Știri
Știri din categoria Externe
Țările din Golf și-au activat apărarea antiaeriană după atacurile Iranului, potrivit Biziday, care relatează că Teheranul a lansat în dimineața de 1 martie atacuri aeriene asupra a 27 de baze militare americane și sisteme de apărare israeliene, ca reacție la atacul din ziua precedentă asupra Iranului, în care ar fi fost ucis liderul suprem.
În acest context, statele din Golf au trecut la măsuri de protecție și interceptare. Emiratele Arabe Unite au anunțat că au doborât, pe parcursul zilei de ieri, peste 300 de drone și rachete iraniene. În Abu Dhabi, o persoană a murit și alte șapte au fost rănite după ce resturi dintr-o dronă au căzut peste aeroport, un incident care indică riscul ca fragmentele rezultate din interceptări să producă victime și pagube pe teritoriul național.
În Qatar și în Iordania, autoritățile au activat sistemele de apărare aeriană, pe fondul raportărilor privind atacuri asupra intereselor americane din regiune. În paralel, Bahrain a cerut populației să se retragă în adăposturi, o măsură de protecție civilă care sugerează că statele aliate SUA tratează amenințarea ca fiind imediată și potențial extinsă dincolo de țintele strict militare.
Mesajele venite dinspre Washington au fost, la rândul lor, interpretate ca având și o componentă de avertisment pentru aliații arabi ai SUA din Golf. Președintele american Donald Trump a transmis că, dacă Iranul își continuă bombardamentele, SUA vor răspunde cu o forță „nemaivăzută până acum”, notează Biziday. De partea iraniană, Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC) au susținut că operațiunile au intrat într-o „nouă fază”, descrisă drept un pas „dur de răzbunare”.
Tensiunea militară se vede deja și în fluxurile comerciale din proximitatea Golfului. Conform Reuters, majoritatea transportatorilor de țiței și gaze au preferat să-și întoarcă navele, iar o analiză independentă indică faptul că, deși Strâmtoarea Hormuz nu este închisă, traficul naval a scăzut la circa 30% din nivelul obișnuit. Pentru economiile din Golf, această reducere a tranzitului înseamnă presiune suplimentară asupra securității maritime și a continuității exporturilor energetice, într-un moment în care apărarea antiaeriană și protecția infrastructurii critice au devenit priorități operative.
Recomandate
Riscul de escaladare în Strâmtoarea Hormuz rămâne ridicat , după ce Iranul spune că negocierile cu SUA au înregistrat „progrese”, dar sunt încă „departe” de un acord, pe fondul unor restricții reimpuse asupra rutei maritime prin care tranzitează, în mod normal, circa 20% din petrolul comercializat la nivel global, potrivit Al Jazeera . Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele parlamentului iranian și negociator-șef, a declarat într-un discurs televizat că, deși există „progres” în discuțiile cu Washingtonul, „multe diferențe și câteva puncte fundamentale rămân” și că părțile sunt „încă departe de discuția finală”. Mesajul vine în contextul în care armistițiul ar urma să expire miercuri, alimentând temerile privind o posibilă revenire la confruntări. Hormuz, folosit ca pârghie în negocieri Impulsul de tensiune a crescut după ce Gardienii Revoluției (IRGC) au reimpus restricții în Strâmtoarea Hormuz la mai puțin de 24 de ore de la redeschidere, invocând continuarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Ghalibaf a numit blocada „ignorantă” și „prostească” și a avertizat că Teheranul nu va permite altora să tranziteze strâmtoarea dacă navele sale sunt blocate. Corespondentul Al Jazeera la Teheran, Tohid Asadi, notează că oficialii iranieni folosesc strâmtoarea drept „punct de presiune” în negocieri, descriind-o drept posibil „cel mai important atu de negociere”, având în vedere ponderea sa în comerțul global cu petrol. Miza: programul nuclear și controlul rutei maritime Președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că Donald Trump nu poate justifica privarea Teheranului de ceea ce el a numit „drepturile nucleare” ale Iranului. Potrivit aceleiași surse, viitorul programului nuclear iranian și Strâmtoarea Hormuz sunt puncte-cheie de blocaj în negocieri. Ce se știe despre următoarea rundă de discuții Mediatorii au încercat să obțină o a doua rundă de discuții, după ce prima rundă, desfășurată la Islamabad, s-a încheiat pe 12 aprilie fără acord. Casa Albă indicase că o nouă rundă ar putea avea loc tot la Islamabad, însă adjunctul ministrului iranian de externe a spus sâmbătă că nu poate fi stabilită o dată înainte ca cele două părți să cadă de acord asupra unui „cadru de înțelegere”, acuzând Washingtonul de o poziție „maximalistă”. Din Washington, corespondentul Al Jazeera John Holman spune că Trump ar încerca să prezinte impasul din Hormuz drept „o denivelare pe drum, nu ceva definitiv”, dar că lipsește, deocamdată, confirmarea unei a doua runde de negocieri, așa cum se credea „în urmă cu o zi sau două”. Amenințări și presiune: armistițiul expiră miercuri Donald Trump a avut sâmbătă declarații amestecate: pe de o parte, a spus că Iranul „s-a făcut puțin obraznic” în privința Strâmtorii Hormuz și că SUA nu vor fi „șantajate”; pe de altă parte, a afirmat că oficiali americani și iranieni sunt în contact și că negocierile „merg foarte bine”. Tot sâmbătă, el a avertizat că SUA „vor trebui să înceapă să arunce din nou bombe” dacă nu se ajunge la un acord până miercuri, când expiră armistițiul. În paralel, Ghalibaf a spus că forțele iraniene sunt „pe deplin pregătite” pentru reluarea ostilităților „în orice moment”. Abbas Aslani, cercetător la Centre for Middle East Strategic Studies din Teheran, descrie situația drept o abordare „pe două piste”: negocieri, dar și presiune americană prin blocadă navală, sancțiuni și intensificarea prezenței militare. El a adăugat că nu există semne privind prelungirea înțelegerilor existente și că „nimeni nu vorbește” despre extinderea armistițiului. [...]
Blocada Strâmtorii Hormuz a devenit principalul instrument de descurajare al Iranului , cu efecte directe asupra prețurilor la energie, inflației și creșterii economice globale, potrivit unei analize din Focus . Publicația susține că, în contextul războiului cu Israel și SUA, Teheranul ar putea trage concluzia că nu are nevoie de o armă nucleară pentru a-și intimida adversarii, cât timp poate bloca o rută maritimă critică pentru comerțul mondial cu petrol și gaze. În material este amintită și lipsa unei justificări coerente din partea administrației americane pentru atacurile asupra Iranului. „The Atlantic” ironiza la începutul lunii martie că motivul „depinde de ziua săptămânii”, în condițiile în care președintele Donald Trump a invocat, pe rând, schimbarea regimului, „amenințări directe” și, recurent, oprirea programului nuclear iranian. Washingtonul se teme că Iranul ar lucra la o bombă atomică, acuzație pe care Teheranul a negat-o în trecut. Hormuz: șoc energetic și risc de întreruperi în lanț Focus notează că Strâmtoarea Hormuz este „de săptămâni” practic închisă pentru navigație, cu „consecințe masive” pentru economia mondială. Prin această rută trec, între altele, livrări de țiței din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, iar publicația afirmă că prețurile la carburanți și la păcură/combustibil pentru încălzire au crescut la nivel global. Pe lângă scumpiri, apar și riscuri operaționale: Agenția Internațională a Energiei (IEA) a avertizat, potrivit materialului, asupra unor posibile anulări de zboruri în Europa din cauza lipsei de combustibil. Șeful IEA, Fatih Birol , a declarat pentru agenția AP că stocurile ar mai ajunge pentru aproximativ șase săptămâni. Birol a descris situația drept „cea mai mare criză energetică” cu care lumea s-a confruntat vreodată și a avertizat că prelungirea blocadei ar agrava efectele asupra creșterii economice și inflației la nivel global. Efecte dincolo de petrol: heliul și industriile dependente O blocare de durată ar lovi și sectoare mai puțin evidente, potrivit unui articol citat de Focus din „Süddeutsche Zeitung”. Exemplul dat: aproximativ o treime din producția globală de heliu ar proveni din Qatar. Gazul este folosit, între altele, în producția de semiconductori, medicamente și dispozitive medicale, iar întreruperile de aprovizionare ar putea duce la penurii și creșteri de prețuri. De ce contează: „geografia” ca armă economică Analiza argumentează că Teheranul a învățat că poziția sa geografică este un levier major: spre deosebire de o armă nucleară, blocada nu presupune distrugeri ireversibile, dar poate produce pagube economice mari. Focus menționează că ar fi suficiente mine marine și drone de atac de unică folosință pentru a aduce traficul maritim „aproape complet” la un punct mort. Danny Citrinowicz, de la Atlantic Council, a declarat pentru „The New York Times” că închiderea strâmtorii ar urma să fie „în capul listei” Iranului într-un conflict viitor, adăugând că „geografia este de neînvins”. Negocieri SUA–Iran și un termen-limită apropiat În paralel, SUA și Iranul sunt în negocieri de pace. Președintele Parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, a spus într-un interviu pentru agenția de stat Tasnim că există progrese, dar că părțile sunt încă departe de o înțelegere finală. Iranul a anunțat la un moment dat redeschiderea Strâmtorii Hormuz, dar a revenit asupra deciziei; Focus indică drept motiv blocada continuă a porturilor iraniene de către SUA. Trump a declarat la Casa Albă că SUA nu se vor lăsa „șantajate” și că discuțiile „merg foarte bine”. Un element de presiune imediat: miercuri expiră armistițiul convenit între SUA și Iran. Există, potrivit materialului, eforturi de prelungire mediate de Pakistan, însă situația rămâne incertă, iar Trump a amenințat că armistițiul s-ar putea încheia dacă nu se ajunge la un acord până miercuri. [...]
Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran ridică imediat riscurile operaționale pentru transportul maritim și, implicit, pentru fluxurile de energie , după ce armatorii au evitat tranzitul, iar mii de marinari au rămas blocați în Golful Persic, potrivit HotNews . Teheranul invocă „încălcări repetate ale încrederii” din partea SUA, în timp ce președintele american Donald Trump a minimalizat importanța măsurii și a spus că Statele Unite nu se vor lăsa „șantajate”. Iranul anunțase cu o zi înainte că a închis strâmtoarea, după o scurtă perioadă în care permisese tranzitul pe această rută maritimă esențială pentru piața globală de energie. Teheranul a precizat că blocajul impus sâmbătă va dura până când SUA vor ridica blocada asupra porturilor iraniene, în condițiile în care armistițiul ar urma să expire miercuri. Efect imediat: trafic redus și echipaje blocate Armatorii au reacționat prudent, evitând să traverseze strâmtoarea. Surse din sectorul transporturilor maritime au declarat pentru Reuters că aproximativ 20.000 de marinari sunt blocați în Golful Persic, în așteptarea permisiunii de trecere. Datele Kpler , companie de monitorizare a traficului maritim, indică un tranzit limitat înainte de anunțul de închidere: 17 nave au traversat strâmtoarea sâmbătă, înainte ca Iranul să declare închiderea, iar 10 au traversat-o vineri, după ridicarea temporară a restricțiilor. Tot sâmbătă, un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru CNN că Teheranul va prioritiza trecerea navelor care plătesc pentru a tranzita Strâmtoarea Ormuz. Incidente de securitate: relatări despre nave atacate Presa internațională a relatat că, la scurt timp după anunțul noii blocade, cel puțin două nave ar fi fost atacate. TankerTrackers.com, companie care monitorizează transporturile de petrol, a notat că două nave sub pavilion indian care navigau prin strâmtoare au făcut cale întoarsă, potrivit The New York Times. United Kingdom Maritime Trade Operations, un observator maritim condus de Marina Britanică, a transmis că a primit informații potrivit cărora un petrolier ar fi fost atacat de două nave de luptă iraniene. O altă navă, de tip container, ar fi fost lovită de un „proiectil necunoscut”, conform aceleiași surse. De ce s-a schimbat poziția Teheranului: rolul Gărzilor Revoluționare Schimbarea bruscă de atitudine ar fi legată de o repoziționare internă la Teheran. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a preluat probabil „controlul” asupra poziției de negociere a Iranului, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Sky News. Analiștii ISW apreciază că, cel mai probabil, comandantul IRGC, Ahmad Vahidi, și cercul său restrâns au „asigurat cel puțin controlul temporar” asupra răspunsului militar și a poziției de negociere. În acest context, atacurile de sâmbătă asupra mai multor nave comerciale, atribuite Marinei IRGC, ar marca o ruptură față de poziția anterioară a Iranului, potrivit căreia strâmtoarea era „complet deschisă”. Cu o zi înainte, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, anunțase deschiderea strâmtorii. ISW mai notează că atacurile ar fi fost concepute pentru a obține un avantaj asupra SUA și pentru a consolida controlul IRGC asupra politicii de negociere a Iranului. Separat, presa afiliată IRGC a relatat că Iranul nu a acceptat să participe la o nouă rundă de negocieri cu SUA din cauza cererilor „excesive”. Mesajul politic: amenințări și „victorie” prezentată public Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a amenințat că marina va provoca „noi înfrângeri dureroase”, chiar dacă SUA susțin că au eliminat aproape în totalitate forțele navale ale Teheranului. The New York Times scrie că Garda Revoluționară ar dispune încă de o „flotă de țânțari” – bărci rapide echipate cu mitraliere, grenade propulsate de rachete și, mai recent, rachete și drone. Amiralul Gary Roughead, fost șef al operațiunilor navale ale SUA, a declarat pentru NYT că: „Arsenalul lor reprezintă o amenințare pentru navele comerciale și «rămâne o forță destabilizatoare»”. Pe plan diplomatic, Secretariatul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului a transmis că guvernul „analizează în prezent” noile propuneri transmise de SUA prin intermediul Pakistanului, care a găzduit negocierile de pace de la sfârșitul săptămânii trecute. Sâmbătă seara târziu, Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, a prezentat încetarea focului drept o victorie și a insistat pe „controlul asupra strâmtorii”, susținând că SUA și Israelul nu au reușit să răstoarne guvernul sau să obțină sprijin internațional în zona Strâmtorii Ormuz. „Atunci când inamicul nu reușește să-și atingă obiectivele, înseamnă că a fost învins”, a declarat el. În același discurs, Ghalibaf a spus că Iranul este pregătit să urmeze calea diplomației, dar a avertizat că armata este gata să acționeze. „Suntem pe deplin pregătiți; dacă vor face cea mai mică greșeală, vom răspunde cu toată forța”, a spus el. Ce urmează: condiții legate de armistițiu și reacția la operațiuni în zonă Teheranul a transmis că va răspunde la orice acțiuni ale SUA pe care le consideră o încălcare a armistițiului, inclusiv operațiunile de deminare din zonă. Un oficial iranian a recunoscut diferența de resurse militare față de SUA, dar a invocat strategia „războiului asimetric” (folosirea unor mijloace mai ieftine și flexibile pentru a compensa inferioritatea convențională). Principalul negociator al Iranului a spus că discuțiile cu SUA au înregistrat unele progrese, dar sunt încă departe de un acord final, cu probleme cheie nerezolvate. El a afirmat că un eventual acord ar trebui făcut „pas cu pas”, cu acțiuni reciproce, și că SUA trebuie să „câștige încrederea poporului iranian” și să renunțe la abordări „unilaterale și coercitive”. [...]
Iranul își întărește poziția de negociere înainte de expirarea armistițiului cu SUA, folosind Strâmtoarea Ormuz și dosarul nuclear ca pârghii , potrivit Adevărul . Teheranul a revenit asupra deciziei de redeschidere a Strâmtorii Ormuz și a reimpus restricții, acuzând Washingtonul că nu și-a respectat angajamentele privind ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene. Iranul a anunțat că tranzitul prin strâmtoare a revenit la „o stare de control militar strict”, iar autoritățile au avertizat că blocajul va continua atât timp cât SUA mențin restricțiile asupra porturilor iraniene. Mișcarea vine după ce președintele american Donald Trump a spus că blocada va rămâne în vigoare până la un acord cu Iranul, inclusiv pe tema programului nuclear. Ormuz: redeschidere de o zi, apoi „control militar strict” Reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz a durat, practic, o singură zi. Vineri, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi anunțase că, pe durata armistițiului, navele comerciale pot tranzita ruta pe un traseu stabilit în prealabil, coordonat cu autoritățile maritime iraniene, conform aceleiași surse. Sâmbătă, 18 aprilie, Teheranul a reimpus restricțiile, invocând faptul că SUA nu ar fi renunțat la blocada asupra vaselor care vin spre sau dinspre porturile iraniene. Miza de miercuri: expiră armistițiul SUA–Iran, cresc presiunile Armistițiul dintre SUA și Iran urmează să expire miercuri, în timp ce cele două părți au purtat discuții indirecte pentru o soluție pe termen lung. În acest context, experta în relații internaționale Ioana Mateș descrie situația drept un „joc psihologic” în care fiecare parte încearcă să-și maximizeze câștigurile din negociere. În paralel, în regiune revine portavionul USS Gerald R. Ford , menționat în material ca un semnal de presiune militară, pe fondul limitărilor pe care le impune armistițiul (Iranul nu ar putea ataca marina americană fără a încălca acordul). „Nenegociabil”: Iranul respinge predarea materialului nuclear Punctul central, potrivit Ioanei Mateș, este că Iranul nu va accepta predarea materialului nuclear (uraniul îmbogățit despre care se afirmă că s-ar afla „sub ruine” după un atac american de anul trecut). Ea susține că nu se va ajunge la un acord care să includă transferul acestui material nici către SUA, nici către alți parteneri. În același registru, materialul notează reacția lui Mohammad Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, care ar fi respins afirmațiile lui Trump potrivit cărora ar fi fost agreate puncte-cheie, inclusiv chestiunea nucleară. Context regional: încetarea focului în Liban, condiție pentru dezescaladare Ioana Mateș indică încetarea focului în Liban drept „cel mai important pas” și semnalul principal de dezescaladare, fără de care discuțiile dintre Iran și SUA nu ar fi putut continua. În interpretarea ei, Teheranul va condiționa în continuare un acord cu Washingtonul de evoluțiile din Liban, pe fondul rolului Hezbollah și al dimensiunii religioase invocate în sprijinirea comunităților șiite. Alte teme la masa negocierilor: despăgubiri pentru victime civile Un alt punct menționat este tema compensațiilor pentru victime civile și daune materiale rezultate din atacuri asupra infrastructurii civile din Iran. Potrivit Ioanei Mateș, această obligație ar rezulta din principiile dreptului internațional și „s-ar fi clarificat” la nivel de principiu, urmând ca detaliile să fie discutate ulterior. În lipsa unor elemente publice despre un acord final, rămâne de urmărit dacă expirarea armistițiului de miercuri va aduce o prelungire a înțelegerii sau o nouă rundă de escaladare, în condițiile în care Ormuz și dosarul nuclear sunt folosite explicit ca instrumente de presiune. [...]
Turcia mizează pe prelungirea armistițiului Iran–SUA, un test pentru stabilitatea regională cu efecte directe asupra riscului geopolitic , după ce ministrul de externe Hakan Fidan a spus că o extindere a încetării focului – care expiră miercuri – „va fi necesară”, potrivit Agerpres . Fidan a făcut declarațiile la un forum diplomatic organizat la Antalya , în sudul Turciei, unde a afirmat că este „optimist” în privința prelungirii armistițiului dintre Iran și Statele Unite. Potrivit Reuters, ministrul turc a mai spus că discuțiile dintre Washington și Teheran sunt „în mare parte încheiate”, însă persistă „un număr de dezacorduri”, fără alte detalii în materialul citat. Mesajul Ankarei: armistițiul Iran–SUA nu poate rămâne un aranjament temporar Din perspectiva Turciei, prelungirea încetării focului ar reduce riscul reluării confruntărilor într-un moment în care regiunea este deja tensionată. În lipsa unei extensii, expirarea armistițiului miercuri ar readuce rapid presiune politică și de securitate în Orientul Mijlociu. Fidan acuză Israelul că profită de „distragerea” generată de negocierile Iran–SUA În aceeași intervenție, Hakan Fidan a susținut că Israelul încearcă să creeze un „fait accompli” (o situație de fapt greu de schimbat ulterior) în Liban, în pofida armistițiului în vigoare cu Hezbollah, denunțând ceea ce a numit „expansionismul” israelian. „Negocierile în curs între Iran și SUA par să eclipseze această situație. Israelul pare să încerce să profite de această distragere pentru a crea un fait accompli.” Șeful diplomației turce a mai acuzat, sâmbătă, Israelul că folosește războiul din Orientul Mijlociu ca pretext pentru „a ocupa mai multe teritorii”, potrivit aceleiași relatări. [...]
Administrația Trump promite o nouă rundă de declasificări pe tema OZN-urilor , după ce o analiză internă ar fi identificat documente „foarte interesante”, iar primele materiale ar urma să fie făcute publice „foarte, foarte curând”, potrivit Digi24 . Donald Trump a spus vineri, la un eveniment Turning Point USA , că echipa sa a găsit „multe documente foarte interesante” în urma revizuirii materialelor legate de OZN-uri și că publicarea va începe în perioada imediat următoare, relatează Reuters, citată de Digi24. Ce decizie a luat Trump și de ce contează În februarie, Trump a cerut agențiilor americane să înceapă publicarea dosarelor guvernamentale referitoare la OZN-uri, fenomene aeriene neidentificate și posibila existență a vieții extraterestre, invocând interesul public ridicat pentru subiect. Din perspectiva funcționării administrației, anunțul indică o direcție de declasificare și comunicare instituțională care implică agenții federale și modul în care acestea gestionează informații sensibile. Context: disputa cu Obama și pozițiile oficiale ale Pentagonului Decizia vine și pe fondul unei dispute politice: Trump l-a acuzat pe fostul președinte Barack Obama că ar fi divulgat necorespunzător informații clasificate, după declarații făcute într-un podcast, în care Obama a spus că extratereștrii sunt „reali”. Ulterior, Obama a precizat că nu a văzut dovezi privind existența contactului extraterestru în timpul mandatului său, dar a spus că probabilitatea existenței vieții în alte zone ale universului este ridicată. Trump a afirmat, la rândul său, că nu a văzut dovezi ale existenței extratereștrilor și că rămâne nesigur. În paralel, Pentagonul a analizat în ultimii ani numeroase informări privind OZN-uri, iar oficiali militari de rang înalt au declarat în 2022 că nu există dovezi că extratereștrii ar fi vizitat Pământul sau ar fi ajuns forțat pe Terra. [...]
