Tag: bancile centrale

Știri despre „bancile centrale”

Băncile centrale își diversifică rezervele, favorizând aurul în locul titlurilor de stat.

Piețe financiare11 iun. 2026

Băncile centrale împing aurul pe primul loc în rezervele globale - Metalul ajunge la 27% și depășește titlurile de stat americane, pe fondul căutării de alternative la dolar

Aurul a ajuns la 27% din rezervele globale și a depășit titlurile de stat americane , un semnal că băncile centrale își recalibrează „plasa de siguranță” într-un context geopolitic și fiscal mai tensionat, potrivit Al Jazeera . Schimbarea este relevantă pentru piețe fiindcă mută centrul de greutate al activelor considerate „refugiu” (instrumente în care investitorii și băncile centrale se adăpostesc în perioade de stres). Timp de decenii, activele SUA au fost percepute drept principalul reper de siguranță, însă acum băncile centrale cumpără aur „într-un ritm record”, pe fondul unei acumulări de riscuri. De ce se mută rezervele către aur Materialul indică mai mulți factori care alimentează această reorientare: conflictul cu Iranul, ca sursă de incertitudine geopolitică; creșterea poverii datoriei SUA; incertitudinea legată de tarifele președintelui Donald Trump. În paralel, China împinge pentru extinderea rolului yuanului în sistemul financiar global, iar țările BRICS încearcă să reducă dependența de dolar, pe fondul accelerării căutării de alternative. Dominația dolarului rămâne, dar presiunea crește Chiar și cu această schimbare în structura rezervelor, dolarul continuă să domine comerțul global, finanțele și piața valutară, notează publicația. Concluzia nu este că lumea „abandonează” dolarul, ci că ritmul de căutare a alternativelor se intensifică — o tendință care poate influența în timp costurile de finanțare, fluxurile de capital și modul în care băncile centrale își gestionează riscurile. [...]

Bucăți de aur stivuite, simbol al valorii și stabilității financiare.

Aurul trece pragul de 5.000 dolari uncia – record istoric pe fondul tensiunilor globale

Prețul aurului a atins luni, 26 ianuarie 2026, un nou record istoric, depășind pragul de 5.000 de dolari uncia, pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice și al temerilor legate de sustenabilitatea fiscală globală, informează CNBC . Cotațiile spot au urcat cu 1,2%, ajungând la 5.045 dolari uncia, în timp ce contractele futures pentru februarie s-au tranzacționat la 5.036 dolari uncia. Această evoluție semnalează o continuare a tendinței de refugiere a investitorilor în active considerate sigure, în special în contextul incertitudinilor generate de crizele recente din Groenlanda, Venezuela și Orientul Mijlociu. Băncile centrale contribuie semnificativ la cererea globală de aur, cu achiziții estimate la 60 de tone lunar, nivel mult peste media de dinainte de 2022, care era de aproximativ 17 tone. În special băncile centrale din economiile emergente continuă să-și consolideze rezervele de aur, în detrimentul altor forme de active valutare. Un alt motor al creșterii este interesul investitorilor instituționali și al celor individuali. Din 2025 până în prezent, fondurile de tip ETF din Occident au adăugat aproximativ 500 de tone de aur în portofolii, potrivit estimărilor Goldman Sachs . Banca americană a revizuit recent în creștere prognoza pentru prețul aurului la finalul lui 2026, de la 4.900 la 5.400 de dolari uncia, mizând pe faptul că îngrijorările legate de politicile macroeconomice și fiscale globale vor persista. Union Bancaire Privée (UBP) anticipează, la rândul său, un an puternic pentru aur, cu un preț-țintă de 5.200 dolari uncia până la sfârșitul lui 2026. Cererea din partea familiilor cu venituri mari și utilizarea tot mai largă a aurului pentru acoperirea riscurilor economice extind piața acestui metal dincolo de canalele tradiționale. Pe lângă aur, și argintul a înregistrat o evoluție spectaculoasă, cu o creștere de 3% luni, până la 106,1 dolari uncia, susținut de cererea industrială. În ansamblu, analiștii consideră că ascensiunea aurului este alimentată de o combinație de factori: incertitudinea geopolitică, temerile privind politicile fiscale globale și schimbările de comportament în rândul marilor deținători de capital, care preferă activele tangibile ca formă de protecție. [...]