Știri
Știri din categoria Externe
Criza din Iran a scos la iveală diviziuni în interiorul Uniunii Europene și a tensionat relația transatlantică, după atacurile lansate de SUA și Israel asupra unor ținte iraniene, potrivit POLITICO. Loviturile au venit în contextul blocării negocierilor nucleare cu Teheranul, iar Iranul a ripostat în regiune, provocând alerte militare și perturbări ale traficului aerian în statele din Golful Persic.
La nivel european, mesajul oficial de la Bruxelles a fost unul prudent. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris situația drept „periculoasă”, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că este esențială evitarea unei escaladări. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut reținere.
Unitatea s-a fisurat însă la nivel național:
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a apropiat de poziția Washingtonului, lăudând „hotărârea americană” și sugerând că un astfel de mesaj ar trebui să fie auzit și la Moscova.
Declarația comună a Franței, Germaniei și Marii Britanii a fost criticată de senatorul american Lindsey Graham, apropiat al președintelui Donald Trump, care a acuzat Europa Occidentală că a devenit „prea slabă” în fața regimului de la Teheran. Reacția sa evidențiază tensiunile tot mai vizibile dintre Washington și unele capitale europene.
În fața escaladării, Uniunea Europeană a intrat în regim de criză. Ambasadorii statelor membre se reunesc la Bruxelles, iar Consiliul de Securitate al ONU se întrunește de urgență. La Paris, președintele Emmanuel Macron a convocat un consiliu de apărare, iar la Bruxelles este programată o reuniune specială a Comisiei Europene.
Criza din Orientul Mijlociu devine astfel un test major pentru coeziunea occidentală, într-un moment în care Europa încearcă să mențină echilibrul între sprijinul pentru aliatul american și apelurile la dezescaladare.
Recomandate
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio merge în Israel pe 2-3 martie 2026 , pe fondul tensiunilor regionale legate de Iran, relatează Digi24 . Departamentul de Stat american a anunțat că Rubio va avea discuții luni și marți despre „priorități regionale”, inclusiv situația din Iran și Liban, precum și despre eforturile de implementare a „Planului de Pace în 20 de puncte pentru Gaza” al președintelui Donald Trump. Un element neobișnuit al deplasării este că Rubio nu intenționează să ia reporteri în avionul spre Israel, o abatere rară de la practica de decenii a secretarilor de stat americani, notează France 24, citată de Digi24. Vizita are loc într-un moment în care riscurile de securitate în regiune sunt în creștere, iar administrația americană își calibrează mesajele publice în raport cu evoluțiile din teren. Contextul imediat este dat de o rundă de discuții mediate de Oman între Statele Unite și Iran, prezentate ca o încercare de ultim moment de a evita un conflict. Potrivit Digi24, optimismul inițial a fost temperat de avertismentul Teheranului că Washingtonul trebuie să renunțe la „cerințele excesive” pentru a se ajunge la un acord, în timp ce SUA au oferit puține detalii despre negocieri, deși Omanul a raportat progrese. Președintele Donald Trump a spus vineri că nu este „fericit” de modul în care Iran negociază cu Washingtonul și că nu a luat încă o „decizie finală” privind o eventuală acțiune militară împotriva Teheranului, în condițiile în care Casa Albă a sfătuit personalul neesențial al ambasadei să părăsească Israelul „din cauza riscurilor de securitate”. „Nu sunt mulțumit că ei nu sunt dispuși să ne ofere ceea ce trebuie să avem. Nu sunt deloc încântat de asta. Vom vedea ce se întâmplă. Vom mai discuta mai târziu”, a spus Trump jurnaliștilor, pe măsură ce părăsea Casa Albă. Declarațiile au alimentat speculații că un posibil atac militar al SUA asupra Iranului ar putea fi iminent, pe fondul lipsei unui acord în negocierile nucleare și al consolidării forțelor americane în regiune, ceea ce sporește temerile privind o escaladare. În acest cadru, vizita lui Rubio în Israel este așteptată să fie un prilej de coordonare politică pe dosarele Iran, Liban și Gaza, în timp ce semnalele publice de la Washington rămân prudente în privința pașilor următori. [...]
Președintele Iranului afirmă că un decret religios interzice arma nucleară , în timp ce a treia rundă de negocieri cu SUA, desfășurată la Geneva pe 26 februarie 2026, s-a încheiat fără un acord. Potrivit Reuters , Masoud Pezeshkian a invocat fatwa emisă în anii 2000 de liderul suprem Ali Khamenei, care interzice producerea, stocarea și utilizarea armelor nucleare, susținând că „liderul religios al unei societăți nu poate minți” și că, odată ce a declarat că Iranul nu va avea arma nucleară, acest angajament este obligatoriu. Declarația vine ca răspuns direct la solicitările președintelui american Donald Trump, care a cerut public Teheranului să rostească explicit formula „nu vom avea niciodată armă nucleară”, relatează The Times of Israel . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a transmis la rândul său că Iranul „nu va dezvolta niciodată o armă nucleară”, mesaj întărit și de consilierul Ali Shamkhani. Negocierile indirecte au fost mediate de ministrul de Externe al Omanului, Badr al-Busaidi. Delegația americană a fost condusă de emisarul special Steve Witkoff , iar partea iraniană de Abbas Araghchi. Oficialul omanian a vorbit despre „progrese semnificative”, însă fără un compromis final, următoarea rundă tehnică fiind programată la Viena. Punctele de blocaj rămân clare: Washingtonul cere oprirea totală a îmbogățirii uraniului; Teheranul insistă că îmbogățirea este un drept suveran; Iranul solicită ridicarea sancțiunilor internaționale. Potrivit unei analize a Atlantic Council , există dezbateri privind caracterul obligatoriu al fatwa-ei, unii experți susținând că interdicția vizează în principal utilizarea armelor nucleare, nu neapărat producția sau stocarea. În acest context, rămâne incert dacă reasigurările Teheranului vor fi suficiente pentru Washington, în condițiile în care termenul-limită invocat de Trump pentru un acord se apropie, iar tensiunile militare din regiune sunt în creștere. [...]
Masoud Pezeshkian asigură conducerea interimară a Iranului , după confirmarea oficială a morții liderului suprem, iar autoritățile de la Teheran au activat mecanismul constituțional de tranziție, informează Radio România Actualități . Consiliul Suprem de Securitate a anunțat formarea unei echipe care va gestiona temporar puterea, sub coordonarea actualului președinte, până la desemnarea unui nou lider suprem. Preluarea interimatului are loc într-un moment extrem de tensionat pentru Republica Islamică. La Teheran s-au auzit noi explozii în dimineața de 1 martie 2026, după bombardamentele americano-israeliene asupra unor obiective militare. Armata israeliană a anunțat atacuri asupra sistemelor de apărare aeriană și centrelor de comandă, iar administrația de la Washington a transmis că operațiunile pot continua. În plan intern, autoritățile au decretat șapte zile nelucrătoare și 40 de zile de doliu național. În acest interval, Masoud Pezeshkian și echipa de tranziție trebuie să asigure funcționarea instituțiilor, stabilitatea aparatului de securitate și organizarea procesului de succesiune la vârful statului, într-un sistem în care liderul suprem deține cea mai mare autoritate politică și religioasă. Pe rețelele sociale au apărut reacții contrastante, de la mesaje de doliu la imagini cu oameni care sărbătoresc schimbarea, semn al diviziunilor din societatea iraniană. În exterior, apelurile la reținere se intensifică, în timp ce riscul extinderii conflictului în regiune rămâne ridicat. Miza imediată este capacitatea conducerii interimare de a menține controlul instituțional și de a gestiona o succesiune rapidă, într-un context militar și diplomatic volatil. [...]
Volodimir Zelenski a lăudat fermitatea SUA după atacurile din Iran și a legat conflictul din Orientul Mijlociu de sprijinul militar oferit de Teheran Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul președintelui ucrainean a fost transmis sâmbătă, 28 februarie 2026, în contextul loviturilor lansate de Statele Unite și Israel asupra unor ținte iraniene. Zelenski a subliniat că Ucraina „știe foarte bine” ce înseamnă implicarea Iranului, acuzând regimul de la Teheran că a devenit „complice” al lui Vladimir Putin prin furnizarea de drone Shahed și tehnologii pentru producerea lor. Potrivit liderului de la Kiev, Rusia ar fi lansat peste 57.000 de astfel de drone asupra orașelor și infrastructurii energetice ucrainene de la începutul invaziei la scară largă. Președintele ucrainean a afirmat că este legitim ca statele afectate de acțiunile sprijinite de Iran să își apere securitatea și ca poporul iranian să aibă șansa de a se elibera de un „regim terorist”. În același timp, a insistat asupra necesității de a preveni extinderea războiului și de a salva cât mai multe vieți. „Ori de câte ori există fermitate americană, criminalii globali slăbesc. Acest lucru trebuie înțeles și de ruși”, a transmis Zelenski, într-un mesaj care sugerează o paralelă directă între situația din Iran și conflictul din Ucraina. Liderul de la Kiev și-a exprimat speranța că regiunea Orientului Mijlociu va deveni mai stabilă pe termen lung și a declarat că Ucraina este pregătită să sprijine orice stat care urmărește consolidarea securității și a dreptății la nivel global. [...]
Ali Khamenei a fost ucis într-un atac aerian lansat sâmbătă dimineață de SUA și Israel, într-o operațiune declanșată pe baza unei informații de ultim moment, potrivit HotNews.ro . Primul val de bombardamente a avut loc pe lumină, în primele ore ale zilei de lucru din Iran, 28 februarie 2026, o decizie considerată neobișnuită și riscantă pentru atacatori. Planul inițial prevedea lovituri pe timp de noapte, însă serviciile de informații americane și israeliene au aflat în ultimul moment că liderii militari și ai structurilor de securitate iraniene s-au reunit la Teheran. Această concentrare a conducerii a fost considerată „o fereastră de oportunitate”, ceea ce a dus la schimbarea planului și la declanșarea imediată a atacului. Săptămâna de lucru în Iran începe sâmbătă, iar reuniunea a avut loc în primele ore ale zilei. Atacul a surprins inclusiv administrația americană: președintele Donald Trump a urmărit operațiunea de la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, potrivit imaginilor publicate de Casa Albă. 30 de bombe asupra complexului liderului suprem Conform relatărilor citate de presa internațională, clădirea fortificată în care se afla Khamenei, la Teheran, a fost lovită în primul val. Ar fi fost folosite 30 de bombe pentru a distruge complexul, iar fortificațiile nu au rezistat. Moartea liderului suprem a fost anunțată inițial de Donald Trump, după declarații ale premierului israelian Benjamin Netanyahu, iar ulterior confirmată de media de stat iraniană. Confirmarea finală ar fi venit după ce o fotografie cu trupul neînsuflețit al lui Khamenei a fost prezentată liderilor politici și militari din Israel și SUA, inclusiv lui Netanyahu și Trump, potrivit postului israelian Canalul 12. Reacții și incertitudini Timp de 24 de ore după atac, niciun oficial iranian nu s-a adresat populației, ceea ce a alimentat speculațiile privind amploarea pierderilor în rândul conducerii. Ulterior, autoritățile de la Teheran au confirmat decesul. Rămâne incert cum va reacționa populația Iranului, o țară de aproximativ 90 de milioane de locuitori, majoritatea în mediul urban. În regiune, tensiunile cresc: la Bagdad și în Pakistan au fost semnalate proteste și acțiuni ale unor grupări pro-iraniene. Evoluția situației depinde de reacția internă din Iran și de poziționarea actorilor regionali în zilele următoare. [...]
Vladimir Putin a condamnat uciderea ayatollahului Ali Khamenei și a transmis condoleanțe conducerii de la Teheran, potrivit Gândul . Mesajul, dat publicității duminică de Kremlin, se referă atât la moartea liderului suprem iranian, cât și la uciderea unor membri ai familiei acestuia. În nota adresată președintelui iranian Masoud Pezeshkian, liderul de la Kremlin a calificat asasinarea drept o „crimă cinică” și a susținut că ar fi încălcat „toate normele moralității umane și ale dreptului internațional”. „Vă rog să acceptați condoleanțele mele sincere în legătură cu asasinarea liderului suprem al Republicii Islamice Iran, Seyed Ali Khamenei, și a membrilor familiei sale, comise cu cinism, încălcând toate normele moralității umane și ale dreptului internațional.” Putin a mai afirmat că ayatollahul Ali Khamenei va rămâne, în percepția Rusiei, un „om de stat remarcabil” și a legat explicit moștenirea acestuia de consolidarea relațiilor bilaterale ruso-iraniene, inclusiv de transformarea lor într-un „parteneriat strategic cuprinzător”. Agenția rusă de presă TASS, citată de publicație, a relatat că Putin și-a exprimat condoleanțele față de Pezeshkian și a cerut ca mesajul său să fie transmis familiei și apropiaților lui Khamenei, precum și „guvernului și întregului popor iranian”. Reacția Moscovei intervine într-un moment de tensiune regională ridicată, iar formulările folosite de Kremlin indică faptul că Rusia tratează evenimentul ca pe un episod cu potențial de impact asupra echilibrelor din Orientul Mijlociu și asupra relației sale strategice cu Iranul. [...]
