții publici și privați reușesc să creeze condiții pentru reluarea creșterii „într-un mod sustenabil”. Context politic: proiect USR privind despăgubiri pentru clienți În același material este prezentată și poziția deputatului USR Alexandru Dimitriu, care afirmă că va depune „de urgență” un proiect de lege pentru recuperarea prejudiciilor de către persoanele afectate de o înțelegere anticoncurențială. Potrivit acestuia, mecanismul ar permite ca: orice persoană afectată să poată cere despăgubiri în instanță; existența unui cartel „constatat de autorități” să constituie probă în proces; prejudiciul să poată fi recuperat integral, inclusiv dobânzile, iar cei vinovați să răspundă solidar. Materialul nu indică un calendar pentru investigația Consiliului Concurenței sau pentru depunerea și parcursul parlamentar al proiectului anunțat. [...]
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat în lei la cea mai ridicată dobândă de după octombrie 2025 , pe fondul creșterii abrupte a randamentelor, într-un context de escaladare a tensiunilor politice interne, potrivit HotNews . Emisiunea a vizat obligațiuni cu scadența în iulie 2034, iar investitorii au subscris aproape 372 de milioane de lei, peste prospectul anunțat de 300 de milioane de lei. Informațiile detaliate despre tranzacție sunt prezentate de Profit.ro, conform trimiterii din materialul HotNews . [...]
Tranzacții plasate cu minute înaintea unor anunțuri ale lui Donald Trump au generat câștiguri de milioane , într-un tipar care ridică întrebări despre posibile informații privilegiate și despre cât de eficient pot interveni autoritățile de supraveghere, potrivit HotNews , care preia o analiză BBC bazată pe volume de tranzacționare din mai multe piețe. Analiza BBC a identificat creșteri bruște ale pariurilor (poziții speculative) cu ore sau chiar minute înainte ca președintele SUA să facă publice declarații cu impact asupra piețelor, fie prin postări pe rețele sociale, fie prin interviuri. Unii analiști văd indicii compatibile cu tranzacționarea pe baza unor informații nepublice, în timp ce alții susțin că o parte din mișcări pot fi explicate prin capacitatea traderilor de a anticipa intervențiile lui Trump. Exemplele care au mișcat petrolul: scăderi de 25% și 11% după declarații Unul dintre cele mai vizibile tipare apare pe piața futures a petrolului (contracte derivate prin care investitorii pariază pe evoluția viitoare a prețului). Pe 9 martie 2026, la nouă zile de la începutul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, Trump a spus într-un interviu telefonic pentru CBS News că războiul este „aproape terminat”. Potrivit cronologiei prezentate, pariurile pe scăderea petrolului au crescut la 18:29 GMT, cu 47 de minute înainte ca publicul să afle de interviu (19:16 GMT, când un reporter a postat pe X). La 19:17 GMT, petrolul a scăzut cu aproximativ 25%, iar cei care au pariat pe scădere ar fi câștigat milioane de dolari. Pe 23 martie 2026, după ce cu două zile înainte amenințase că va „distruge” centrale electrice iraniene, Trump a postat pe Truth Social că Washingtonul a avut „conversații foarte bune și productive” cu Teheranul și a invocat o „rezolvare completă și totală a ostilităților”. BBC notează pariuri neobișnuit de mari pe petrol cu 14 minute înainte de postare; ulterior, petrolul de referință din SUA a scăzut cu 11%. Un analist petrolier a descris schimburile drept „cu siguranță anormale”. Episodul tarifelor: pariuri de peste 2 milioane de dolari înaintea unei zile istorice pe bursă Un alt exemplu citat este din 9 aprilie 2025, după „Ziua Eliberării” (2 aprilie), când Trump anunțase tarife vamale ample, iar bursele globale scăzuseră. O săptămână mai târziu, Trump a anunțat o „pauză” de 90 de zile a taxelor pentru toate țările, cu excepția Chinei, iar S&P 500 a urcat cu 9,5%, una dintre cele mai mari creșteri într-o singură zi de la al Doilea Război Mondial. Înainte de anunț, numărul contractelor tranzacționate a crescut la peste 10.000 pe minut imediat după ora 18:00 BST (față de „sute” mai devreme în acea zi). Potrivit BBC, unii traderi au pariat peste 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) pe creșterea bursei, iar mișcarea le-ar fi putut aduce un profit de aproape 20 de milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei). Ulterior, mai mulți senatori democrați au cerut Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC) să investigheze dacă anunțurile președintelui „au îmbogățit” persoane din interiorul administrației și apropiați „în detrimentul publicului american”. Întrebată de BBC dacă a investigat acuzațiile, SEC a refuzat să comenteze, iar Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind activitatea comercială neobișnuită analizată. Piețele de predicții: câștiguri de sute de mii și 1,2 milioane de dolari pe evenimente geopolitice BBC indică și creșterea piețelor de predicții online (platforme unde utilizatorii pariază pe evenimente politice/economice), precum Polymarket și Kalshi, care funcționează pe infrastructură blockchain. Cazurile prezentate includ: un utilizator care a câștigat 436.000 de dolari (aprox. 2 milioane lei) pariind că Nicolás Maduro va părăsi funcția până la finalul lui ianuarie 2026, după ce contul a pariat 32.000 de dolari (aprox. 147.000 lei) pe 2 ianuarie, iar pe 3 ianuarie Maduro a fost „extras”; șase conturi create în februarie 2026 pe Polymarket care au câștigat împreună 1,2 milioane de dolari (aprox. 5,5 milioane lei) pariind pe un atac american asupra Iranului până pe 28 februarie, confirmat de Trump în primele ore ale acelei zile. Polymarket a transmis BBC că aplică „cele mai înalte standarde de integritate a pieței” și că lucrează proactiv cu autoritățile. În martie, atât Polymarket, cât și Kalshi au introdus reguli noi pentru a combate tranzacționarea cu informații privilegiate. Piețele de predicții sunt în jurisdicția CFTC, ai cărei reprezentanți nu au răspuns solicitării BBC, însă președintele instituției a spus recent în Congres că există „toleranță zero” față de fraudă și tranzacționarea cu informații privilegiate. De ce e greu de sancționat: problema identificării sursei informației Tranzacțiile cu informații privilegiate sunt ilegale de la adoptarea Legii privind valorile mobiliare din 1933, iar cadrul a fost extins în 2012 pentru a include oficiali ai guvernului american, însă BBC notează că până acum nimeni nu a fost urmărit penal în baza acestei legi. Paul Oudin, profesor de legislație financiară la ESSEC Business School, explică de ce aplicarea e dificilă: autoritățile nu inițiază urmăriri penale dacă nu pot identifica sursa informațiilor. El spune că pot exista tranzacții masive care sugerează că cineva știa ce urmează să declare Trump, dar că șansele de urmărire penală rămân „minime”. În lipsa unor investigații confirmate public și a unor răspunsuri complete din partea autorităților, analiza rămâne la nivel de tipare statistice și suspiciuni: suficient cât să pună presiune pe supraveghere, dar insuficient, deocamdată, pentru a demonstra cine a avut acces la informație și cum a fost folosită. Surse menționate: BBC , Legea privind valorile mobiliare . [...]
Tensiunile din coaliție au început să se vadă în costul de finanțare al statului , după ce obligațiunile României au avut vineri cea mai slabă evoluție din rândul piețelor emergente, pe fondul creșterii percepției de risc politic, potrivit Economedia , care citează date Bloomberg. Obligațiunile românești denominate în dolari au înregistrat cea mai accentuată scădere dintre piețele emergente, pe fondul escaladării tensiunilor politice interne, conform datelor Bloomberg. Randamentul titlurilor cu scadența în 2053 a urcat cu 19 puncte de bază, până la 7,09%, iar și obligațiunile cu maturități mai scurte au fost sub presiune de vânzare. În paralel, titlurile de stat în lei au intrat la rândul lor sub presiune, semnalând o deteriorare mai largă a percepției de risc asupra României. Mișcarea este una tipică în episoade de instabilitate politică, însă amplitudinea – cea mai mare din rândul economiilor emergente – indică îngrijorări mai profunde privind direcția politicilor economice și capacitatea guvernului de a rămâne funcțional. Analiștii Erste Group , citați în material, leagă creșterea incertitudinii de informațiile potrivit cărora cel mai mare partid din coaliție ar fi pregătit să-și retragă sprijinul pentru prim-ministru săptămâna viitoare și să-i ceară demisia, condiționând rămânerea la guvernare de schimbarea premierului. De ce contează pentru economie Creșterea randamentelor se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat, într-un context descris ca deja „la limită” pentru deficit și creștere economică. Potrivit textului, scumpirea finanțării suverane se poate transmite rapid în dobânzi mai ridicate pentru companii și populație, cu efecte potențiale asupra investițiilor, consumului și ritmului de creștere, în condițiile în care România este deja în recesiune tehnică. Materialul mai notează că volatilitatea din piața titlurilor de stat poate pune presiune și pe cursul valutar și poate complica eforturile de menținere a stabilității financiare, într-un moment în care România depinde semnificativ de finanțarea externă. Miza politică imediată PSD urmează să decidă pe 20 aprilie dacă îi retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan, printr-un referendum intern. Aproximativ 5.000 de lideri PSD ar urma să voteze electronic dacă îl mai susțin politic pe premier. Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că nu va demisiona și că România se află „ în faza unui început de criză ”, de care țara nu are nevoie, potrivit unei relatări separate a Economedia . [...]
