Criza din Iran a scos la iveală diviziuni în interiorul Uniunii Europene și a tensionat relația transatlantică, după atacurile lansate de SUA și Israel asupra unor ținte iraniene, potrivit POLITICO. Loviturile au venit în contextul blocării negocierilor nucleare cu Teheranul, iar Iranul a ripostat în regiune, provocând alerte militare și perturbări ale traficului aerian în statele din Golful Persic.

La nivel european, mesajul oficial de la Bruxelles a fost unul prudent. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris situația drept „periculoasă”, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că este esențială evitarea unei escaladări. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut reținere.

Mesaje divergente în capitalele europene

Unitatea s-a fisurat însă la nivel național:

• Franța, Germania și Marea Britanie au transmis că nu au participat la atacuri, au condamnat represaliile iraniene și au cerut reluarea unei soluții negociate.
• Premierul britanic Keir Starmer a precizat că Londra nu a avut „niciun rol” în lovituri, dar a reafirmat opoziția față de ambițiile nucleare ale Iranului.
• Spania a condamnat operațiunea americano-israeliană, calificând-o drept acțiune militară unilaterală.
• Cehia a adoptat o poziție opusă, declarând că sprijină aliații și avertizând asupra riscurilor generate de programul nuclear iranian.
• Suedia și Polonia au pus accent pe securitate, insistând că Iranul nu trebuie să obțină arma nucleară, dar au cerut respectarea dreptului internațional și monitorizează situația pentru protejarea cetățenilor lor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a apropiat de poziția Washingtonului, lăudând „hotărârea americană” și sugerând că un astfel de mesaj ar trebui să fie auzit și la Moscova.

Critici dure din SUA

Declarația comună a Franței, Germaniei și Marii Britanii a fost criticată de senatorul american Lindsey Graham, apropiat al președintelui Donald Trump, care a acuzat Europa Occidentală că a devenit „prea slabă” în fața regimului de la Teheran. Reacția sa evidențiază tensiunile tot mai vizibile dintre Washington și unele capitale europene.

Reuniuni de urgență

În fața escaladării, Uniunea Europeană a intrat în regim de criză. Ambasadorii statelor membre se reunesc la Bruxelles, iar Consiliul de Securitate al ONU se întrunește de urgență. La Paris, președintele Emmanuel Macron a convocat un consiliu de apărare, iar la Bruxelles este programată o reuniune specială a Comisiei Europene.

Criza din Orientul Mijlociu devine astfel un test major pentru coeziunea occidentală, într-un moment în care Europa încearcă să mențină echilibrul între sprijinul pentru aliatul american și apelurile la dezescaladare.