Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski a lăudat fermitatea SUA după atacurile din Iran și a legat conflictul din Orientul Mijlociu de sprijinul militar oferit de Teheran Rusiei, potrivit Digi24. Mesajul președintelui ucrainean a fost transmis sâmbătă, 28 februarie 2026, în contextul loviturilor lansate de Statele Unite și Israel asupra unor ținte iraniene.
Zelenski a subliniat că Ucraina „știe foarte bine” ce înseamnă implicarea Iranului, acuzând regimul de la Teheran că a devenit „complice” al lui Vladimir Putin prin furnizarea de drone Shahed și tehnologii pentru producerea lor. Potrivit liderului de la Kiev, Rusia ar fi lansat peste 57.000 de astfel de drone asupra orașelor și infrastructurii energetice ucrainene de la începutul invaziei la scară largă.
Președintele ucrainean a afirmat că este legitim ca statele afectate de acțiunile sprijinite de Iran să își apere securitatea și ca poporul iranian să aibă șansa de a se elibera de un „regim terorist”. În același timp, a insistat asupra necesității de a preveni extinderea războiului și de a salva cât mai multe vieți.
„Ori de câte ori există fermitate americană, criminalii globali slăbesc. Acest lucru trebuie înțeles și de ruși”, a transmis Zelenski, într-un mesaj care sugerează o paralelă directă între situația din Iran și conflictul din Ucraina.
Liderul de la Kiev și-a exprimat speranța că regiunea Orientului Mijlociu va deveni mai stabilă pe termen lung și a declarat că Ucraina este pregătită să sprijine orice stat care urmărește consolidarea securității și a dreptății la nivel global.
Recomandate
Rusia își menține planurile de a-și întări prezența militară în Transnistria , iar Ucraina spune că va reacționa la orice amenințare , potrivit Adevărul , care redă declarațiile lui Kirilo Budanov , șeful biroului prezidențial de la Kiev. Miza, din perspectiva regiunii, este riscul de escaladare la granița estică a UE și presiunea suplimentară asupra securității Republicii Moldova. Budanov afirmă că autoritățile ucrainene „văd” și „cunosc” planurile Moscovei și susțin că sunt „obligate să reacționeze”, descriind situația drept o abordare militară „standard”. Ce spune Budanov despre scenariul Transnistria Oficialul ucrainean se declară sceptic că Rusia ar putea să-și suplimenteze contingentul din Transnistria în condițiile actuale. În același timp, respinge ideea unei preluări de control „fără niciun foc de armă”, pe care o consideră nerealistă. „Fără niciun foc? Eu, personal, nu cred în acest scenariu. Dacă întrebarea este dacă se poate realiza — da, este posibil, dar cu focuri de armă. Însă cred că discuția este prematură.” Context: avertismentul lui Zelenski și situația de pe front În material este amintit și un avertisment anterior al președintelui Volodimir Zelenski, potrivit căruia Rusia ar urmări crearea unei „zone tampon” de-a lungul întregii frontiere, inclusiv la granița cu Belarus, ceea ce ar pune în pericol regiunile Cernihiv și Sumî. Separat, Budanov compară situația actuală cu cea din 2023 și spune că, „din punct de vedere strategic”, linia frontului „s-a stabilizat”, în timp ce mișcările tactice ale ambelor părți „nu au nicio influență”. Un mesaj intern: anticorupție și reguli „egale pentru toți” Într-un alt context, Budanov a vorbit despre corupție și a cerut cooperare cu societatea civilă, într-o reuniune dedicată reformelor din justiție, la care au participat ONG-uri ucrainene, reprezentanți ai autorităților și diplomați europeni. El a susținut că „conducerea manuală” a sistemului de putere favorizează corupția și că aceasta devine mai greu de susținut acolo unde există reguli „clare, transparente” și „egale pentru toți”. [...]
Donald Trump amenință cu reluarea bombardamentelor dacă nu există un acord SUA–Iran până miercuri , potrivit Al Jazeera , într-o escaladare de discurs care ridică miza negocierilor și menține presiunea asupra fluxurilor comerciale ale Iranului prin continuarea blocadei porturilor. Președintele SUA a declarat că Statele Unite „vor trebui să înceapă din nou să arunce bombe” în cazul în care nu se ajunge la un acord până miercuri. În același timp, Trump a spus că blocada americană asupra porturilor iraniene va continua dacă nu este convenit un acord pe termen lung. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat de Al Jazeera la 18 aprilie 2026; sursa nu oferă detalii suplimentare despre conținutul negocierilor, formatul acordului sau pașii următori dincolo de termenul menționat. [...]
Iranul a început redeschiderea parțială a spațiului aerian, un pas cu impact operațional imediat pentru rutele internaționale , după intrarea în vigoare a armistițiului cu Statele Unite , potrivit G4Media . Măsura vine după șapte săptămâni de închidere, pe fondul războiului cu SUA și Israel. Autoritățile iraniene vor permite tranzitul zborurilor internaționale prin partea de est a țării, iar reluarea operațiunilor va fi făcută treptat, conform informațiilor transmise de agențiile EFE și AFP, citate de Agerpres. „Spaţiul aerian al ţării şi mai multe aeroporturi au fost redeschise începând de astăzi, ora 7:00, ora locală (3:30 GMT)”, a relatat Autoritatea Aviaţiei Civile Iraniene , potrivit agenţiei de ştiri Tasnim. Ce se redeschide și în ce condiții Autoritatea Aviației Civile din Iran a indicat că: zborurile internaționale pot tranzita Iranul pe rute situate în estul țării; operațiunile vor fi reluate gradual; decizia a fost luată după o evaluare a condițiilor de securitate realizată de un comitet de coordonare civil-militar. Reluarea completă a operațiunilor rămâne condiționată de „pregătirea tehnică și operațională” a structurilor civile și militare care gestionează aeroporturile, potrivit aceleiași autorități. Context: închidere după bombardamente, armistițiu cu termen limită Spațiul aerian iranian a fost închis după începerea campaniei de bombardamente israeliano-americane din 28 februarie, care a durat 39 de zile consecutive, înainte ca un armistițiu de două săptămâni să intre în vigoare pe 8 aprilie. Armistițiul ar urma să expire miercurea viitoare. Separat, FlightRadar24 a indicat că, cu puțin timp înainte de ora 07:00 GMT, nu zbura încă nicio aeronavă deasupra Iranului, semn că reluarea traficului poate întârzia față de momentul anunțat al redeschiderii. [...]
Reluarea tranzitului civil prin Strâmtoarea Ormuz a fost testată de un vas de croazieră fără pasageri, primul care a traversat zona de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . Mișcarea este relevantă pentru comerțul maritim deoarece semnalează o posibilă normalizare operațională pe o rută strategică, însă doar în condițiile unui armistițiu descris ca fragil. Nava identificată de serviciul de monitorizare a traficului naval MarineTraffic este Celestyal Discovery , un vas sub pavilion maltez, menționat de Euronews. Potrivit informațiilor citate, vasul nu avea pasageri la bord, a plecat din Dubai vineri după ce a stat la doc 47 de zile și se îndreaptă spre Oman, unde ar urma să ajungă sâmbătă. De ce contează: redeschidere condiționată de armistițiu Redeschiderea Strâmtorii Ormuz vine după ce Iranul și Statele Unite au anunțat că această cale navigabilă va fi complet deschisă traficului comercial pe durata armistițiului. Teheranul a confirmat oficial reluarea navigației, într-un context regional tensionat, marcat de încetarea temporară a focului dintre Israel și Liban. Riscul operațional rămâne ridicat În pofida reluării tranzitului, situația este prezentată ca volatilă. Hezbollah, susținut de Iran, a anunțat că își menține forțele în stare de alertă și a avertizat că va reacționa dacă Israelul ar încălca armistițiul. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis, la rândul său, că este pregătit să răspundă „cu forță devastatoare” în cazul unei agresiuni din partea Statelor Unite sau a Israelului. De partea cealaltă, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că armata va continua să controleze teritoriile ocupate în sudul Libanului și să acționeze împotriva infrastructurii considerate a aparține Hezbollah. El a susținut că obiectivul strategic – dezarmarea grupării – nu a fost atins și că sudul Libanului nu este complet demilitarizat, iar Israelul ia în calcul reluarea acțiunilor militare după expirarea armistițiului dacă demersurile diplomatice nu dau rezultate. [...]
Ucraina avertizează că Rusia pregătește o nouă presiune pe frontiera cu Belarus , după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că indicatori din teren sugerează o încercare de a atrage din nou Minsk în război, potrivit G4Media . Miza, pentru Kiev, este deschiderea sau simularea unui nou vector de amenințare la granița de nord, care ar putea forța redistribuirea resurselor militare și logistice. Zelenski a afirmat că, pe baza informațiilor din serviciile de informații, în zona de frontieră cu Belarus „se construiesc drumuri către Ucraina și se amenajează poziții de artilerie”, invocând un raport al comandantului suprem al Ucrainei. În acest context, liderul ucrainean a transmis că autoritățile de la Kiev „cred” că Rusia va încerca din nou să implice Belarusul în război. Ce măsuri spune Zelenski că a luat Ucraina Președintele ucrainean a mai declarat că a emis instrucțiuni pentru a avertiza conducerea belarusă în legătură cu „disponibilitatea Ucrainei de a-și apăra teritoriul și independența”. În același mesaj, Zelenski a făcut referire și la o operațiune a SUA care l-a implicat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro , informație atribuită de G4Media canalului Nexta și preluată de Mediafax, sugerând că „natura și consecințele” unor astfel de evenimente ar trebui să descurajeze Minsk să „facă greșeli”. De ce contează: risc de escaladare și costuri operaționale O eventuală implicare mai directă a Belarusului ar ridica presiunea asupra apărării ucrainene pe direcția nordică, într-un moment în care războiul a intrat în al patrulea an, potrivit relatării. Chiar și fără o intrare formală în conflict, pregătirile descrise de Zelenski pot obliga Ucraina să trateze frontiera ca zonă cu risc crescut, cu efecte asupra planificării militare și a fluxurilor logistice. Reuters este citată de G4Media ca sursă pentru relatarea declarațiilor lui Zelenski. [...]
Atacul armat din Kiev a declanșat o intervenție de tip antiterorist, cu luare de ostatici și asalt al forțelor speciale , după ce un bărbat a deschis focul în districtul Holosiivskyi și s-a baricadat într-un supermarket, potrivit HotNews . Bilanțul anunțat de președintele Volodimir Zelenski indică șase morți, iar atacatorul a fost ucis în timpul tentativei de arestare. Zelenski a spus că agresorul „a luat ostatici” și că unul dintre ei a fost ucis. Tot el a detaliat că patru persoane au murit pe stradă, iar o femeie a decedat la spital, după ce fusese rănită grav. În același mesaj, președintele ucrainean a afirmat că alte 14 persoane au fost rănite, inclusiv un băiat de 12 ani. Cum a intervenit poliția Ministrul ucrainean de Interne, Ihor Klymenko, a transmis pe Telegram că „atacatorul din Kiev a fost lichidat în timpul arestării”. Potrivit acestuia, forțele speciale ale poliției naționale au luat cu asalt magazinul în care se afla suspectul, după ce negociatorii au încercat să ia contact cu el. Klymenko a mai spus că atacatorul a tras asupra unui polițist în timpul reținerii. La fața locului au fost mobilizate unități de poliție și forțe speciale din structura de reacție rapidă, notează The Kyiv Independent , citată de HotNews. Cine este atacatorul și ce spun autoritățile despre traseul lui Procurorul general Ruslan Kravchenko a declarat că atacatorul a fost identificat ca fiind un bărbat de 58 de ani, născut la Moscova. Potrivit lui Zelenski, acesta avea cazier judiciar și ar fi dat foc apartamentului în care era înregistrat înainte de a ieși înarmat pe stradă. Președintele a mai spus că bărbatul locuise o perioadă în regiunea Donețk, din estul Ucrainei. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a afirmat că atacatorul s-a baricadat într-un supermarket după ce a deschis focul, iar, conform informațiilor preliminare invocate de edil, s-ar fi auzit împușcături și în interiorul magazinului. [...]
