Știri
Știri

Volodimir Zelenski a lăudat fermitatea SUA după atacurile din Iran și a legat conflictul din Orientul Mijlociu de sprijinul militar oferit de Teheran Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul președintelui ucrainean a fost transmis sâmbătă, 28 februarie 2026, în contextul loviturilor lansate de Statele Unite și Israel asupra unor ținte iraniene. Zelenski a subliniat că Ucraina „știe foarte bine” ce înseamnă implicarea Iranului, acuzând regimul de la Teheran că a devenit „complice” al lui Vladimir Putin prin furnizarea de drone Shahed și tehnologii pentru producerea lor. Potrivit liderului de la Kiev, Rusia ar fi lansat peste 57.000 de astfel de drone asupra orașelor și infrastructurii energetice ucrainene de la începutul invaziei la scară largă. Președintele ucrainean a afirmat că este legitim ca statele afectate de acțiunile sprijinite de Iran să își apere securitatea și ca poporul iranian să aibă șansa de a se elibera de un „regim terorist”. În același timp, a insistat asupra necesității de a preveni extinderea războiului și de a salva cât mai multe vieți. „Ori de câte ori există fermitate americană, criminalii globali slăbesc. Acest lucru trebuie înțeles și de ruși”, a transmis Zelenski, într-un mesaj care sugerează o paralelă directă între situația din Iran și conflictul din Ucraina. Liderul de la Kiev și-a exprimat speranța că regiunea Orientului Mijlociu va deveni mai stabilă pe termen lung și a declarat că Ucraina este pregătită să sprijine orice stat care urmărește consolidarea securității și a dreptății la nivel global. [...]

Criza din Iran a scos la iveală diviziuni în interiorul Uniunii Europene și a tensionat relația transatlantică, după atacurile lansate de SUA și Israel asupra unor ținte iraniene, potrivit POLITICO . Loviturile au venit în contextul blocării negocierilor nucleare cu Teheranul, iar Iranul a ripostat în regiune, provocând alerte militare și perturbări ale traficului aerian în statele din Golful Persic. La nivel european, mesajul oficial de la Bruxelles a fost unul prudent. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a descris situația drept „periculoasă”, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a subliniat că este esențială evitarea unei escaladări. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut reținere. Mesaje divergente în capitalele europene Unitatea s-a fisurat însă la nivel național: Franța, Germania și Marea Britanie au transmis că nu au participat la atacuri, au condamnat represaliile iraniene și au cerut reluarea unei soluții negociate. Premierul britanic Keir Starmer a precizat că Londra nu a avut „niciun rol” în lovituri, dar a reafirmat opoziția față de ambițiile nucleare ale Iranului. Spania a condamnat operațiunea americano-israeliană, calificând-o drept acțiune militară unilaterală. Cehia a adoptat o poziție opusă, declarând că sprijină aliații și avertizând asupra riscurilor generate de programul nuclear iranian. Suedia și Polonia au pus accent pe securitate, insistând că Iranul nu trebuie să obțină arma nucleară, dar au cerut respectarea dreptului internațional și monitorizează situația pentru protejarea cetățenilor lor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a apropiat de poziția Washingtonului, lăudând „hotărârea americană” și sugerând că un astfel de mesaj ar trebui să fie auzit și la Moscova. Critici dure din SUA Declarația comună a Franței, Germaniei și Marii Britanii a fost criticată de senatorul american Lindsey Graham, apropiat al președintelui Donald Trump, care a acuzat Europa Occidentală că a devenit „prea slabă” în fața regimului de la Teheran. Reacția sa evidențiază tensiunile tot mai vizibile dintre Washington și unele capitale europene. Reuniuni de urgență În fața escaladării, Uniunea Europeană a intrat în regim de criză. Ambasadorii statelor membre se reunesc la Bruxelles, iar Consiliul de Securitate al ONU se întrunește de urgență. La Paris, președintele Emmanuel Macron a convocat un consiliu de apărare, iar la Bruxelles este programată o reuniune specială a Comisiei Europene. Criza din Orientul Mijlociu devine astfel un test major pentru coeziunea occidentală, într-un moment în care Europa încearcă să mențină echilibrul între sprijinul pentru aliatul american și apelurile la dezescaladare. [...]