Știri
Știri din categoria Apărare
Armata israeliană a publicat imagini cu bombardamente în centrul Teheranului potrivit HotNews.ro, anunțând că pentru prima dată de la începutul operațiunii „Roaring Lion” au fost lovite ținte din „inima Teheranului”. Înregistrarea video, distribuită pe rețeaua X de Forțele de Apărare ale Israelului, arată distrugerea unor clădiri descrise drept sedii ale regimului iranian.
Potrivit armatei israeliene, în ultima zi au fost desfășurate lovituri „la scară largă” pentru a obține superioritatea aeriană și pentru a deschide calea către capitala Iranului. IDF a precizat că au fost vizate peste 30 de ținte din vestul și centrul țării, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană, lansatoare de rachete, centre de comandă și alte obiective militare.
Ulterior, au fost publicate și imagini cu bombardarea a două avioane militare iraniene, despre care armata israeliană afirmă că au fost distruse la sol.
De partea cealaltă, Iranul a continuat atacurile de represalii. Sirenele au sunat duminică dimineață în mai multe zone din Israel, iar explozii au fost raportate și în Dubai, Doha și Manama, capitala Bahrainului. Escaladarea schimburilor de lovituri amplifică tensiunile regionale, într-un conflict care s-a extins rapid dincolo de granițele Iranului.
Publicarea imaginilor de către armata israeliană are rolul de a demonstra capacitatea de a lovi ținte strategice din centrul capitalei iraniene, într-un moment în care confruntarea directă dintre cele două state a intrat într-o fază deschisă.
Recomandate
Războiul din Orientul Mijlociu escaladează, Israelul anunțând noi lovituri aeriene asupra Teheranului , în timp ce tensiunile din regiune continuă să crească. Potrivit Biziday , armata israeliană a lansat aproape 1.200 de bombe în ultimele 24 de ore, în timp ce forțele americane au lovit circa 900 de ținte. Aceste acțiuni vin în contextul în care Israelul și Statele Unite își propun să obțină supremația aeriană în Iran, facilitând astfel sprijinul pentru protestatarii anti-regim. În cadrul operațiunilor, Israelul a distrus aproximativ jumătate din stocurile de rachete ale Iranului și a împiedicat producerea a cel puțin 1.500 de noi rachete. Aceasta marchează o schimbare în strategia atacurilor, care acum vizează o gamă mai largă de ținte ale regimului iranian. În Strâmtoarea Hormuz, un petrolier a fost lovit și a luat foc, atacul fiind parte dintr-o ofensivă mai amplă asupra portului Duqm. Echipajul navei, format din indieni și iranieni, a suferit patru răniți, iar circumstanțele exacte ale atacului nu sunt încă clare. Tensiunile nu se limitează doar la Iran și Israel. Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit și Bahrain au interceptat drone și rachete iraniene. În Abu Dhabi, resturile unei drone au provocat moartea unei persoane și rănirea altor șapte, iar în Dubai, șrapnelul a avariat două clădiri. "Nu credem că acestea vizau cu intenție Ciprul, dar incidentul arată că amenințarea este reală", a declarat un oficial britanic, referindu-se la rachetele iraniene interceptate de armata britanică în direcția Ciprului. Iranul a reacționat, anunțând atacuri asupra bazelor americane din Kurdistanul irakian și Golful Persic, considerând uciderea liderului religios Ali Khamenei drept o "declarație de război împotriva musulmanilor". Președintele iranian Masoud Pezeshkian a subliniat că Iranul își rezervă dreptul de a se răzbuna. În concluzie, situația din Orientul Mijlociu rămâne extrem de tensionată, cu numeroase țări implicate în conflict și cu riscul escaladării violențelor. Traficul naval prin Strâmtoarea Hormuz a scăzut semnificativ, iar regiunea se confruntă cu o criză de securitate fără precedent. [...]
Iranul este aproape de un acord cu China pentru rachete antinavă supersonice într-un moment în care Statele Unite concentrează forțe navale în apropierea coastelor iraniene, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Conform Reuters , negocierile vizează achiziția rachetelor de croazieră antinavă CM-302, iar înțelegerea ar fi „aproape de finalizare”, fără ca o dată de livrare să fi fost stabilită. Surse citate de Reuters susțin că discuțiile au început cu cel puțin doi ani în urmă, dar s-au accelerat după războiul de 12 zile dintre Israel și Iran, din iunie 2025. În fazele finale ale negocierilor, oficiali iranieni de rang înalt ar fi călătorit în China, inclusiv Massoud Oraei, adjunct al ministrului apărării, potrivit a două surse din domeniul securității. Reuters notează că nu este clar câte rachete ar include potențialul contract, care ar fi prețul și dacă Beijingul îl va duce la capăt în actualul context. CM-302 este descrisă ca o rachetă supersonică proiectată să zboare jos și rapid pentru a îngreuna interceptarea de către sistemele de apărare ale navelor. Doi experți în armament citați de Reuters spun că introducerea acestei capabilități ar crește semnificativ puterea de lovire a Iranului și ar amplifica presiunea asupra forțelor navale americane din regiune. Date-cheie menționate de Reuters: raza estimată: aproximativ 290 km; rol principal: lovirea navelor militare, cu posibilă utilizare și împotriva țintelor terestre; platforme posibile: de pe nave, aeronave sau vehicule terestre mobile. Element Ce înseamnă în practică Viteză supersonică fereastră mai scurtă de reacție pentru apărarea antiaeriană navală Zbor la altitudine joasă detecție mai dificilă și interceptare mai complicată Rază ~290 km extinderea zonei de risc în apropierea coastelor iraniene Informația apare pe fundalul unei mobilizări navale americane descrise de Reuters drept masivă, cu portavionul USS Abraham Lincoln și grupul său de luptă în zonă și cu USS Gerald R. Ford în deplasare spre regiune. Tot Reuters reamintește că președintele american Donald Trump a declarat pe 19 februarie 2026 că acordă Iranului un termen de 10 zile pentru un acord privind programul nuclear, în caz contrar fiind invocată posibilitatea unei acțiuni militare. Pe plan diplomatic, o eventuală vânzare ar sublinia apropierea militară dintre China și Iran, într-un moment în care sancțiunile internaționale rămân un punct sensibil. Reuters arată că un embargo ONU privind armele, impus inițial în 2006, a fost suspendat în 2015 în cadrul unui acord nuclear și apoi reimpus în septembrie 2025. Ministerul chinez de externe a transmis, după publicare, că „nu are cunoștință” despre discuțiile privind o posibilă vânzare, iar Ministerul Apărării din China nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit agenției. [...]
Iranul ar fi semnat în secret un contract de circa 500 de milioane de euro cu Rusia pentru rachete antiaeriene portabile Verba , potrivit unor documente rusești scurse în presă, care descriu livrarea a 500 de lansatoare și 2.500 de rachete pe o perioadă de trei ani. Informațiile sunt prezentate de Financial Times (citat în materialul agregat din prompt), iar livrările ar urma să fie făcute în trei tranșe, în intervalul 2027–2029, după ce Iranul ar fi cerut oficial sistemele în iulie 2025. Conform documentelor, negocierea ar fi fost purtată între Rosoboronexport, exportatorul de stat al Rusiei pentru armament, și reprezentantul din Moscova al instituției iraniene responsabile de logistică și achiziții militare. Contextul invocat este deteriorarea apărării aeriene iraniene după conflictul de 12 zile din iunie 2025, când Iranul și Israelul au avut schimburi intense de lovituri, iar SUA au atacat ulterior trei obiective nucleare iraniene, înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu pe 24 iunie 2025, potrivit cronologiilor citate în presa internațională. Ce ar include acordul Din informațiile scurse reiese că pachetul ar conține: 500 de unități de lansare pentru sistemul portabil Verba (MANPADS) ; 2.500 de rachete 9M336 ; echipamente auxiliare, inclusiv dispozitive de vedere pe timp de noapte (menționate în unele relatări). Sistemul 9K333 Verba este prezentat ca una dintre cele mai avansate soluții portabile rusești de apărare antiaeriană, cu un senzor multispectral menit să reducă eficiența contramăsurilor și să permită angajarea dronelor, rachetelor de croazieră și aeronavelor care zboară la joasă altitudine. Moment sensibil pentru diplomație Dezvăluirea apare într-un context diplomatic tensionat, înaintea unor discuții anunțate privind dosarul nuclear iranian. În același timp, informațiile subliniază și încercarea Moscovei de a-și consolida relația cu Teheranul după criticile din Iran legate de lipsa unui sprijin concret din partea Rusiei în timpul conflictului din iunie 2025. Analiști citați în relatările despre documente apreciază că sistemele Verba nu ar schimba fundamental echilibrul regional, dar ar putea complica operațiunile aeriene la altitudine joasă în cazul unor lovituri viitoare asupra țintelor din Iran . [...]
Suedia spune că drona neutralizată lângă portavionul Charles de Gaulle era rusească , potrivit Libertatea , care citează agenția AFP. Confirmarea a venit după o anchetă tehnică realizată de forțele armate suedeze. Incidentul a avut loc miercuri, în strâmtoarea Oresund, în apropierea orașului Malmo, unde portavionul francez Charles de Gaulle se afla în escală înainte de participarea la exerciții NATO. Drona a fost detectată la aproximativ 13 kilometri de portavion, conform informațiilor prezentate. Armata suedeză susține că, în același interval, nava rusă de spionaj Jigulevsk naviga în apele teritoriale suedeze. În comunicatul citat, suedezii arată că nava HMS Rapp, aflată în zonă pentru protecția și supravegherea grupului aeronaval, s-a apropiat de nava rusă pentru a monitoriza tranzitul prin Oresund, moment în care sistemele de la bord au detectat activitate de dronă și au activat contramăsuri. AFP explică faptul că bruiajul unei drone înseamnă perturbarea legăturii de comunicații dintre aparat și operator sau privarea acesteia de instrumentele de orientare, prin mijloace de război electronic. După analiza datelor tehnice, forțele armate suedeze au concluzionat că a fost vorba despre un zbor neautorizat, calificat drept încălcare a regulilor de acces pe teritoriul suedez. Șefa Comandamentului pentru Operațiuni al armatei suedeze, Ewa Skoog Haslum, a declarat că un astfel de comportament „nu este surprinzător” din partea Rusiei, dar a descris cazul drept un incident grav, care arată necesitatea unei vigilențe constante. Ea a apreciat, totodată, modul de acțiune al armatei suedeze. După neutralizarea dronei, o navă de patrulare a marinei suedeze a escortat nava Jigulevsk în afara apelor teritoriale suedeze, aceasta aflându-se ulterior în Marea Baltică. În context mai larg, articolul menționează și un raport al Centrului Internațional pentru Combaterea Terorismului (ICCT) din Olanda, potrivit căruia serviciile secrete rusești ar fi planificat și comis 151 de acte de sabotaj, subversiune și vandalism în Europa de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie 2022. [...]
Două avioane F-16 au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea unei drone după ce radarele au detectat ținta în apropierea frontierei, potrivit Biziday , care citează informări ale Ministerului Apărării Naționale (MApN). Intervenția s-a desfășurat în contextul procedurilor NATO de poliție aeriană, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Conform MApN, sistemele radar au detectat o dronă aflată în spațiul aerian ucrainean, „în evoluție pe direcția nordului județului Tulcea” , iar la 08:45 a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru populația din zonă. Două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Fetești au decolat la 09:04 pentru cercetarea și monitorizarea spațiului aerian, iar la 09:13 drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană la circa 100 de metri de localitatea Chilia Veche, foarte aproape de graniță. „Conform procedurilor de poliție aeriană, două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Feteşti au decolat la ora 09.04 pentru cercetarea si monitorizare a spațiului aerian.” Deși doborârea a avut loc pe teritoriul ucrainean, proximitatea față de România a activat mecanismele de reacție și coordonare specifice apărării aeriene integrate NATO. MApN a precizat că echipe specializate sunt pregătite să înceapă căutări pentru eventuale resturi care ar fi putut cădea pe teritoriul național, tocmai pentru că interceptarea s-a produs „foarte aproape de graniță”. În același flux de evenimente, MApN a comunicat și un incident separat în dimineața zilei de 27 februarie: la 06:57 a fost detectată o dronă în spațiul aerian ucrainean, îndreptându-se către nordul județului Tulcea , iar la 07:17 a fost transmis RO-Alert. Autoritățile au anunțat că drona nu a pătruns în spațiul aerian al României, iar la 07:47 a fost încetată starea de alertă. În seara precedentă, pe fondul atacurilor rusești „în valuri” asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, NATO a intervenit gradual cu avioane de luptă pentru supravegherea spațiului aerian din zona de frontieră, după cum reiese din informările MApN preluate de Biziday. Secvența de reacție a inclus: ridicarea a două aeronave F-16 de la Baza Aeriană Fetești (în jurul orei 16:25), conform procedurilor de poliție aeriană; ridicarea a două aeronave Eurofighter Typhoon (în jurul orei 18:00), una a Forțelor Aeriene Germane și una a Forțelor Aeriene Spaniole, de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu; transmiterea de mesaje RO-Alert pentru populația din nord-estul județului Tulcea și încetarea ulterioară a măsurilor de alertă. Contextul operațional este dat de atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene din regiunea Odesa, despre care presa ucraineană a relatat că au produs pagube și răniți. Pentru România, miza imediată rămâne prevenirea oricărei încălcări a spațiului aerian și gestionarea riscului de resturi căzute în apropierea localităților de la Dunăre, în timp ce MApN spune că monitorizează „în strânsă cooperare cu aliații din NATO” situația de la frontieră. [...]
Un raport RUSI avertizează că Rusia își întărește apărarea antirachetă potrivit Adevărul , iar în mai puțin de un deceniu Moscova ar putea ajunge să intercepteze focoasele nucleare britanice și franceze, cu efect direct asupra credibilității descurajării nucleare europene. Raportul think tank-ului britanic Royal United Services Institute (RUSI) indică o consolidare accelerată a scutului aerian și antirachetă al Rusiei în jurul propriului spațiu aerian, ca parte a unui efort mai amplu de modernizare militară. Miza, din perspectiva NATO și a capitalelor europene, este că o apărare mai eficientă în jurul Moscovei ar putea reduce șansele ca o ripostă nucleară limitată a Regatului Unit sau a Franței să își atingă obiectivul strategic. Vulnerabilitatea, așa cum este descrisă în analiză, ține și de structura forțelor nucleare europene. Spre deosebire de Statele Unite, care au un arsenal diversificat, Londra și Parisul se bazează în principal pe un număr relativ redus de focoase desfășurate pe submarine, ceea ce concentrează descurajarea într-o porțiune mai îngustă a „triadei” (forțe nucleare bazate pe uscat, pe mare și în aer). Într-un scenariu în care Rusia ar dispune de sisteme avansate de interceptare, această concentrare ar putea însemna o marjă mai mică de manevră pentru a garanta pătrunderea focoaselor până la țintă. Autorul studiului, Sidharth Kaushal , leagă direct capacitatea de a lovi Moscova de „credibilitatea descurajării nucleare independente a Europei”, într-un context în care garanțiile extinse ale SUA ar fi tot mai „întinse” de competiția strategică cu China. În paralel, discuția despre o componentă europeană mai pronunțată a descurajării a reintrat pe agenda publică, pe fondul temerilor că Washingtonul ar putea ezita în cazul unei escaladări majore cu Rusia. În acest cadru, la Conferința de Securitate de la Munchen, premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „o cooperare nucleară consolidată cu Franța”, semn că subiectul cooperării europene nu mai este tratat ca tabu. Pe fundal, expirarea tratatului New START dintre Washington și Moscova, extinderea arsenalelor strategice ale Rusiei și Chinei și retorica nucleară a Kremlinului legată de războiul din Ucraina amplifică importanța practică a întrebării ridicate de raport: cât de mult poate eroda consolidarea scutului aerian și antirachetă rus capacitatea de descurajare a puterilor nucleare europene în anii următori. [...]
