Știri economice și bursiere
Știri financiare de actualitate

Argintul devine cel mai căutat metal industrial – Tehnologia, energia și geopolitica au schimbat ierarhia metalelor prețioase
În 2025, argintul a depășit aurul ca performanță de piață, iar în 2026 intră cu forță în noul an drept cel mai solicitat metal industrial , pe fondul unei cereri explozive din zona tehnologiei și al restricțiilor impuse de China asupra exporturilor. Valoarea sa a atins un record istoric de peste 84 de dolari pe uncie, iar analiștii estimează că în 2026 ar putea depăși pragul psihologic de 100 de dolari. Spre deosebire de aur, utilizat mai ales ca activ de refugiu, argintul joacă acum un rol central în infrastructura digitală, energia regenerabilă și industria auto electrică, devenind o resursă strategică esențială pentru economia secolului XXI. De ce este argintul atât de important? Argintul are cele mai bune proprietăți de conducere electrică dintre toate metalele, fiind indispensabil în: Centrele de date și echipamentele AI – componente esențiale pentru inteligența artificială Panouri solare fotovoltaice – sub formă de pastă conductivă Vehicule electrice – unde cererea de argint este cu 67–79% mai mare decât în cazul mașinilor clasice Electronice și semiconductori Infrastructură de încărcare pentru mobilitatea electrică Această utilizare largă a dus la o creștere constantă a cererii industriale, care a ajuns la peste 36.000 de tone metrice în 2024, în creștere de la 31.000 în 2016, conform The Silver Institute . Creșterea prețului și explozia cererii Argintul a avut o creștere de aproximativ 150% în 2025 , închizând anul la peste 72 de dolari pe uncie, după ce atinsese un maxim de 86,22 dolari. Comparativ, aurul a crescut cu doar 65%. Această ascensiune nu a fost determinată doar de speculații, ci reflectă un dezechilibru real între cerere și ofertă: Producția minieră și reciclarea nu mai fac față cererii Piața este într-un deficit structural de mai mulți ani Cererea pentru argint fizic a crescut exponențial, în special pentru a închide poziții speculative pe instrumente financiare derivate Evoluția prețului argintului (spot) An Preț mediu (USD/uncie) 2024 29 USD 2025 (maxim) 86,22 USD 2025 (final) 72 USD 13 ianuarie 2026 84,86 USD China – factorul decisiv La 1 ianuarie 2026, China a reclasificat argintul drept material strategic , introducând un sistem de licențiere strict pentru exporturi, similar celui aplicat metalelor rare. Potrivit Ziarului Financiar , doar 44 de companii chineze au fost autorizate să exporte argint în perioada 2026–2027, față de 42 în anul anterior. Decizia vine într-un moment în care cererea globală este la cote istorice și pune o presiune suplimentară asupra pieței internaționale. Măsura a fost percepută ca o mișcare geopolitică menită să protejeze consumul intern pentru industriile strategice precum energia, tehnologia și inteligența artificială. De altfel, SUA au inclus argintul pe lista mineralelor critice încă din noiembrie 2025, anticipând această dinamică. Implicații pentru tehnologie și AI În timp ce marile companii tehnologice (Google, Microsoft, Amazon, Meta, Oracle etc.) anunță investiții cumulate de 3.000 de miliarde de dolari în infrastructură digitală pentru perioada 2026–2030, presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare cu argint ar putea afecta: Costurile de dezvoltare ale centrelor de date Extinderea rețelelor AI Scalarea rapidă a proiectelor energetice și auto electrice Pe termen scurt, stocurile existente și contractele în derulare ar putea tempera impactul. Însă, pe termen mediu și lung, companiile vor fi forțate să ia măsuri de protecție: constituirea de stocuri, investiții în reciclare, dezvoltarea de surse alternative sau chiar înlocuirea tehnologică a argintului acolo unde este posibil. Ce urmează? Perspectivele rămân favorabile pentru argint , însă analiștii avertizează că ritmul de creștere din 2025 este puțin probabil să se repete în același mod. Pe măsură ce prețul se stabilizează sau fluctuează în funcție de tensiunile geopolitice și capacitatea de ofertă, investitorii vor trebui să fie tot mai prudenți. În același timp, implicarea investitorilor de retail poate accentua volatilitatea. Așadar, argintul nu mai este doar un metal prețios – este noul pilon industrial al epocii digitale , iar evoluțiile sale influențează deja decizii strategice la nivel global, de la investiții în AI până la politici comerciale și securitate energetică. [...]

Sergey Brin revine pe locul 3 în topul miliardarilor – Alphabet depășește 4 trilioane de dolari
Sergey Brin l-a depășit pe Jeff Bezos și a revenit pe poziția a treia în clasamentul global al miliardarilor , conform Forbes , după ce acțiunile Alphabet au continuat să crească spectaculos. Saltul este rezultatul direct al unei înțelegeri recente între Apple și Google privind integrarea modelului de inteligență artificială Gemini în asistentul Siri, o decizie ce a consolidat poziția Alphabet în fruntea industriei AI. Alphabet a devenit luni a patra companie din lume care atinge o capitalizare bursieră de peste 4 trilioane de dolari , alăturându-se astfel gigantelor Nvidia, Microsoft și Apple. Deși ultimele două au scăzut ulterior sub acest prag, Alphabet și-a menținut poziția, susținută de un avans de 1,3% al acțiunilor marți după-amiază, cu un vârf de 2,4% în cursul sesiunii. Creșterea vine pe fondul unui parcurs impresionant în 2025, când valoarea acțiunilor companiei a crescut cu 65%, cel mai mare avans anual din 2009 încoace. Comparativ, acțiunile Oracle au scăzut cu 1,5%, iar cele ale Amazon cu aproape 2%, ceea ce a facilitat urcarea lui Sergey Brin în clasament. Potrivit listei Forbes Real-Time Billionaires, averea sa a crescut marți cu 4,9 miliarde de dolari, ajungând la 255,6 miliarde. Îl devansează doar cofondatorul Google, Larry Page, cu 277 miliarde, și Elon Musk , lider detașat, cu 725,3 miliarde. Jeff Bezos a coborât pe locul patru, cu 253,2 miliarde, iar Larry Ellison ocupă locul cinci, cu o avere estimată la 251,3 miliarde. Deși deține mai puține acțiuni de tip Class C în cadrul Alphabet, Brin a fost activ în vânzarea titlurilor proprii, folosindu-le parțial pentru a susține cercetarea în domeniul bolii Parkinson, o cauză căreia i-a dedicat și donații din acțiuni Tesla. Succesul Alphabet în AI a fost subliniat în 2025 de lansarea Gemini 3 și a celei de-a șaptea generații de cipuri AI, Ironwood, într-un context competitiv tot mai acut cu Nvidia. Conform analiștilor de la Citi, Alphabet este una dintre cele mai promițătoare companii pentru 2026, datorită bazei tehnologice solide și a investițiilor pe termen lung în infrastructură și modele AI. Analistul Deepak Mathivanan de la Cantor Fitzgerald a afirmat că Google are cea mai puternică prezență în acest domeniu, fiind greu de ajuns din urmă de concurență. Această ascensiune a lui Brin în clasamentul miliardarilor și performanța Alphabet confirmă că investițiile timpurii și strategice în AI continuă să genereze rezultate remarcabile pe termen lung. [...]

Mesajul lui Trump despre Groenlanda: „orice altceva este inacceptabil” - NATO, chemată să sprijine demersul
Donald Trump spune că SUA trebuie să preia controlul asupra Groenlandei potrivit HotNews.ro , într-un mesaj publicat pe Truth Social înaintea unei întâlniri la Casa Albă despre viitorul insulei. Președintele american afirmă că Groenlanda este necesară „în scopul securității naționale” și o leagă de proiectul „ Golden Dome ”, despre care spune că este în construcție. Trump susține că NATO ar trebui „să fie în fruntea demersurilor” pentru ca Statele Unite să obțină Groenlanda și avertizează că, în caz contrar, ar putea interveni Rusia sau China, scenariu pe care îl declară inacceptabil. În același mesaj, Trump invocă rolul militar al Statelor Unite în cadrul NATO, afirmând că alianța ar fi mult mai puțin eficientă fără puterea americană și că NATO ar deveni „mult mai formidabilă” dacă Groenlanda ar ajunge „în mâinile Statelor Unite”. El își încheie poziția fără echivoc: „Orice altceva mai puțin decât aceasta este inacceptabil.” Declarațiile vin înaintea unei întâlniri programate miercuri la Casa Albă, unde miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei, Lars Lokke Rasmussen și Vivian Motzfeldt , urmează să discute cu vicepreședintele american JD Vance și cu alți oficiali americani, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio. Danemarca și Groenlanda au respins public ideea că insula ar fi de vânzare și au cerut ca eventualele preocupări de securitate să fie gestionate între aliați, poziție susținută și de țări importante din Uniunea Europeană . Motzfeldt a transmis că Groenlanda alege să rămână „ca parte a Regatului Danemarcei”, iar premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a descris situația drept „o criză geopolitică”, respingând perspectiva de a deveni teritoriu american. Întrebat despre această poziție, Trump a spus că nu este de acord și a sugerat că va fi „o mare problemă” pentru Nielsen, în timp ce, potrivit sursei, oficialii de la Casa Albă au luat în calcul mai multe variante pentru a controla Groenlanda, inclusiv opțiuni militare și plăți către groenlandezi. [...]

Apple Ring rămâne la stadiul de zvon; Gurman spune că proiectul nu e în dezvoltare activă
Apple nu are în dezvoltare activă un inel inteligent , potrivit Gizmochina , care trece în revistă zvonurile și indiciile din jurul așa-numitului „Apple Ring”, în contextul în care rivali precum Samsung au intrat deja pe acest segment cu Galaxy Ring . Conform jurnalistului Mark Gurman de la Bloomberg, Apple nu ar avea planuri de dezvoltare active pentru un astfel de produs. Motivația invocată este una comercială: un inel cu funcții de monitorizare a sănătății ar putea „canibaliza” vânzările Apple Watch, oferind capabilități similare la un preț mai mic. Gurman susține că ideea a fost analizată intern, dar ulterior pusă pe pauză. Pe de altă parte, Ben Wood , analist-șef la CCS Insight, consideră că Apple ar putea lansa un inel inteligent până în 2026, argumentând că accentul tot mai mare pe sănătate și monitorizarea somnului ar face produsul o extensie firească a portofoliului. Separat, un leaker sud-coreean, yeux1122, afirma la finalul lui 2025 că proiectul ar fi în faza de cercetare, însă fără detalii despre producție sau calendar. Articolul notează și că în versiunile interne „scăpate” ale iOS 26, apărute spre finalul lui 2025, nu există referințe la un inel inteligent. Unele nume de cod au alimentat speculațiile, dar „J229”, suspectat inițial ca posibil „Apple Ring”, a fost identificat ulterior de Macworld și AppleInsider drept un accesoriu de cameră inteligentă. În schimb, Apple a trimis anul trecut chestionare către utilizatori de Apple Watch, întrebând inclusiv despre experiența cu alte dispozitive purtabile, precum inelele inteligente, un semn că firma testează interesul pieței. La nivel de proprietate intelectuală, Apple are brevete pentru un dispozitiv în formă de inel încă din 2015, cu senzori pentru ritm cardiac, temperatură a pielii și control prin gesturi. Brevete mai recente menționează elemente precum bandă exterioară rotativă, reacții haptice și suport NFC pentru Apple Pay, dar și scenarii în care inelul ar funcționa ca un controler pentru Vision Pro, pentru gesturi mai precise când urmărirea degetelor nu este suficientă. Concluzia este că Apple nu este așteptată să lanseze un inel inteligent la începutul lui 2026, compania concentrându-se pe alte produse, precum un iPhone pliabil și un nou hub pentru casă inteligentă. Pentru utilizatori, asta înseamnă că „Apple Ring” rămâne, cel puțin deocamdată, la nivel de posibilitate susținută de brevete și discuții interne, fără dovezi clare despre o lansare iminentă. [...]

Creștere fără confortul profitului; FAN Courier a încheiat 2025 cu afaceri mai mari, dar o marjă de profit redusă la 3,35%
FAN Courier a încheiat anul 2025 cu afaceri în creștere, dar cu o profitabilitate afectată semnificativ , în principal din cauza majorării costurilor operaționale, susțin reprezentanții companiei. Cifra de afaceri a atins 1,546 miliarde de lei, cu 15% mai mult față de 2024, însă profitabilitatea s-a redus cu 40-45%, potrivit lui Adrian Mihai, CEO și cofondator al FAN Courier . „Sunt mulți clienți care doresc prețuri mici și doresc să nu mai aștepte curierul, să aibă independență. Piața va continua să se împartă în serviciu premium door-to-door și serviciul de livrare la locker mai ieftin”, susține CEO-ul Fan Courier. „Livrarea la locker este pe un trend ascendent de câțiva ani, de aceea unul dintre proiectele de amploare pe care îl continuăm este extinderea rețelei FANbox. În prezent, 2.700 de lockere FANbox sunt deja operaționale, iar alte 400 de unități sunt achiziționate și se află în proces de instalare. În paralel, pregătim achiziția unei noi serii de aproximativ 1.000 de lockere și ne apropiem astfel la o valoare totală a investițiilor în această zonă de 40 de milioane de euro, de la începutul proiectului. Pentru 2026, obiectivul este atingerea unei capacități de peste 4.000 de lockere, cu o pondere de minimum 25% din livrări. În ultimii ani, am observat o creștere clară a preferinței clienților pentru tipurile alternative de livrare, de aceea identificarea și dezvoltarea de noi soluții de livrare out of home rămâne una dintre prioritățile noastre de business în acest an și în anii următori”, a explicat Felix Pătrășcanu, cofondator FAN Courier. Scăderea profitului a fost generată, conform declarațiilor oficiale, de creșterea cheltuielilor legate de combustibil, salarii și taxe suplimentare, costuri care nu au putut fi complet transferate în prețurile către clienți. Astfel, marja de profit a scăzut de la 5,75% în 2024 la 3,35% în 2025. În ciuda acestui context dificil, compania a reușit să-și atingă principalele obiective de business și să mențină ritmul investițiilor. Extinderea accelerată a rețelei de lockere FANbox Una dintre direcțiile strategice majore ale FAN Courier este dezvoltarea serviciilor de livrare prin lockere, ca răspuns la schimbarea comportamentului consumatorilor. Dacă în trecut livrarea door-to-door era dominantă, tot mai mulți clienți preferă flexibilitatea livrării la locker. Potrivit Profit.ro , compania are deja peste 2.700 de lockere operaționale și alte 400 în curs de instalare. Obiectivul pentru 2026 este atingerea unui prag de 4.000 de unități, cu o estimare că 25% din totalul livrărilor vor fi realizate prin intermediul FANbox. Investiția totală în acest sistem a ajuns la 40 de milioane de euro de la lansare, iar în 2026 se preconizează dublarea acesteia. În plus, compania pregătește achiziția a încă 1.000 de lockere, reflectând încrederea în creșterea livrărilor out of home . Modernizarea logisticii și investiții în tehnologie Conform Economedia , în 2025, FAN Courier a alocat aproximativ 40 de milioane de euro pentru investiții. Jumătate din sumă a mers către rețeaua de lockere, în timp ce restul a fost direcționat către dezvoltarea flotei auto (5,7 milioane euro), modernizarea HUB-urilor (12 milioane euro) și digitalizare (peste 2 milioane euro). Un proiect tehnologic important este noua bandă de sortare de la sediul central, marca Vanderlande, cu o capacitate de 30.000 de colete pe oră. Sistemul, cu o valoare totală de 14 milioane de euro, este destinat optimizării livrărilor către lockere și conectat direct la infrastructura logistică a companiei printr-un tunel dedicat. Compania a ajuns în 2025 la 9.500 de angajați, dintre care 300 sunt lucrători extracomunitari. FAN Courier intenționează să continue recrutarea de personal din afara României, din cauza dificultății de a găsi forță de muncă internă calificată. Potrivit conducerii, personalul extracomunitar s-a dovedit productiv, disciplinat și esențial în perioadele de vârf. Extindere regională și dezvoltare internațională În 2025, FAN Courier a consolidat operațiunile din Republica Moldova, Grecia, Bulgaria, Slovenia, Ungaria și Polonia. În 2026, compania va accelera extinderea în noi piețe, vizând Slovacia, Italia, Cehia și Austria. Investițiile în internaționalizare, care au ajuns la 15 milioane euro, urmează să se dubleze anul acesta. În Moldova, FAN Courier a raportat o cifră de afaceri de 2,78 milioane euro, 100 de angajați și o flotă de 80 de autovehicule. Au fost dezvoltate servicii precum Collect Point, s-a obținut statutul de destinatar agreat și s-a reorganizat rețeaua de livrare. Evoluția pieței și perspective pentru 2026 Adrian Mihai, CEO-ul companiei, a declarat că piața de curierat a crescut cu peste 10% în 2025, datorită avansului e-commerce-ului, mai ales în zona marketplace-urilor internaționale. Cu toate acestea, mediul fiscal instabil și majorarea costurilor au afectat comportamentul de consum, iar comercianții locali au expediat mai puțin. Pentru 2026, FAN Courier estimează o creștere de 15% a cifrei de afaceri, dar recunoaște că provocările sunt numeroase: scăderea consumului, riscurile fiscale, presiunile pe costuri, consolidarea pieței și lipsa forței de muncă. Compania intenționează să investească 35 milioane de euro în acest an: 17,5 milioane euro pentru rețeaua de lockere, 7 milioane euro pentru flotă, 5 milioane pentru HUB-uri și 3 milioane pentru digitalizare. FAN Courier este o companie antreprenorială fondată în 1998 de Felix Pătrășcanu , Adrian Mihai și Neculai Mihai , și a devenit liderul pieței de curierat din România. [...]

România, aproape de top 10 global – Pașaportul românesc permite acces în 178 de țări fără viză
Pașaportul românesc se clasează în 2026 pe locul 11 la nivel global , oferind acces fără viză sau cu viză la sosire în 178 de destinații, potrivit Profit.ro , care citează datele actualizate din Henley Passport Index . Acest clasament evaluează anual puterea pașapoartelor în funcție de mobilitatea internațională, folosind date oficiale furnizate de International Air Transport Association (IATA) . România, în topul celor mai valoroase pașapoarte din lume Clasarea pe locul 11 reprezintă un progres notabil pentru România, situând-o la doar un pas de top 10 și alături de țări ca Bulgaria și Monaco , care oferă același nivel de acces fără viză (178 de destinații). Această performanță reflectă atât stabilitatea diplomatică a țării, cât și încrederea altor state în sistemul românesc de documente de călătorie și control la frontieră. Top 15 cele mai puternice pașapoarte în 2026 (în funcție de numărul de destinații accesibile fără viză) Loc Țară/Țări Destinații fără viză 1 Singapore 192 2 Japonia, Coreea de Sud 188 3 Danemarca, Luxemburg, Spania, Suedia, Elveția 186 4 Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Norvegia 185 5 Ungaria, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Emiratele Arabe Unite 184 6 Croația, Cehia, Estonia, Malta, Noua Zeelandă, Polonia 183 7 Australia, Letonia, Liechtenstein, Regatul Unit 182 8 Canada, Islanda, Lituania 181 9 Malaysia 180 10 Statele Unite ale Americii 179 11 România, Bulgaria 178 12 Monaco 177 13 Chile 175 14 Cipru 174 15 Andorra, Hong Kong (Regiune Administrativă Specială) 171 După locul 15 urmează alte țări cu valori apropiate, precum Argentina, Brazilia, Israel, Barbados, etc. Ce înseamnă acest clasament pentru români? Pentru cetățenii români, acest loc înseamnă: Acces fără viză în toate țările UE și Spațiul Schengen Călătorii fără viză în Japonia, Coreea de Sud, Singapore și majoritatea statelor asiatice dezvoltate Intrare facilitată în America Latină, multe state africane și insule din Oceania Totuși, pentru unele destinații populare, cum sunt SUA , Canada sau Australia , este necesară obținerea unor autorizații electronice de călătorie, chiar dacă nu sunt considerate vize tradiționale. De ce contează Henley Passport Index? Henley Passport Index este considerat cea mai de încredere sursă globală pentru evaluarea libertății de circulație, fiind folosit de guverne, companii de migrație și cetățeni în deciziile privind relocarea sau investițiile. Indexul monitorizează 199 de pașapoarte și 227 de destinații și oferă o imagine clară a dinamicii globale a mobilității. Comparația cu alte pașapoarte din regiune evidențiază avantajele deținătorilor pașaportului românesc. Serbia se află pe locul 34 (136 de destinații), Ucraina pe 30 (143), iar Moldova abia pe 44 (120). În același timp, țări ca China (locul 59, cu 81 de destinații) sau India (locul 80, cu doar 55 de destinații) confirmă discrepanțele între zonele geopolitice în materie de libertate de circulație. [...]

Inflația din România a încheiat 2025 la 9,7% - încă un an peste ținta BNR
Inflația a încheiat 2025 la 9,7%, al cincilea an consecutiv peste ținta BNR - un nivel dublu față de cel din vară, în ciuda unei ușoare temperări lunare în decembrie, când creșterea prețurilor a fost de doar 0,22%, cea mai redusă din ultimele opt luni. Situația reflectă o combinație de factori: eliminarea plafoanelor de preț la energie , majorări de TVA și accize , dar și o economie în răcire, cu consum stagnant pe final de an, transmite Profit.ro . Evoluția inflației lunare și rata anuală Graficul inflației lunare arată o reducere treptată a ritmului de creștere a prețurilor în a doua parte a anului 2025, dar nivelurile rămân departe de perioada de stabilitate din anii 2015–2019. În paralel, rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la 6,5% de BNR din august 2024, un nivel ridicat comparativ cu alte țări din regiune, într-un efort de a ancora inflația. Cum au evoluat prețurile pe categorii Conform datelor INS , în 2025, prețurile de consum au crescut, în medie, cu 7,32% , cu diferențe majore între categoriile de produse și servicii: Alimente: +7,75% Mărfuri nealimentare: +10,48% Servicii: +11% În continuare, prezentăm o selecție a produselor și serviciilor cu cele mai mari scumpiri și cele mai relevante modificări de preț : Categorie Creștere (%) față de dec. 2024 Energie electrică +61,57% Bilete avion +17,99% Cafea +23,62% Carne de vită +11,80% Fructe proaspete +12,99% Restaurante, cafenele, cantine +14,21% Îngrijire medicală +13,96% Apă, canal, salubritate +13,66% Igienă și cosmetică +17,57% Cazare în hoteluri +10,58% Lapte de vacă +11,96% Zahăr -0,45% Cartofi -10,99% Fasole, leguminoase -4,10% Făină și mălai -0,40% Combustibili -1,19% Scăderile de preț au fost influențate în principal de un an agricol bun , în special la legume și cereale, dar nu au fost suficiente pentru a compensa creșterile majore din zona energiei și a serviciilor . Dobânzile și inflația: o ecuație complicată A doua diagramă relevă clar cum rata inflației a depășit constant ținta BNR (1,5–3,5%) începând cu 2021. Deși banca centrală a reacționat cu majorări de dobândă în 2022 și 2023, inflația nu a putut fi readusă în intervalul țintă, iar în 2025 s-a menținut aproape de 10%. Analiștii speră că în 2026, în contextul unui efect statistic favorabil și al unei cereri mai slabe, presiunile inflaționiste vor scădea, permițând o eventuală relaxare a politicii monetare . Totuși, persistă riscuri majore: eliminarea plafonului de preț la gazele naturale și posibila renunțare la plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază ar putea reaprinde spirala prețurilor . PE SCURT 2025 a fost încă un an dificil pentru stabilitatea prețurilor în România. Deși dinamica lunară a inflației a dat semne de temperare pe final de an, fundamentele rămân fragile, iar BNR pare din nou în situația de a rata ținta pentru al șaselea an consecutiv . Evoluția din 2026 va depinde în mare măsură de politicile fiscale, de comportamentul prețurilor administrate și de relansarea consumului intern. [...]

Trecerea Bulgariei la euro provoacă aglomerație în bănci; un client a adus trei canistre cu monede leva pentru schimb
Primele zile de la adoptarea monedei euro în Bulgaria au adus un val de tranzacții în numerar și cozi la ghișeele bancare, uneori absurde , informează Știrile PRO TV . Un caz devenit simbolic pentru haosul inițial este cel al unui bărbat care s-a prezentat cu trei canistre pline cu monede de leva pentru a le converti în euro. Petya Dimitrova , președinta Asociației Băncilor din Bulgaria, a confirmat pentru postul bTV că astfel de situații au generat întârzieri în sucursale și au îngreunat fluxul normal de lucru. Totuși, băncile au reușit să proceseze toate solicitările, fără a percepe comisioane pentru schimbul de numerar în primele 6 luni ale tranziției. Tranziția către moneda unică s-a dovedit a fi un test logistic fără precedent. În doar două zile lucrătoare, peste 240.000 de persoane au vizitat sucursalele bancare, fiind manipulate peste 30 de milioane de monede și bancnote , cu o greutate totală estimată la 150 de tone . Pentru a preveni colapsul operațional, băncile au decis ca: tranzacțiile de peste 30.000 leva (aprox. 15.380 euro) să necesite notificare prealabilă cu 3 zile lucrătoare; schimburile de peste 5.000 euro să fie însoțite de o declarație privind originea fondurilor , conform legislației împotriva spălării banilor; în ianuarie, să fie deschise peste 100 de sucursale și sâmbăta, pentru a evita aglomerările. La început, au existat și limitări temporare la retragerile de numerar de la bancomate , dar acestea au fost eliminate. Oficialii încurajează utilizarea plăților digitale ori de câte ori este posibil, pentru a degreva personalul bancar. Deși procesul a fost unul dificil, Dimitrova a subliniat că „sistemul bancar bulgar funcționează eficient, în ciuda presiunii uriașe” . Bulgaria a devenit oficial membră a zonei euro în ianuarie 2026, în timp ce România rămâne în afara acesteia, blocată de criterii fiscale neîndeplinite. [...]

Val de închideri de magazine ale brandurilor străine și din Hong Kong în China continentală - modelele de business nu mai țin pasul cu piața
Branduri străine și din Hong Kong își închid magazine din China continentală potrivit South China Morning Post , pe fondul unei noi runde de retrageri care lovește atât comerțul cu amănuntul, cât și piața spațiilor comerciale. Analistul Wang Tianshi, de la LeadLeo Research Institute din Shanghai, pune seria de închideri pe seama unui cumul de factori: modele de afaceri rămase în urmă și schimbări profunde în mediul macroeconomic. În opinia sa, multe branduri din Hong Kong și din străinătate operează încă în logica „vinde pe continent”, nu „creează pentru continent”, în timp ce comercianții locali emergenți se adaptează mai rapid la cererea și obiceiurile de consum. Un exemplu este Lane Crawford , lanț de magazine universale din Hong Kong, care ar urma să își închidă unitatea din Chengdu (provincia Sichuan) după 28 februarie. Potrivit analistului, există o nepotrivire de fond între modelul său de poziționare premium și stilul de viață al consumatorilor din China continentală, aflat într-o schimbare accelerată. Și Ikea a anunțat săptămâna trecută că șapte magazine din China continentală își vor înceta activitatea din 2 februarie, compania urmând să își mute accentul către deschiderea a peste 10 unități de format mic în următorii doi ani. Separat, producătorul german de lenjerie Triumph Group International își închisese, până la 31 decembrie, toate magazinele fizice de pe continent. [...]

Bugetul de apărare al SUA urcă spre 1.000 de miliarde de dolari pe an - ținta ar putea fi atinsă în 2026
Statele Unite sunt pe punctul de a depăși 1.000 de miliarde de dolari pe an la apărare , în contextul accelerării datoriei publice și al creșterii costurilor cu dobânzile. Textul subliniază că anul 2024 a fost primul din istorie în care plățile de dobândă ale unui guvern național pentru datoria sa au depășit 1.000 de miliarde de dolari, conform datelor Federal Reserve Bank of St Louis. În paralel, deși președintele Donald Trump a promis reducerea cheltuielilor federale și a declanșat un război comercial global, SUA ar adăuga acum 1.000 de miliarde de dolari la datoria națională la fiecare 71 de zile, față de 150 de zile în 2024, potrivit Comitetului Economic Mixt al Congresului SUA. Analiza descrie acest ritm drept cea mai rapidă acumulare a datoriei în timp de pace, fără semne clare de încetinire. Pe partea de apărare, administrația Trump a prezentat anul trecut un plan pentru atingerea unui buget de 1.000 de miliarde de dolari spre finalul anilor 2020, ulterior revizuit în sus la 1.500 de miliarde de dolari până în 2027. Cheltuielile militare ale SUA de anul trecut sunt estimate între 832 și 962 de miliarde de dolari, iar autorul notează că, în lipsa unei surprize majore, SUA ar putea deveni prima țară care cheltuie anual 1.000 de miliarde de dolari pentru armată, fie anul acesta, fie anul viitor. În același timp, unii observatori invocă reziliența economiei americane, cu o creștere anualizată a PIB de 4,3% în trimestrul al treilea al anului trecut, peste majoritatea economiilor dezvoltate. [...]

Raportul serviciilor daneze: competiția marilor puteri se intensifică în Arctica - Groenlanda, punct-cheie pentru avertizare timpurie
Raportul serviciilor daneze avertizează că rivalitatea marilor puteri se intensifică în Arctica iar, potrivit The Guardian , Groenlanda capătă o miză strategică tot mai mare, inclusiv pentru sistemele de avertizare timpurie ale Statelor Unite. În paralel, Donald Trump a amplificat presiunea publică asupra Danemarcei și Groenlandei înaintea discuțiilor, susținând pe rețelele sociale că doar SUA ar putea contracara amenințările invocate din partea Rusiei și Chinei. NATO: Spuneți Danemarcei să-i scoată de aici, ACUM! Două sănii trase de câini nu sunt de ajuns! Doar SUA pot!!! Trump a distribuit și un articol despre un raport al serviciilor daneze de informații, publicat luna trecută, care arată că Rusia, China și Statele Unite au interese divergente în Arctica , dar toate urmăresc să-și crească influența în regiune. Documentul subliniază că intensificarea competiției dintre marile puteri a atras atenție internațională semnificativă asupra Arcticii, în special pe fondul interesului tot mai mare al SUA pentru Groenlanda și al implicațiilor pentru securitatea națională americană. Raportul explică de ce Arctica este văzută la Washington drept o zonă critică de apărare: pentru SUA, regiunea reprezintă „prima și cea mai importantă linie de avertizare timpurie” în eventualitatea unui conflict major cu Rusia sau China. În acest context, radarele de la baza spațială Pituffik sunt descrise ca având un rol central în detectarea rachetelor ostile îndreptate spre teritoriul continental al SUA. În privința Rusiei, raportul notează că, deși Moscova se confruntă cu presiuni legate de războiul din Ucraina și cu o perspectivă economică în deteriorare, capabilitățile sale de bază în Arctica rămân „în mare parte intacte”. Rusia ar păstra inclusiv capacitatea de a desfășura rapid avioane de vânătoare și bombardiere în bazele sale arctice, ceea ce i-ar permite să lovească ținte occidentale în Arctica și Atlanticul de Nord „în scurt timp”. Totodată, serviciile daneze avertizează că Rusia ar putea reacționa la creșterea activității SUA și a Occidentului în Arctica prin demonstrații de forță „în moduri noi”, cu un comportament „din ce în ce mai imprevizibil și confruntațional”. Sunt menționate posibile răspunsuri agresive la exercițiile militare occidentale, inclusiv navigație periculoasă sau atacuri simulate. În ceea ce privește China , raportul precizează că, deși nu are în prezent prezență militară în Arctica, urmărește să dezvolte în următorii cinci până la zece ani o capacitate independentă de operare a navelor de suprafață și a submarinelor în apele arctice. Raportul mai anticipează extinderea cooperării arctice dintre Rusia și China în anii următori, în pofida intereselor lor conflictuale în regiune, inclusiv posibilitatea unor exerciții comune în Arctica rusă în 2026, ca semnal strategic către SUA și Occident. Pe scurt, raportul indică trei direcții care explică de ce Groenlanda devine un punct-cheie în ecuația de securitate din Arctica: creșterea interesului strategic al SUA și rolul bazei Pituffik în avertizarea timpurie; menținerea capabilităților militare ruse în regiune și riscul de acțiuni mai agresive; ambiția Chinei de a-și construi o capacitate navală arctică și de a coopera mai mult cu Rusia. În ansamblu, mesajul raportului danez este că Arctica intră într-o etapă de competiție mai dură între marile puteri, iar Groenlanda devine un nod strategic atât pentru descurajare, cât și pentru infrastructura de supraveghere și apărare. [...]

Honor Magic8 Pro, disponibil deja în România; telefonul apare în oferte înaintea lansării oficiale
Honor Magic8 Pro a apărut deja în ofertele retailerilor români, deși lansarea oficială în România nu a avut încă loc aflăm prin intermediul BF.ro . Modelul este disponibil în regim de precomandă, iar unele magazine îl listează complet cu preț, specificații și oferte promoționale, semnalând astfel o disponibilitate prematură față de debutul său comercial oficial. Acest flagship recent lansat la nivel internațional, Honor Magic8 Pro , vine echipat cu dotări de top, fiind gândit pentru utilizatorii exigenți. Printre specificațiile tehnice de bază se numără un ecran LTPO OLED de 6,71 inci cu rată de refresh de 120 Hz și protecție NanoCrystal Shield, procesor Snapdragon 8 Elite Gen5, 12 GB RAM și până la 1 TB stocare UFS 4.1. Sistemul foto este unul complex, cu un modul triplu pe spate ce include o cameră principală de 50 MP, un periscop tele de 200 MP cu zoom optic 3.7x și o cameră ultra-wide de 50 MP. Frontal, telefonul oferă o cameră duală de 50 MP și senzor 3D ToF. Telefonul rulează Android și promite 7 ani de actualizări majore , ceea ce îl plasează printre cele mai longevive opțiuni de pe piață la acest capitol. În ceea ce privește bateria, Magic8 Pro dispune de un acumulator de 6270 mAh, cu încărcare rapidă de 100W prin cablu și 80W wireless. Preț și disponibilitate în România (actualizat la 14 ianuarie 2026) Conform informațiilor prezentate de BF.ro, prețul oficial în România este deja afișat de un retailer important: Orange România : Preț : 6743 lei Disponibilitate : Precomandă Ofertă : Reducere de 200 EUR la achiziția cu abonament Alți distribuitori, inclusiv Amazon Germania, nu afișează momentan informații concrete privind stocurile sau prețul. Se recomandă și verificarea altor surse locale prin platforme de comparare de prețuri precum Compari.ro, în cazul în care apar oferte alternative sau reduceri. Funcții avansate care diferențiază modelul Conectivitate extinsă: 5G, Wi-Fi 7, Bluetooth 6.0, USB-C 3.2 Încărcare inversă, atât wireless cât și prin cablu Difuzoare stereo și senzori avansați pentru captură foto-video Culori disponibile: auriu, albastru, negru, alb Disponibil în variantă cu 12 GB RAM și 512 GB stocare (momentan) Faptul că Honor Magic8 Pro poate fi deja achiziționat sau rezervat în România înaintea lansării oficiale sugerează fie o strategie de distribuție accelerată, fie o flexibilitate a canalelor de retail locale , aspect care poate influența pozitiv vânzările inițiale, dar și percepția consumatorilor asupra brandului. [...]
