Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski a lăudat fermitatea SUA după atacurile din Iran și a legat conflictul din Orientul Mijlociu de sprijinul militar oferit de Teheran Rusiei, potrivit Digi24. Mesajul președintelui ucrainean a fost transmis sâmbătă, 28 februarie 2026, în contextul loviturilor lansate de Statele Unite și Israel asupra unor ținte iraniene.
Zelenski a subliniat că Ucraina „știe foarte bine” ce înseamnă implicarea Iranului, acuzând regimul de la Teheran că a devenit „complice” al lui Vladimir Putin prin furnizarea de drone Shahed și tehnologii pentru producerea lor. Potrivit liderului de la Kiev, Rusia ar fi lansat peste 57.000 de astfel de drone asupra orașelor și infrastructurii energetice ucrainene de la începutul invaziei la scară largă.
Președintele ucrainean a afirmat că este legitim ca statele afectate de acțiunile sprijinite de Iran să își apere securitatea și ca poporul iranian să aibă șansa de a se elibera de un „regim terorist”. În același timp, a insistat asupra necesității de a preveni extinderea războiului și de a salva cât mai multe vieți.
„Ori de câte ori există fermitate americană, criminalii globali slăbesc. Acest lucru trebuie înțeles și de ruși”, a transmis Zelenski, într-un mesaj care sugerează o paralelă directă între situația din Iran și conflictul din Ucraina.
Liderul de la Kiev și-a exprimat speranța că regiunea Orientului Mijlociu va deveni mai stabilă pe termen lung și a declarat că Ucraina este pregătită să sprijine orice stat care urmărește consolidarea securității și a dreptății la nivel global.
Recomandate
Rusia ia în calcul oprirea negocierilor de pace dacă Ucraina nu cedează teritorii , în special din regiunea Donețk, potrivit unor surse apropiate Kremlinului citate de Bloomberg . Discuțiile programate pentru începutul lunii martie 2026 ar putea fi decisive pentru viitorul negocierilor dintre Moscova și Kiev. Conform informațiilor publicate de Bloomberg, Rusia este pregătită să semneze un memorandum de pace dacă Ucraina acceptă retragerea din estul regiunii Donețk. Ulterior, ar putea fi organizat un summit între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski pentru validarea acordului, urmat de o retragere reciprocă a trupelor. Punctele sensibile ale negocierilor Moscova cere cedarea controlului asupra Donețk ; Kievul refuză să recunoască ocupația rusă și consideră zona vitală pentru apărare; Rusia ar accepta monitorizarea armistițiului de către SUA, dar fără trupe străine în Ucraina; Moscova s-ar retrage din regiunile Sumî, Harkov și Dnipropetrovsk; statutul centralei nucleare Zaporojie rămâne în dispută. Președintele Zelenski a propus un armistițiu pe actualele linii ale frontului și recuperarea teritoriilor exclusiv prin mijloace diplomatice, cu garanții de securitate din partea SUA și Europei. Kremlinul transmite însă că, fără concesii teritoriale, negocierile nu mai au sens. Potrivit Bloomberg, delegațiile s-au întâlnit deja în acest an în Abu Dhabi și la Geneva, iar următoarea rundă ar putea avea loc în jurul datei de 4–5 martie 2026. Conflictul a intrat în al cincilea an, iar presiunile economice asupra Rusiei și distrugerile infrastructurii energetice din Ucraina sporesc miza unui posibil acord. În lipsa unui compromis privind teritoriile ocupate, procesul diplomatic riscă să se blocheze, într-un moment considerat decisiv pentru încercarea de a opri războiul. [...]
Statele Unite și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, iar Teheranul a ripostat cu rachete și drone , potrivit unei analize publicate de Al Jazeera , care cartografiază loviturile și contraatacurile din 28 februarie 2026. Explozii au fost raportate în Teheran și în mai multe orașe iraniene, în timp ce Iranul a vizat Israelul și baze americane din Orientul Mijlociu. Ținte în Iran Primele explozii au fost semnalate în jurul orei 06:27 GMT (08:27 ora României) la Teheran. Presa iraniană a relatat lovituri asupra unor instituții-cheie, între care Ministerul Informațiilor, Ministerul Apărării, Organizația pentru Energie Atomică a Iranului și complexul militar Parchin. Au fost raportate atacuri și în Minab, Isfahan, Kermanshah, Qom, Tabriz, Ilam, Karaj, Zanjan, Urmia, Bushehr, Damavand și Shiraz. În Minab, presa de stat a anunțat zeci de morți după un atac asupra unei școli de fete. Autoritățile iraniene au recomandat populației să părăsească Teheranul, invocând riscul escaladării. Isfahan este considerat un nod esențial pentru programul balistic iranian, găzduind facilități de producție și cercetare. Evaluarea completă a pagubelor și victimelor este în curs. Riposta Iranului Teheranul a lansat valuri de rachete și drone către Israel și către baze americane din Golf. Israelul a declarat „stare specială de urgență”, cu alerte aeriene în zona Tel Aviv și Haifa. Un imobil din nordul Israelului a fost avariat după interceptări; un bărbat a fost rănit ușor de schije. Au fost raportate interceptări și explozii în Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit, Arabia Saudită, Iordania și Irak. În Bahrain ar fi fost vizat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA, iar în Kuweit baza aeriană Ali al-Salem. Majoritatea proiectilelor ar fi fost interceptate de sistemele de apărare. Prezența militară americană Conform datelor citate de Al Jazeera, SUA operează baze permanente în Bahrain, Egipt, Irak, Iordania, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și mențin în regiune circa 40.000–50.000 de militari. În paralel, Washingtonul a concentrat două grupuri de lovire cu portavion – USS Abraham Lincoln în Marea Arabiei și USS Gerald R. Ford în largul Israelului – susținute de peste 150 de aeronave și zeci de nave. Capacități și riscuri Iranul dispune de unul dintre cele mai ample arsenale de rachete balistice din regiune, cu viteze care pot depăși Mach 5, ceea ce reduce timpul de reacție al apărării antiaeriene. Israelul își bazează apărarea pe sistemele Iron Dome, David’s Sling și Arrow, completate de baterii americane THAAD. Harta interactivă publicată de Al Jazeera arată amploarea loviturilor și subliniază riscul extinderii conflictului la nivel regional, pe fondul unei escaladări rapide și al implicării directe a mai multor state. [...]
Rebelii houthi din Yemen reiau atacurile în Marea Roșie după loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, potrivit informațiilor publicate de Associated Press și preluate de presa internațională. Doi oficiali houthi au declarat că gruparea susținută de Teheran a decis să reînceapă atacurile cu rachete și drone asupra rutelor maritime din Marea Roșie și asupra Israelului, primul atac putând avea loc chiar în noaptea de 28 februarie 2026, deși conducerea mișcării nu a făcut încă un anunț oficial. Decizia marchează prăbușirea armistițiului încheiat în mai 2025 între houthi și administrația Trump, acord mediat de Oman, prin care rebelii suspendaseră atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie și strâmtoarea Bab al-Mandab, iar SUA își opriseră bombardamentele din Yemen. Totodată, houthi încetaseră să mai vizeze Israelul după armistițiul din octombrie 2025 care redusese luptele din Gaza. Reluarea ostilităților vine la câteva ore după ce Washingtonul și Ierusalimul au lansat atacuri coordonate asupra Iranului, într-o operațiune denumită de Israel „Leul Răcnitor”, iar de Pentagon „Furie Epică”. Explozii au fost raportate în Teheran și Isfahan, iar președintele Donald Trump a anunțat începutul „operațiunilor majore de luptă” împotriva Iranului. Impact posibil asupra transportului maritim: Peste 100 de nave comerciale au fost atacate de houthi din 2023; Aproximativ 12% din traficul maritim global trece prin Canalul Suez; În iulie 2025, cargoul Magic Seas a fost scufundat, trei membri ai echipajului murind. O nouă campanie militară în Marea Roșie ar putea afecta unul dintre cele mai importante coridoare comerciale ale lumii, într-un moment în care conflictul dintre Iran, Israel și Statele Unite riscă să se extindă regional. Houthi avertizaseră încă din ianuarie că vor reintra în conflict dacă Washingtonul va sprijini atacuri asupra Iranului, iar evoluțiile din 28 februarie 2026 par să confirme această amenințare. [...]
Iranul a atacat baze americane din statele arabe din Golf în replică la ofensiva lansată de SUA și Israel asupra teritoriului iranian, potrivit Al Jazeera . Teheranul a confirmat sâmbătă, 28 februarie 2026, lovituri asupra unor ținte din Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite, toate state care găzduiesc facilități militare americane, amplificând riscul unui conflict regional de amploare. Gărzile Revoluționare Iraniene au transmis că „toate țintele militare americane și israeliene din Orientul Mijlociu” au fost vizate de rachete iraniene și au avertizat că operațiunea va continua „până la înfrângerea decisivă a inamicului”. Oficialii iranieni au declarat că toate activele SUA din regiune sunt considerate ținte legitime. În Emiratele Arabe Unite , agenția de presă de stat a anunțat moartea unei persoane la Abu Dhabi , după interceptarea mai multor rachete lansate din Iran. În Bahrain, un atac cu rachetă a vizat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA, autoritățile calificând incidentul drept o „încălcare flagrantă a suveranității”. Explozii au fost raportate și în Kuweit, unde se află comandamentul central al armatei americane. În Qatar, Ministerul Apărării a susținut că toate rachetele au fost interceptate înainte de a atinge teritoriul țării, conform planurilor de securitate aprobate. Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite și-au închis spațiile aeriene . Singurul stat din Consiliul de Cooperare al Golfului care nu a fost vizat până acum este Oman. Situația este cu atât mai tensionată cu cât Oman jucase recent rol de mediator între Iran și Statele Unite, iar ministrul său de externe, Badr bin Hamad al-Busaidi, declara cu doar câteva ore înainte de atacurile americano-israeliene că pacea este „la îndemână”, în contextul unui acord privind neacumularea de uraniu îmbogățit de către Iran. După schimbul de lovituri, aceste discuții sunt considerate compromise. Escaladarea rapidă a violențelor transformă regiunea Golfului într-un potențial teatru de război extins, cu implicații directe pentru securitatea energetică și stabilitatea globală. [...]
Donald Trump afirmă că o intervenție militară împotriva Iranului rămâne o opțiune , deși spune că nu a luat o decizie finală, potrivit unei relatări publicate de The Guardian . Declarațiile vin după încheierea fără rezultat clar a noii runde de negocieri privind programul nuclear iranian. Președintele american a acuzat Teheranul că nu negociază „cu bună credință” și a reiterat că Iranul nu poate deține arme nucleare. Întrebat dacă eventuale lovituri ar putea duce la schimbarea regimului, Trump a răspuns că „nimeni nu știe”, dar a lăsat deschisă posibilitatea folosirii forței. În paralel, Statele Unite au autorizat plecarea personalului neesențial și a familiilor acestora din Israel , iar Departamentul de Stat le-a recomandat cetățenilor americani să ia în calcul părăsirea țării cât timp există zboruri comerciale disponibile. SUA au mobilizat două grupuri navale cu portavioane în regiune, pregătite pentru o eventuală operațiune. Pe de altă parte, ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi , mediator în negocieri, a declarat că un acord este „la îndemână”. Potrivit acestuia, Iranul ar fi dispus să nu producă material nuclear destinat unei bombe, să reducă nivelul de îmbogățire a uraniului și să permită acces deplin inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Diferențele rămân însă semnificative. Iranul refuză să exporte stocul de aproximativ 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit și insistă asupra dreptului de a continua îmbogățirea pe teritoriul său. Agenția ONU a transmis că nu cunoaște locația exactă a acestui stoc și a cerut acces imediat la instalații. Secretarul de stat Marco Rubio urmează să viziteze Israelul la începutul săptămânii viitoare, în timp ce vicepreședintele JD Vance a declarat că SUA ar putea recurge la lovituri limitate fără a intra într-un conflict de durată . Următoarea rundă tehnică de negocieri este programată la Viena, la sediul agenției nucleare a ONU. [...]
Ali Khamenei a fost ucis într-un atac aerian lansat sâmbătă dimineață de SUA și Israel, într-o operațiune declanșată pe baza unei informații de ultim moment, potrivit HotNews.ro . Primul val de bombardamente a avut loc pe lumină, în primele ore ale zilei de lucru din Iran, 28 februarie 2026, o decizie considerată neobișnuită și riscantă pentru atacatori. Planul inițial prevedea lovituri pe timp de noapte, însă serviciile de informații americane și israeliene au aflat în ultimul moment că liderii militari și ai structurilor de securitate iraniene s-au reunit la Teheran. Această concentrare a conducerii a fost considerată „o fereastră de oportunitate”, ceea ce a dus la schimbarea planului și la declanșarea imediată a atacului. Săptămâna de lucru în Iran începe sâmbătă, iar reuniunea a avut loc în primele ore ale zilei. Atacul a surprins inclusiv administrația americană: președintele Donald Trump a urmărit operațiunea de la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, potrivit imaginilor publicate de Casa Albă. 30 de bombe asupra complexului liderului suprem Conform relatărilor citate de presa internațională, clădirea fortificată în care se afla Khamenei, la Teheran, a fost lovită în primul val. Ar fi fost folosite 30 de bombe pentru a distruge complexul, iar fortificațiile nu au rezistat. Moartea liderului suprem a fost anunțată inițial de Donald Trump, după declarații ale premierului israelian Benjamin Netanyahu, iar ulterior confirmată de media de stat iraniană. Confirmarea finală ar fi venit după ce o fotografie cu trupul neînsuflețit al lui Khamenei a fost prezentată liderilor politici și militari din Israel și SUA, inclusiv lui Netanyahu și Trump, potrivit postului israelian Canalul 12. Reacții și incertitudini Timp de 24 de ore după atac, niciun oficial iranian nu s-a adresat populației, ceea ce a alimentat speculațiile privind amploarea pierderilor în rândul conducerii. Ulterior, autoritățile de la Teheran au confirmat decesul. Rămâne incert cum va reacționa populația Iranului, o țară de aproximativ 90 de milioane de locuitori, majoritatea în mediul urban. În regiune, tensiunile cresc: la Bagdad și în Pakistan au fost semnalate proteste și acțiuni ale unor grupări pro-iraniene. Evoluția situației depinde de reacția internă din Iran și de poziționarea actorilor regionali în zilele următoare. [...]
