Bursa românească este trasă în sus de două sectoare dominante, banking și energie, iar această concentrare explică o parte din „valul” actual al pieței, într-un context în care investitorii caută randamente care să bată inflația, potrivit Ziarul Financiar.

Declarația îi aparține lui Aurel Bernat, director executiv Instituții Financiare și Relații Investitori în cadrul Banca Transilvania, și a fost făcută la ZF Bankers Summit 2026 (eveniment desfășurat în iunie). Mesajul central: dacă România este privită „așa cum este ea”, două industrii listate au în prezent „tracțiune importantă” – bankingul și energia – iar dinamica lor se vede direct în evoluția pieței de capital.

De ce contează: piața urcă, dar motorul e îngust

Într-un mediu marcat de inflație ridicată și incertitudine geopolitică, Bernat a argumentat că orientarea către piața de acțiuni este un fenomen mai larg, nu doar local, pe fondul lipsei de alternative „suficient de lichide” care să depășească inflația mai ușor decât acțiunile.

„Este un fenomen general valabil: vedem conflicte, inflaţie ridicată şi o orientare către piaţa de acţiuni, care creşte. Nu există multe pieţe suficient de lichide care să bată inflaţia mai uşor decât piaţa de acţiuni, în momentul de faţă.“

Pentru investitori, implicația practică este că performanța bursei poate depinde disproporționat de evoluția celor două sectoare dominante. Cu alte cuvinte, „piața pe val” poate însemna și o expunere mai concentrată pe banking și energie, nu neapărat o creștere uniformă în toate industriile listate.

Context: interes mai mare pentru acțiuni, fonduri și ETF-uri

În același cadru, Ziarul Financiar notează că piața de capital câștigă teren în rândul investitorilor români, iar interesul se vede în creșterea atenției pentru:

• fonduri de investiții;
• ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă, care urmăresc un indice sau un coș de active);
• portofolii de acțiuni.

În lipsa unor detalii suplimentare în material despre volume, randamente sau fluxuri de bani, rămâne de urmărit în ce măsură această tendință se traduce în lichiditate mai mare și într-o diversificare a interesului dincolo de cele două sectoare considerate „cu tracțiune” de către reprezentantul Băncii Transilvania.