Știri
Știri din categoria Externe
Criza din Iran a scos la iveală diviziuni în interiorul Uniunii Europene și a tensionat relația transatlantică, după atacurile lansate de SUA și Israel asupra unor ținte iraniene, potrivit POLITICO. Loviturile au venit în contextul blocării negocierilor nucleare cu Teheranul, iar Iranul a ripostat în regiune, provocând alerte militare și perturbări ale traficului aerian în statele din Golful Persic.
La nivel european, mesajul oficial de la Bruxelles a fost unul prudent. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris situația drept „periculoasă”, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că este esențială evitarea unei escaladări. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut reținere.
Unitatea s-a fisurat însă la nivel național:
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a apropiat de poziția Washingtonului, lăudând „hotărârea americană” și sugerând că un astfel de mesaj ar trebui să fie auzit și la Moscova.
Declarația comună a Franței, Germaniei și Marii Britanii a fost criticată de senatorul american Lindsey Graham, apropiat al președintelui Donald Trump, care a acuzat Europa Occidentală că a devenit „prea slabă” în fața regimului de la Teheran. Reacția sa evidențiază tensiunile tot mai vizibile dintre Washington și unele capitale europene.
În fața escaladării, Uniunea Europeană a intrat în regim de criză. Ambasadorii statelor membre se reunesc la Bruxelles, iar Consiliul de Securitate al ONU se întrunește de urgență. La Paris, președintele Emmanuel Macron a convocat un consiliu de apărare, iar la Bruxelles este programată o reuniune specială a Comisiei Europene.
Criza din Orientul Mijlociu devine astfel un test major pentru coeziunea occidentală, într-un moment în care Europa încearcă să mențină echilibrul între sprijinul pentru aliatul american și apelurile la dezescaladare.
Recomandate
Uniunea Europeană a extins lista de sancțiuni cu 81 de nume și entități , vizând inclusiv persoane și companii acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei și operațiuni de influență în regiune, potrivit Antena 3 . Măsurile au un impact direct de reglementare: înghețarea activelor în UE, interdicții de călătorie și restricții privind sprijinul financiar. UE a anunțat includerea pe lista de sancțiuni a încă 81 de „personalități și entități” pentru complicitate cu Rusia în războiul împotriva Ucrainei, materialul citând France Presse, via Agerpres. În total, potrivit unui comunicat al Uniunii Europene, au fost adăugate 34 de persoane și 47 de entități. Ce presupun sancțiunile și de ce contează Pachetul de măsuri are efecte concrete asupra celor vizați, prin: înghețarea activelor deținute în Uniunea Europeană; interdicție de circulație în UE pentru persoanele sancționate; interdicție privind orice sprijin financiar. Dincolo de dimensiunea politică, sancțiunile funcționează ca instrument de blocare a accesului la bani, servicii și mobilitate în spațiul comunitar, cu efecte asupra rețelelor de finanțare și a companiilor implicate în lanțuri de aprovizionare sensibile (de exemplu, componente și producție pentru drone). Ținte: de la „complexul militaro-industrial” la „ flota fantomă ” În cadrul sancțiunilor împotriva complexului militaro-industrial rus, UE a impus măsuri împotriva a șapte indivizi și 21 de entități, inclusiv producători ruși de drone. Pe listă apar și două întreprinderi chineze: Shenzhen Minghuaxin și Xingiang Richful Lubricant Additive company, aceasta din urmă descrisă drept unul dintre principalii producători de aditivi lubrifianți din China. Acuzația, potrivit materialului, este că ar ajuta Rusia în efortul de război. Separat, cele 27 de state membre au decis sancționarea a două persoane fizice și 24 de entități pentru rolul lor în exportul de petrol și produse petroliere rusești, inclusiv prin intermediul așa-numitei „flote fantomă” folosite de Moscova pentru a eluda sancțiunile occidentale asupra petrolului. Persoane vizate: cleric rus și nume legate de Republica Moldova Printre cei sancționați se află clericul Gheorghi Șevkunov, prezentat adesea de presa rusă drept „duhovnicul” președintelui Vladimir Putin. Antena 3 notează că acesta a fost numit în 2023 mitropolit de Simferopol și Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în martie 2014. Totodată, UE a impus sancțiuni împotriva unei entități și a 15 persoane (inclusiv judecători și procurori) pentru rolul lor în „otrăvirea și moartea” opozantului rus Aleksei Navalnîi, în februarie 2024. În ceea ce privește Republica Moldova, șase indivizi au fost sancționați pentru acțiuni considerate o amenințare la adresa suveranității și independenței țării, inclusiv pentru subminarea proceselor democratice. Materialul menționează, citând Radio Chișinău și IPN, că printre cei șase se află persoane apropiate oligarhului fugar Ilan Șor , precum și Irina Vlah, președinta partidului „Inima Moldovei”. Potrivit informațiilor prezentate, Irina Vlah a fost inclusă pe listă pentru rolul său activ în destabilizarea proceselor democratice înaintea alegerilor parlamentare de anul trecut și pentru vizite documentate la Moscova, cu scopul de a primi instrucțiuni de coordonare electorală de la oficiali ruși de rang înalt. Consiliul UE arată, conform IPN, că aceasta ar fi un asociat apropiat al lui Ilan Șor. Pe lângă Irina Vlah, pe listă mai apar cetățenii ruși Anton Tregub și Anton Usov (acuzați de interferențe directe în procesul electoral din Republica Moldova), precum și cetățenii moldoveni Iuri Vitneanski și Ruslan Garbalî, membri ai partidului „Renaștere”, sancționați pentru răspândirea de narațiuni false, respectiv organizarea și plata protestelor de destabilizare. Este menționată și Alina Juc, descrisă ca având un rol central în recrutarea și recompensarea persoanelor implicate în campanii de propagandă. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, UE a formalizat extinderea listei de sancțiuni, iar efectele se aplică prin mecanismele standard: blocarea activelor și restricții de călătorie și finanțare. Antena 3 nu oferă detalii suplimentare despre calendarul de implementare sau despre eventuale contestări în instanță ale măsurilor. [...]
Experții intervievați pun sub semnul întrebării scenariul în care SUA ar debloca 12 miliarde de dolari (aprox. 55,2 miliarde lei) către Iran înainte de negocieri , iar miza reală ar fi momentul și condiționalitățile oricărei relaxări financiare, care ar putea funcționa ca „linie de salvare” pentru Teheran, potrivit The Jerusalem Post . Afirmația privind deblocarea banilor a fost publicată de Mehr News Agency, un canal semi-oficial apropiat regimului, care susține că Washingtonul ar fi acceptat eliberarea a 12 miliarde de dolari din active înghețate, plus încă 12 miliarde de dolari (încă aprox. 55,2 miliarde lei) pe parcursul a 60 de zile de negocieri, invocând un presupus memorandum de înțelegere în 14 puncte. Casa Albă nu a confirmat public „termenii” despre care se discută. De ce contează: calendarul deblocării poate schimba raportul de forțe Shany Mor, cercetător la Britain Israel Communications and Research Centre (BICOM), spune că Teheranul are un tipar de a publica o „listă de dorințe” prezentată ca termeni deja agreați, profitând de discreția Washingtonului asupra condițiilor unui posibil acord. În evaluarea sa, singurele concesii plauzibile din partea SUA ar fi cele care pot fi retrase rapid dacă Iranul nu își respectă angajamentele sau nu negociază „cu bună-credință”. Mor avertizează că diferența majoră este între: o deblocare la început, înainte de un acord nuclear, ceea ce ar fi „mult mai grav”; o deblocare parțială, condiționată de atingerea unor înțelegeri în 60 de zile. În plus, el apreciază că SUA nu ar fi fost supuse unei presiuni suficiente pentru a accepta termenii vehiculați de presa iraniană, chiar dacă perturbările din Strâmtoarea Hormuz au alimentat inflația, iar Iranul a produs unele pagube costisitoare intereselor și facilităților americane din regiune. Dincolo de faptul că Washingtonul nu ar dori un război lung, „nu se află într-un mare dezavantaj”, potrivit analizei sale. Context: lovitura Israelului la Beirut și semnalele că negocierile au fost puse în tensiune Alexander Grinberg, expert pe Iran la Jerusalem Institute of Strategy and Security (JISS), spune că acordă puțină greutate raportării iraniene, dar este mai dispus să ia în calcul ideea că SUA ar fi putut accepta termeni mai favorabili pentru Iran după lovitura Israelului de duminică asupra Beirutului. Atacul a vizat un centru de comandă Hezbollah, după ce gruparea susținută de Iran a lansat mai multe atacuri aeriene. Declarații făcute duminică atât de președintele SUA Donald Trump, cât și de președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Ghalibaf ar fi sugerat că lovitura a amenințat negocierile. În același context, oficiali iranieni au declarat pentru The New York Times că regimul nu a atacat Israelul ca răspuns aparent la acțiunea militară israeliană, după o intervenție diplomatică a lui Trump. Riscul operațional: bani pentru „reînarmare” și rețele de proxy Mor avertizează că, dacă un acord „nu este foarte bun”, iar Iranul primește relaxare de sancțiuni și deblocări de active, atunci i se oferă „o mare șansă să se reînarmeze, să se reconstruiască și să continue investiția în rețelele de proxy”. Din perspectiva Golfului, analistul politic bahrainez Ahmed Alkhuzaie (Khuzaie Associates LLC) spune că o „injecție financiară” ar aduce Teheranului un respiro pe termen scurt, însă fără mecanisme stricte de supraveghere crește probabilitatea ca resursele să fie direcționate către operațiuni de influență regională și către rețele de miliții și proxy din Irak, Siria, Liban și Yemen. El mai susține că Acordul de la Islamabad s-ar baza pe amânări, nu pe rezolvări, menținând riscul ca Iranul să treacă pragul nuclear și alimentând perspectiva unei curse regionale a înarmării. Efect economic intern: „boost” pe termen scurt, fără rezolvare structurală Menahem Merhavi, de la Harry S. Truman Institute (Universitatea Ebraică din Ierusalim), afirmă că, chiar dacă termenii ar avantaja Teheranul, un astfel de „boost” ar ajuta doar pe termen scurt. În opinia sa, modul în care regimul gestionează economia face improbabilă o ameliorare durabilă, iar Iranul are probleme interne prea mari pentru a-și cumpăra legitimitatea. „Văd mai multă frustrare înainte. Nu vor avea pe cine să dea vina pentru condițiile grave ale economiei.” În lipsa confirmării publice din partea Casei Albe, concluzia comună a experților citați este că discuția relevantă nu este doar „dacă” se deblochează bani, ci „când” și în ce condiții — pentru că o deblocare timpurie ar putea schimba rapid capacitatea Iranului de a-și finanța agenda regională și de a-și consolida poziția înaintea negocierilor. [...]
România leagă escaladarea atacurilor Rusiei de necesitatea unui nou val de sancțiuni UE , cu ținta adoptării celui de-al 21-lea pachet în iulie, după bombardamentele care au lovit Kievul și au afectat inclusiv obiective de patrimoniu cultural, potrivit Adevărul . Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a transmis că a discutat telefonic cu omologul ucrainean, Andrii Sybiha, care a informat-o despre situația de pe teren, și a prezentat condoleanțe familiilor victimelor. În mesajul publicat pe platforma X, Țoiu a afirmat că în urma atacului „mai multe persoane, atât civili, cât și membri ai echipelor de intervenție, au fost ucise”. Pe lângă clădiri rezidențiale, distrugerile ar fi vizat și „mai multe obiective de patrimoniu cultural”, între care Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Pechersk din Kiev, acoperișul Muzeului de Artă Arsenal și Studioul de Film Aleksandr Dovjenko. „Acest atac deosebit de cinic și brutal asupra unei mănăstiri protejate de UNESCO și a unui loc sacru al creștinismului ortodox arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin potrivit cărora Rusia ar fi apărătoarea valorilor tradiționale, creștine.” Miza: pachetul 21 de sancțiuni și calendarul din iulie Șefa diplomației române a spus că, în discuția cu partea ucraineană, a fost abordată și adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, pe care Uniunea Europeană „a început deja să îl pregătească”. Obiectivul indicat este adoptarea la Consiliul Afaceri Externe din iulie. Țoiu a argumentat că întărirea sancțiunilor devine „extrem de relevantă” pe fondul escaladării atacurilor asupra civililor și infrastructurii din Ucraina și a menționat și „incidente de securitate recente din statele membre, inclusiv România”. În același mesaj, ea a susținut că, în condițiile refuzului Rusiei de a se angaja în „negocieri de pace semnificative”, este necesară „o solidaritate deplină cu partea agresată”. Contextul atacului și disputa privind lovirea mănăstirii UNESCO Reacția ministrului vine după atacul din noaptea de 14 spre 15 iunie, descris ca unul dintre cele mai ample de la începutul războiului, cu „sute de drone și zeci de rachete” lansate asupra Ucrainei, Kievul fiind ținta principală, iar lovituri fiind raportate și în Harkov, Sumî și regiunea Kiev (detalii în Adevărul ). Potrivit aceleiași surse, „cel puțin nouă persoane” au murit și „alte câteva zeci” au fost rănite, inclusiv cinci salvatori uciși în timpul intervenției la un incendiu provocat de un atac anterior. Ulterior, Rusia a respins acuzațiile că ar fi lovit mănăstirea Pecerska Lavra din Kiev; complexul monastic, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, ar fi fost afectat de un incendiu izbucnit în timpul atacului (poziția Rusiei, în Adevărul ). [...]
Folosirea repetată a aeroportului din Chișinău de către Zelenski indică o posibilă recalibrare a rutelor logistice pentru deplasările externe ale conducerii ucrainene , pe fondul unor tensiuni politice între Kiev și Varșovia, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , urmează să plece la summitul G7 din Franța de pe aeroportul din Chișinău, pentru a doua oară în ultimele două săptămâni când folosește această rută pentru deplasări internaționale. Informația este relatată de portalul NewsMaker.md, care citează publicația ucraineană Evropeiska pravda. Detaliile despre zbor apar pe platforma de monitorizare aeronautică AirNavRadar, potrivit Agerpres. Conform datelor disponibile, aeronava cu care Zelenski și delegația ucraineană se deplasează la reuniunea G7 ar urma să decoleze în seara zilei de 15 iunie de la Chișinău, cu destinația Geneva, Elveția, cel mai apropiat aeroport internațional major de Evian, localitatea franceză unde are loc summitul. De ce contează: semnal despre schimbarea punctului de plecare În ultimii trei ani, principalul punct de plecare pentru deplasările externe ale președintelui ucrainean a fost aeroportul din Rzeszow (Polonia), iar aeronava a fost frecvent în mentenanță la Cracovia, unde există infrastructură tehnică mai dezvoltată. Între ultimele deplasări, avionul s-a aflat la Cracovia și a ajuns la Chișinău în după-amiaza zilei de 15 iunie. Săptămâna trecută au apărut speculații privind o posibilă schimbare a bazei permanente a aeronavei lui Zelenski, după ce acesta a zburat pentru prima dată în Marea Britanie plecând din Chișinău, în locul aeroporturilor din Polonia. Contextul politic și poziția Kievului Pe fondul tensiunilor dintre Varșovia și Kiev, legate de numirea unei unități a forțelor de apărare ucrainene în onoarea Armatei Insurgente Ucrainene (UPA), au apărut presupuneri că schimbarea aeroportului ar putea avea o motivație politică. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a respins însă ideea unei legături politice între aceste tensiuni și decizia privind utilizarea aeroportului din Chișinău, notează NewsMaker. [...]
Ungaria a introdus o limită de 8 ani pentru funcția de premier, o schimbare constituțională care poate rescrie regulile de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru mediul de afaceri , potrivit Stirile Pro TV . Amendamentul a fost adoptat luni de Parlamentul de la Budapesta, dominat de partidul Tisza al premierului pro-european Peter Magyar. Noua regulă prevede că nimeni nu poate fi ales prim-ministru dacă a ocupat deja funcția timp de cel puțin opt ani, inclusiv în mandate neconsecutive, în perioada de după 2 mai 1990. Textul are efect retroactiv, ceea ce, conform materialului, împiedică revenirea la putere a fostului premier Viktor Orbán (informație atribuită agenției EFE). Ce schimbă amendamentul și de ce contează Limitarea introduce un plafon de durată pentru cea mai importantă funcție executivă din Ungaria, cu aplicare raportată la întreaga perioadă post-comunistă. Din perspectivă de reglementare, măsura poate reduce riscul de „captură” instituțională prin mandate foarte lungi, dar ridică și întrebări legate de folosirea regulilor constituționale în competiția politică, tocmai prin componenta retroactivă invocată în dezbatere. Miza politică: Orbán, Fidesz și răspunsul Tisza Fidesz a criticat caracterul retroactiv al amendamentului și a susținut că acesta ar fi fost făcut „cu dedicație” împotriva lui Orbán. Conform datelor din articol, Viktor Orbán a avut cinci mandate de prim-ministru (1998–2002 și 2010–2026) și a condus guvernul timp de 20 de ani. De cealaltă parte, Tisza susține că textul „nu este retroactiv”, argumentând că nu impune obligații pentru trecut, ci se aplică pentru viitor și ar urma să limiteze și mandatele viitoare, inclusiv pe cele ale actualului premier, Peter Magyar. Pachet mai larg de schimbări: desființarea SZVH În aceeași ședință, Parlamentul a adoptat și un act normativ de desființare a Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH), un organism creat de Viktor Orbán pentru a investiga presupuse ingerințe interne și externe, în special finanțări din străinătate ale ONG-urilor. Închiderea acestui organism fusese cerută și de Comisia Europeană , potrivit articolului. Totodată, Peter Magyar ar pregăti și alte măsuri controversate, inclusiv o revizuire legislativă care ar permite demiterea președintelui Tamas Sulyok, aliat al lui Orbán. [...]
Propunerea lui Zelenski de a-l întâlni pe Putin la G7 mută presiunea diplomatică pe Moscova , într-un moment în care liderul ucrainean încearcă să obțină sprijin militar suplimentar și să forțeze o discuție despre încheierea războiului, potrivit Digi24 . Volodimir Zelenski a declarat că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summitul G7 din Franța , care se desfășoară la Evian-les-Bains, pentru discuții „menite să pună capăt” războiului care durează de peste patru ani. Declarațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. Zelenski a spus că SUA ar fi fost de acord să-l invite pe Putin la reuniune și că mesajul transmis a fost că o întâlnire în formatul G7 ar avea loc în prezența președintelui american Donald Trump și a președintelui francez Emmanuel Macron. „Am transmis mesajul că suntem gata să ne întâlnim cu Putin în cadrul G7 pentru că (Donald) Trump va fi acolo şi (Emmanuel) Macron va fi acolo, deci europenii plus America. Aceasta este o ocazie bună, cred, foarte bună de a ne întâlni cu toţii.” Un responsabil ucrainean a declarat că Zelenski le-a comunicat americanilor și lui Macron propunerea, iar Ucraina a transmis invitația și părții ruse, însă nu a primit „un răspuns clar”. Biroul lui Macron nu a răspuns deocamdată unei solicitări de comentarii, conform aceleiași surse. Contextul: atacuri asupra Kievului și miza de la G7 Zelenski a vorbit dintr-o mănăstire istorică din Kiev, avariată în urma unui atac cu rachete și drone al Rusiei, în noaptea de duminică spre luni. În același val de atacuri, „cel puțin zece persoane” au fost ucise la Kiev și Harkov, potrivit informațiilor citate. Președintele ucrainean l-a acuzat pe Putin de comportament „cinic”, afirmând că atacul major — 70 de rachete și 611 drone — a avut loc la câteva ore după o convorbire telefonică între liderul rus și Donald Trump. Ce urmărește Zelenski: mai multă apărare antiaeriană Pe agenda sa la summit, Zelenski a indicat drept prioritate obținerea „cât mai multor sisteme de apărare antiaeriană”, pentru a crește capacitatea Ucrainei de a se apăra de atacurile rusești. El a mai spus că va avea întâlniri cu liderii europeni și cu Donald Trump, pentru a discuta „cum să-l facem pe Putin să pună capăt acestui război”. În paralel, Digi24 notează că Zelenski i-a adresat luna aceasta o scrisoare deschisă lui Putin, în care s-a oferit pentru discuții față în față și a susținut că războiul amplifică presiunea asupra economiei Rusiei. Putin a răspuns public că nu vede un motiv pentru o astfel de întâlnire și că atacurile ucrainene cu drone cu rază lungă nu reprezintă o amenințare pentru economia rusă. [...]
