Știri economice și bursiere
Știri financiare de actualitate
Inițiativa referendumului pentru Unire promovată de susținătorii lui George Simion - Reacția dură a liderului Parlamentului de la Chișinău în context electoral
Majoritatea PAS nu va susține un referendum pentru Unire , iar inițiativa va fi tratată „ca pe o acțiune populistă”, potrivit HotNews.ro . Mesajul a fost transmis de Igor Grosu , liderul PAS și președintele Parlamentului de la Chișinău, după ce Vasile Costiuc (partidul „Democrația Acasă”) a anunțat că vrea să propună un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România. Invitat la o emisiune TV joi, 22 ianuarie 2026, Grosu a spus că, personal, ar vota pentru Unire, dar a subliniat că majoritatea parlamentară nu va sprijini demersul. El a argumentat că, în acest moment, un astfel de referendum nu ar avea șanse să treacă și ar putea afecta credibilitatea curentului unionist. „Noi o să o tratăm ca pe o acțiune populistă, pentru că la moment, în opinia noastră, orice referendum la acest subiect nu are șansă să treacă.” La începutul lunii ianuarie, Vasile Costiuc a declarat că va propune referendumul la prima ședință a Parlamentului din 2026, programată în februarie, după vacanța deputaților. Costiuc este prezentat drept un aliat important al liderului AUR, George Simion , care i-a susținut campania pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025. Întrebat despre Costiuc, Grosu a afirmat că au existat „personaje” care „au făcut afaceri din Idealul Unirii”. Contextul a fost amplificat de declarațiile președintei Maia Sandu din 12 ianuarie 2026, când a spus că ar vota pentru unirea cu România într-un eventual scrutin, dar a indicat drept prioritate integrarea în Uniunea Europeană. Sandu a motivat poziția prin presiunile exercitate de Rusia și a menționat că există o majoritate care sprijină parcursul european; articolul notează și că de la Moscova a venit o reacție la declarațiile sale. Din punct de vedere procedural, PAS deține 53 din cele 101 mandate, suficient pentru guvernare, însă un referendum de revizuire a Constituției presupune praguri suplimentare: inițierea necesită semnătura a cel puțin 34 de deputați și consultări largi în societate, condiții greu de atins fără consens politic. HotNews.ro mai arată că, potrivit ultimelor sondaje citate, susținerea pentru Unire „oscilează în jurul pragului de 40%”. [...]
Ambițiile lui Trump privind Groenlanda reaprind discuția despre protecționism financiar - Europa de Nord caută alternative la piața SUA
Marii investitori din Europa de Nord își reevaluează expunerea la activele din SUA , pe fondul tensiunilor geopolitice și al îngrijorărilor legate de finanțele publice americane, potrivit Economedia , care citează informații Reuters transmise de Agerpres. Șefi ai unor fonduri de pensii, un consilier important de investiții și un organism de vârf din sector au declarat că „primele de risc” asociate deținerilor de active americane au crescut. În acest context, lideri din industria pensiilor și responsabili de investiții din Finlanda, Suedia și Danemarca indică drept surse de incertitudine politica externă a SUA și nivelul datoriei, văzute ca riscuri pentru dolar, titlurile de stat americane și acțiuni. Miza este semnificativă, deoarece Europa de Nord găzduiește unele dintre cele mai mari fonduri de pensii din Europa, raportat la active. În plus, fondurile de pensii din regiune au făcut, în general, investiții mai consistente în SUA decât alte instituții similare de pe continent. În această săptămână, fondul suedez Alecta și fondul danez AkademikerPension au anunțat că au vândut sau sunt în curs de vânzare a titlurilor de stat americane din portofoliu. Deși ambele au precizat că deciziile nu au legătură cu evenimente recente, în piață au reapărut speculații privind un posibil „protecționism financiar” european, pe fondul discuțiilor legate de ambițiile președintelui Donald Trump privind Groenlanda . Totuși, ieșirea din investiții pe termen lung este un proces lent, iar SUA rămâne o destinație importantă pentru capital, datorită economiei și piețelor financiare dezvoltate, în condițiile în care bursa de la New York este aproape de un nivel record. În același timp, incertitudinile politice sunt descrise ca un factor de presiune asupra dolarului, care în 2025 s-a depreciat cu 10% față de principalele valute, iar unele instituții subliniază că nu își retrag capitalul din motive politice: Folksam a indicat că a vândut în 2024 titluri de stat americane parțial pentru a reduce riscurile înaintea alegerilor din SUA, iar un reprezentant al sectorului danez de asigurări și pensii a respins ideea „militarizării capitalului”. [...]
SUA vizează schimbarea regimului în Cuba până la sfârșitul anului - decizie anunțată în contextul tensiunilor diplomatice prelungite
Administrația Trump ar urmări o schimbare de regim în Cuba până la finalul lui 2026 , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal și preluate de The Times. Oficiali americani au descris guvernul cubanez drept „fragil”, iar economia, „în pragul colapsului”, pe fondul schimbărilor recente din Venezuela. Ce spune WSJ despre planul SUA și instrumentele de presiune Oficiali americani au declarat pentru The Wall Street Journal că administrația Trump nu ar avea, în acest moment, un plan concret pentru Cuba. În schimb, „atacul chirurgical” din ianuarie asupra Caracasului ar putea funcționa ca model și avertisment pentru Havana, potrivit relatării preluate de Digi24. În paralel, Washingtonul s-ar concentra pe identificarea unor membri ai regimului cubanez care ar simpatiza cu interesele americane, inclusiv prin întâlniri cu exilați cubanezi și grupuri civice din Miami și Washington, a relatat WSJ. În plan economic, SUA ar intenționa să crească presiunea asupra guvernului comunist cubanez prin oprirea aprovizionării cu petrol de care depinde populația, au spus oficiali americani de rang înalt pentru WSJ. Miza economică: dependența de petrolul venezuelean și criza din Cuba Schimbarea de regim din Venezuela este prezentată ca având efecte directe asupra Cubei, inclusiv prin diminuarea sprijinului pe care Caracasul l-a oferit istoric. Insula s-a bazat mult timp pe importuri subvenționate de petrol din Venezuela, un aranjament care a susținut economia cubaneză încă din perioada în care Hugo Chavez a ajuns la putere, în 1999. Pe acest fond, Cuba se confruntă cu „cea mai gravă criză din ultimul deceniu”, iar sancțiunile americane menținute de-a lungul deceniilor au contribuit la stagnarea economiei, la accentuarea dificultăților și la un exod masiv, potrivit articolului citat. În această logică, o eventuală limitare a fluxurilor de petrol ar amplifica presiunea economică internă, cu potențiale efecte asupra stabilității politice. Reacții publice și semnale diplomatice în regiune Donald Trump a transmis anterior, potrivit sursei, că regimul comunist din Cuba „pare că este gata să se prăbușească”. Într-o postare din 11 ianuarie, el a îndemnat autoritățile cubaneze să ajungă la o înțelegere, avertizând asupra întreruperii sprijinului economic. „Sugerez cu tărie să încheie o înțelegere. ÎNAINTE SĂ FIE PREA TÂRZIU”, a scris el, înainte de a adăuga că „NU VOR MAI FI PETROL SAU BANI” spre Cuba. Secretarul de stat Marco Rubio, de origine cubaneză-americană, a sugerat la rândul său o abordare mai dură, afirmând: „Nu suntem mari fani ai regimului cubanez” și adăugând că, dacă ar fi în guvern la Havana, „ar fi îngrijorat”, conform textului citat. În același timp, articolul notează semnale de solidaritate din partea Rusiei: ministrul rus de interne s-a întâlnit marți la Havana cu președintele Miguel Diaz-Canel, iar vizita a fost descrisă de Vladimir Kolokolțev drept având o „semnificație enormă”, potrivit unui comunicat al guvernului cubanez. Ce urmează: presiune sporită și rolul Comandamentului Sudic În plan operațional, șeful misiunii americane în Cuba, Mike Hammer, s-a întâlnit marți la Miami cu șeful Comandamentului Sudic al SUA pentru a discuta „situația din Cuba și Caraibe”, a anunțat ambasada pe platforma X, potrivit Digi24. Comandamentul Sudic este responsabil pentru forțele americane care operează în America Centrală și de Sud. În contextul descris de sursă, această structură a fost implicată în confiscări de petroliere care transportau petrol venezuelean și în atacuri asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri. Dacă Washingtonul va urmări efectiv o strategie de „strângere a șurubului” pe linia energiei, consecințele economice pentru Cuba ar putea deveni rapide, însă oficialii citați de WSJ subliniază că nu există, deocamdată, un plan concret anunțat public. [...]
Realme neo8 lansat oficial cu ecran Samsung Sky Screen 165Hz - model axat pe gaming cu procesor Snapdragon 8 Gen5
realme Neo8 a fost lansat oficial, cu ecran Samsung „Sky Screen” de 165Hz , potrivit Mobilissimo . Modelul este poziționat ca un telefon orientat spre gaming și vine cu o baterie de capacitate mare, plus un design „transparent” cu iluminare RGB, disponibil în gri, argintiu sau violet. Punctul central al lansării este ecranul: un panou Samsung Display descris drept „cel mai avansat”, realizat aparent special pentru realme. Este vorba despre un „Samsung Sky Screen” de 6,78 inci, cu rată de reîmprospătare de 165Hz și material luminescent M14, cu luminozitate de vârf declarată de până la 6.500 niți. În plus, la 3.800 niți, producătorul indică o acoperire DCI-P3 de 103% (standard de spațiu de culoare folosit în industrie pentru redarea culorilor). La interior, telefonul folosește Snapdragon 8 Gen5 (3 nm) și până la 16 GB RAM, cu stocare de până la 1 TB. Pe zona de gaming, realme Neo8 include funcții precum Bypass Charge (alimentare directă pentru a reduce încălzirea și uzura bateriei în timpul jocului) și un „GT Performance Engine” pentru eficiență și performanță; compania susține că poate atinge 165Hz în Call of Duty Mobile și că are un mod „PC handheld” pentru rularea locală a unor jocuri de PC, prin compatibilitate cross-platform cu titluri licențiate oficial. Prețul de pornire anunțat este de 320 de euro în China. Specificații cheie (conform sursei) Ecran: OLED LTPS Samsung 6,78 inci (2772 x 1272 pixeli), 165Hz, DC dimming, sticlă Crystal Armor Procesor: Snapdragon 8 Gen5 (3 nm), GPU Adreno 840 Memorie: 12 GB / 16 GB RAM LPDDR5X; stocare 256 GB / 512 GB / 1 TB (UFS 4.1) Sistem de operare: Android 16 cu realme UI 7.0 Camere spate: 50 MP (Sony IMX896, OIS, f/1.8) + 8 MP ultra-wide (f/2.2) + 50 MP telefoto periscop (JN5, 3,5x, f/2.8); video HDR până la 4K 60 fps Cameră frontală: 16 MP (Sony, f/2.45); video până la 1080p Securitate și senzori: amprentă ultrasonică 3D în ecran, infraroșu Dimensiuni și greutate: 162 × 77,07 × 8,3 mm; 215 g Rezistență: IP66 + IP68 + IP69 Audio: USB Type-C, difuzoare stereo, Hi-Res Conectivitate: 5G SA/NSA, Wi‑Fi 7, Bluetooth 5.4, NFC, Dual SIM (nano + nano) și multiple sisteme de navigație (inclusiv GPS, Galileo, GLONASS) Baterie: 8.000 mAh (tipică), încărcare rapidă 80W pe fir [...]
Dacia Bigster generează un volum crescut de vânzări în Germania - cifrele indică o susținere crucială pentru marca românească
Dacia Bigster a susținut creșterea vânzărilor mărcii în 2025 , iar lansarea modelului a avut un impact vizibil inclusiv în Germania, potrivit GSP.ro . Publicația notează că interesul pentru Bigster a contribuit la scumpirea modelului, care pornește de la 23.000 de euro, și că alte modele din gamă au resimțit efectul popularității noului SUV. În declarații preluate de GSP.ro, Frank Marotte, șeful vânzărilor și marketingului Dacia din 2025, a vorbit despre efectul Bigster asupra rezultatelor companiei și despre posibilul transfer de clienți de la Duster și Jogger, în contextul scăderilor raportate de acestea. Articolul menționează că Marotte a descris Bigster drept „un succes dramatic al companiei”, conform Profit.ro . „Nu avem calcule făcute, este prea devreme de la lansarea lui Bigster pe piață, urmează să facem toate analizele privind gradul de canibalizare dintre modelele Dacia. Jogger nu a avut cel mai bun rezultat, cu -23,6%, dar a reușit să obțină un grad ridicat de satisfacție a clienților. Fără vânzările Bigster, nu am fi crescut în acest an. Asta este în relație directă cu dimensiunea pieței de retail. Pentru că în termeni de performanță, cota noastră de piață pe toate canalele au crescut ușor cu 0,1%.” Potrivit datelor oficiale transmise de Dacia , citate în articol, trei modele - Sandero, Jogger și Duster - au înregistrat scăderi în 2025, în timp ce Spring a avut o creștere mare, dar cu un impact mai mic asupra rezultatului final, din cauza volumului. În același timp, Bigster, aflat în primul an de existență, ar fi „salvat” rezultatele, cu peste 67.000 de unități vândute, ceea ce a dus la o creștere de circa 3% pentru Dacia în 2025, până la un total de 697.000 de vehicule (aproximativ 21.000 în plus față de 2024). Pe scurt, elementele punctate în material despre efectul Bigster asupra gamei și vânzărilor Dacia sunt: Bigster a contribuit la creșterea vânzărilor mărcii în 2025 și la un plus de circa 3% la nivel anual. Modelul a depășit 67.000 de unități vândute în primul an, pe fondul unei piețe de retail relevante pentru evoluția mărcii. Duster și Jogger sunt menționate ca modele posibil afectate de „canibalizare” (transfer de cerere în interiorul gamei), iar Jogger este indicat cu un recul de -23,6%. Prețul de pornire menționat pentru Bigster este de 23.000 de euro. [...]
Telefon rezistent și autonomie reală de 3 zile - Magic8 Lite, recomandat de Android Headlines
HONOR Magic8 Lite a fost inclus în selecția „Editor’s Choice” realizată de publicația Android Headlines , una dintre cele mai vizibile surse tech internaționale. Smartphone-ul a fost elevat pentru combinația dintre rezistența fizică avansată și autonomia extinsă – două criterii care lipsesc adesea în zona mid-range. Potrivit publicației, Magic8 Lite se remarcă prin „autonomie excelentă” și „o ofertă excelentă la acest nivel de preț”. Testele menționate indică o performanță peste așteptări în condiții de utilizare intensă, iar editorii au concluzionat că „acoperă toate funcțiile esențiale și oferă câteva caracteristici pe care foarte puține telefoane din această gamă de preț le includ”. Construcție și durabilitate peste medie Smartphone-ul vine cu certificări SGS pentru rezistență la șocuri, apă și praf (Triple Resistant Premium Performance și 5-Star Comprehensive Reliability). Producătorul afirmă că telefonul supraviețuiește căderilor de până la 2,5 metri, fiind protejat de tehnologia Ultra-Bounce Anti-Drop, materiale non-newtoniene și sticlă securizată. La capitolul etanșeitate, Magic8 Lite bifează IP68 și IP69K, cu structură internă în 3 straturi pentru protecție împotriva apei și umezelii. Baterie de 7.500 mAh și autonomie de până la 3 zile HONOR susține că bateria pe bază de siliciu-carbon oferă până la 3 zile de utilizare obișnuită, cu un ciclu de viață extins pe 6 ani. Printre cifrele oficiale comunicate: 49,1 ore de muzică, 22,2 ore de video online și 15,7 ore de gaming la o singură încărcare. În plus, încărcarea rapidă de 66W poate deveni esențială pentru utilizatorii care vor mai puțin timp la priză. Specificații tehnice și foto HONOR Magic8 Lite este dotat cu o cameră principală de 108 MP, cu senzor mare de 1/1.67” și stabilizare OIS + EIS. Modul foto e completat de un set de funcții AI pentru editare direct din telefon: AI Eraser, AI Cutout, AI Outpainting etc. Display-ul este un OLED de 6,79 inci cu rezoluție 1.5K, refresh rate de 120 Hz, HDR până la 6.000 niți și raport ecran-corp de 94,6%, datorită marginilor subțiri (1,3 mm). Ecranul are și funcții pentru protecția ochilor. Platformă hardware și stocare La interior, telefonul folosește un Snapdragon 6 Gen 4, cu o creștere de +29% GPU și +11% CPU față de generația anterioară. RAM-ul combinat ajunge la echivalentul a 16 GB (8 GB RAM + 8 GB virtual prin HONOR RAM Turbo), iar spațiul de stocare urcă până la 512 GB. Telefonul este deja disponibil în România prin partenerii oficiali HONOR. Prețul nu a fost comunicat public în acest moment. [...]
Întâlnire trilaterală între SUA, Ucraina și Rusia la Abu Dhabi - primele discuții directe în războiul din Ucraina după aproape 4 ani
SUA, Ucraina și Rusia au programată vineri la Abu Dhabi prima discuție trilaterală din război , potrivit HotNews.ro , după întâlnirea de la Moscova dintre Vladimir Putin și emisarii lui Donald Trump și după convorbirea Trump–Zelenski de la Davos. Întâlnirea are loc pe 23 ianuarie 2026 și este prezentată ca un pas rar în format tripartit, în condițiile în care, de la invazia Rusiei din 2022, contactele directe și formulele de negociere au fost fragmentate. Miza imediată este stabilirea unui cadru de discuții pe securitate, dar și clarificarea pozițiilor pe dosarele considerate „blocante”, în special teritoriul. Ce spune Zelenski: Donbasul, în centrul discuțiilor Volodimir Zelenski a declarat vineri dimineața că discuțiile din Emiratele Arabe Unite se vor concentra pe statutul regiunii Donbas, din estul Ucrainei. El a indicat că tema va fi abordată din perspectiva celor trei părți și a sugerat că rezultatul rămâne incert. „Este un pas, sperăm, spre încheierea războiului, dar se pot întâmpla lucruri diferite”. Zelenski a mai spus că a discutat despre Donbas și cu Donald Trump, joi, la Davos. Totodată, liderul ucrainean a afirmat anterior că el și Trump au „finalizat garanțiile de securitate” pentru Ucraina și au discutat despre rachete suplimentare de apărare antiaeriană, necesare pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, notează BBC, citat de HotNews.ro. Cine participă și cum a fost pregătită reuniunea Kievul a anunțat că trimite la Abu Dhabi pe Rustem Umerov , descris drept negociatorul principal, și pe Kirilo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski. Întâlnirea a fost confirmată în primele ore ale dimineții de vineri, după discuțiile de la Kremlin dintre Vladimir Putin, trimisul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Din partea Rusiei, consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că discuțiile de la Moscova au durat aproximativ patru ore și au fost „utile din toate punctele de vedere”, iar ulterior „s-a convenit” ca prima reuniune a unui grup de lucru trilateral pe securitate să aibă loc la Abu Dhabi. El a precizat că generalul Igor Kostiukov, directorul agenției de informații militare GRU, va conduce echipa rusă la discuțiile privind securitatea. În paralel, Ușakov a afirmat că trimisul pentru investiții Kirill Dmitriev urmează să se întâlnească separat cu Steve Witkoff pentru a discuta probleme economice, indicând că agenda include și un canal distinct pentru teme economice, pe lângă dosarul de securitate. Linia roșie a Moscovei și punctele de blocaj Rusia a avertizat că o pace durabilă nu va fi posibilă fără rezolvarea problemelor teritoriale. Ușakov a invocat „formula convenită la Anchorage”, susținând că, fără o soluție pe această temă, „nu există nicio speranță” pentru o înțelegere pe termen lung, în timp ce nu a semnalat un progres major în urma discuțiilor de la Moscova. În relatarea preluată de HotNews.ro, un obstacol major rămâne cererea lui Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl deține încă în regiunea estică Donețk, cerere pe care Zelenski a refuzat-o. Rusia mai cere ca Ucraina să renunțe la ambiția de a adera la NATO și respinge orice prezență a trupelor NATO pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace. Pe fond, discuțiile vin într-un moment dificil pentru Ucraina, descris drept „cea mai grea iarnă” de la începutul războiului, pe fondul atacurilor rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice, cu întreruperi de curent și probleme de încălzire în mai multe orașe. Dimensiunea politică: presiune americană și tensiuni cu Europa HotNews.ro consemnează că demersul este parte din eforturile lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, iar Trump a declarat miercuri că Putin și Zelenski ar fi „proști” dacă nu reușesc să ajungă la o înțelegere. În același timp, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni se vor întâlni față în față, iar Zelenski a spus că discuțiile ar urma să dureze două zile. În plan european, acordul pentru discuțiile trilaterale vine după ce Zelenski și-a criticat aliații europeni într-un discurs la Davos, acuzând lipsa de acțiune. Ulterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins criticile și a afirmat că UE este „cel mai mare susținător al Ucrainei”, indicând că în ultimii patru ani ar fi fost acordate peste 193 de miliarde de euro și că ar urma să se adauge încă 90 de miliarde de euro pentru următorii doi ani, potrivit declarațiilor citate de HotNews.ro. În acest context, reuniunea de la Abu Dhabi este relevantă nu doar ca format diplomatic rar, ci și ca test al capacității Washingtonului de a împinge negocierile spre un cadru concret, în condițiile în care pozițiile pe teritoriu și garanțiile de securitate rămân, cel puțin public, divergente. [...]
Sinteză financiară – 23 ianuarie 2026: dobânzi stabile, activitate moderată pe piețele monetare și continuarea licitațiilor de titluri de stat
Ratele dobânzilor interbancare ROBOR și ROBID au rămas aproape neschimbate față de ziua precedentă , menținându-se în jurul nivelului de 5,60 – 6,16% în funcție de maturitate. Pe termen de 3 luni, ROBOR a fost cotat la 5,90%, în timp ce ROBID s-a situat la 5,60%. Aceste valori reflectă o ușoară stabilizare a condițiilor de lichiditate din piață, fără intervenții semnificative din partea Băncii Naționale a României. 1. Dobânzile pe piața monetară interbancară ROBOR la 3 luni : 5,90% (neschimbat față de 22 ianuarie) ROBOR la 6 luni : 6,02% IRCC pentru T3 2025 : 5,68% Volumele tranzacționate au fost în scădere în ianuarie față de luna precedentă. Pe 22 ianuarie s-au înregistrat: 1.858,7 mil. lei în stocuri de depozite , la o rată medie de 5,70% 175,2 mil. lei tranzacții , cu o rată medie de 5,51% 2. Politica monetară BNR BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024, iar la ultima ședință din 19 ianuarie 2026 nu a fost semnalată vreo modificare. Facilitățile: Creditare : 7,50% Depozit : 5,50% 3. Operațiuni monetare ale BNR Cele mai recente licitații REPO: 30 iunie 2025: 1.500 mil. lei, dobândă 6,50% 23 iunie 2025: 7.500 mil. lei, dobândă 6,50% 4. Piața valutară interbancară În decembrie 2025: Cumpărări de la clienți : 3.011,1 mil. euro Vânzări către clienți : 3.079,4 mil. euro Total volum mediu zilnic : 3.415,1 mil. euro 5. Titluri de stat – licitații recente (primară) 26 ian. 2026 , obligațiuni scadente în 2040 : 267 mil. lei adjudecați, cu un randament mediu de 6,90% și rată cupon de 7,25% Obligațiuni cu scadență în 2033 : 700 mil. lei adjudecați, randament mediu 6,68% , cupon 7,50% 6. Operațiuni de preschimbare titluri (exchange) 23 ianuarie 2026 , titluri cu scadențe diverse: 330,7 mil. lei pentru titluri scadente în 2031, randament 6,50% 231,1 mil. lei pentru titluri cu scadență în 28 ianuarie 2026 111,5 mil. lei pentru cele cu scadență în 22 aprilie 2026 7. Piața secundară interbancară 22 ianuarie 2026 : 218 tranzacții în lei, volum total 4.991,8 mil. lei Decembrie 2025 : volum mediu zilnic mai ridicat, 6.717 mil. lei 8. Titluri de stat – rate de referință (fixing la ora 12:00, 22 ianuarie 2026) Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 6,01 5,70 12 luni 6,13 5,82 3 ani 6,30 6,10 5 ani 6,47 6,30 10 ani 6,77 6,57 PE SCURT: Piața financiară internă se menține stabilă în prima lună a anului, cu dobânzi constante și activitate moderată în tranzacții. BNR rămâne în poziție de așteptare, fără modificări de dobândă, în timp ce statul român continuă finanțarea prin titluri de stat, cu randamente între 6,5% și 7,5% pentru scadențe medii și lungi. [...]
Taiwan alocă 1,25 trilioane TWD (~39,6 miliarde USD) pentru achiziția de drone militare - oportunități pentru producătorii locali în contextul modernizării apărării
Taiwan ia în calcul achiziția a peste 200.000 de drone de la producători locali , în cadrul unui buget special de 1,25 trilioane dolari taiwanezi (TWD), relatează TechNews.tw . Potrivit publicației, dronele (vehicule fără pilot) sunt unul dintre cele șapte capitole ale „planului de întărire a rezilienței defensive și a capabilităților asimetrice”, iar pe lângă modele cumpărate de la furnizori americani precum Anduril , o parte semnificativă ar urma să fie contractată din Taiwan. Contextul este accelerarea modernizării apărării după izbucnirea războiului Rusia–Ucraina, conflict care a evidențiat rolul dronelor în operațiuni de recunoaștere și lovire. Taiwan a creat în august 2022 o „echipă națională” pentru drone și un centru de cercetare-dezvoltare la Chiayi, cu obiectivul de a integra lanțul industrial local și de a folosi comenzi militare pentru a ajuta companiile să atingă volum (economii de scară) și să maturizeze producția. În prima rundă de licitații pentru „drone militare pe standard comercial” (platforme comerciale adaptate cerințelor militare), Ministerul Apărării a avut 13 ofertanți, iar în august 2024 au fost anunțați patru câștigători, cu contracte totale de circa 6,887 miliarde TWD. Companiile menționate ca adjudecatare au fost: Evergreen Aviation Technologies (tip „naval” pentru supraveghere/recunoaștere) Chih Fei Technology (tip „terestru” pentru supraveghere/recunoaștere) Coretronic Intelligent Robotics (tip „micro” și tip pentru supraveghere/recunoaștere) MiTAC Information Technology (tip „micro” pentru achiziția țintei și tip „micro tactic”) În august 2025, aceleași patru companii au primit un al doilea contract, iar în noiembrie a fost lansată o nouă cerere publică pentru achiziția a 48.750 de drone în 2026–2027, împărțite în cinci tipuri (A–E) definite prin distanță de control și performanțe (de exemplu, multirotor cu peste 6 km sau peste 25 km, aripă fixă cu autonomie și timp de zbor minim, respectiv aripă fixă cu decolare/aterizare verticală). TechNews.tw notează că livrările pentru loturile anterioare (3.000 de unități și cele 48.750 planificate) sunt programate până la finalul lui 2027, ceea ce pune presiune pe capacitatea de producție; dacă bugetul special va fi aprobat, cererea de „peste 200.000” de drone ar putea depăși posibilitățile celor patru câștigători inițiali, deschizând competiția și pentru ceilalți nouă ofertanți din prima rundă. [...]
Zelenski acuză Europa că e „rătăcită” și slabă în fața amenințărilor globale – apel la unitate și acțiune
Volodimir Zelenski critică dur pasivitatea Europei în fața amenințărilor globale, acuzând liderii europeni că încearcă mai degrabă să-l convingă pe Donald Trump să-i ajute, decât să acționeze unitar și hotărât în apărarea libertății. Într-un discurs ferm susținut joi, 22 ianuarie 2026, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei a spus că, în contextul în care războiul cu Rusia durează de aproape patru ani, Europa pare „rătăcită” și incapabilă să-și asume un rol de lider global. Zelenski a afirmat că Europa rămâne „mai degrabă o noțiune geografică și istorică, decât o forță politică reală” și a ironizat modul în care unii lideri europeni se refugiază în lozinci fără a avea un plan clar sau voință strategică. „Unii europeni sunt cu adevărat puternici, e adevărat, dar mulți spun doar ‘trebuie să fim fermi’ și apoi așteaptă ca altcineva să le spună cât de mult trebuie să fie fermi, de preferat până la alegeri”, a spus președintele ucrainean. El a dezvăluit că vor avea loc întâlniri trilaterale în Emiratele Arabe Unite, vineri și sâmbătă, cu participarea Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Zelenski a precizat că Rusia „va trebui să fie pregătită pentru compromisuri” dacă dorește cu adevărat încheierea războiului. Informația a fost transmisă în cadrul discursului său, relatat de CNBC . Criticile lui Zelenski au vizat și maniera în care liderii europeni gestionează situațiile globale, precum conflictul din Fâșia Gaza sau protestele reprimate violent în Iran. El a spus că aceste probleme au fost „amânate” din cauza atenției excesive acordate poziției lui Trump privind Groenlanda. Președintele ucrainean a descris această lipsă de acțiune ca o repetare a acelorași greșeli: „Este ca Ziua Cârtiței. Anul trecut am spus aici că Europa trebuie să învețe să se apere. A trecut un an și nu s-a schimbat nimic”. În contextul amplificării discuțiilor despre extinderea prezenței americane în Groenlanda, Zelenski a criticat dur trimiterea a doar „30 sau 40 de soldați” de către țările NATO pe insulă, considerând gestul „pur simbolic și ineficient”. În opinia sa, acest tip de reacție trimite un mesaj slab nu doar către Moscova și Beijing, ci chiar și către Danemarca, țară suverană în ceea ce privește Groenlanda. Zelenski a avut și o întâlnire privată cu Donald Trump înaintea discursului, menționând că discuția a fost „bună”, dar că Trump „nu va asculta această Europă” atâta timp cât ea nu acționează unitar și hotărât. Mesajul său a fost clar: Europa trebuie să devină o forță globală în sine, nu doar o entitate care reacționează cu întârziere. [...]
SUA obțin control militar extins în Groenlanda - NATO semnează acordul, dar detaliile rămân clasificate
Statele Unite vor obține libertate strategică sporită în Groenlanda , în cooperare cu NATO, conform unui acord-cadru convenit recent între Donald Trump și Mark Rutte , dar detaliile acestuia sunt învăluite în ambiguitate, iar reacțiile autorităților din Groenlanda și Danemarca reflectă incertitudine și prudență. Acordul, prezentat de președintele Trump ca fiind „mult mai generos” decât cele anterioare și valabil „pe termen nelimitat”, ar permite Statelor Unite să desfășoare activități militare extinse pe teritoriul Groenlandei, fără a plăti costuri suplimentare, cu excepția sistemului antirachetă Golden Dome . Potrivit declarațiilor lui Trump la întoarcerea de la Davos, SUA vor putea face „ceea ce doresc” în regiune, în cooperare cu NATO, dar a refuzat să ofere detalii clare despre ce presupune acest „acord-cadru”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența acordului, dar a pus accentul pe cooperarea militară și consolidarea securității în Arctica. El a declarat, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că vor urma consultări cu comandanții NATO pentru a determina cerințele suplimentare de securitate și și-a exprimat încrederea că primele măsuri vor fi implementate chiar în 2026. Rutte a subliniat că eforturile din Arctica nu vor afecta sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că Trump va respecta înțelegerea convenită , potrivit HotNews.ro . Planul discutat include actualizarea acordului de apărare din 1951, care deja permitea SUA să construiască baze militare în Groenlanda, dar noile prevederi ar extinde capacitatea operațională americană. Printre punctele-cheie ale înțelegerii se numără stabilirea unor „zone de apărare” , care ar urma să fie controlate direct de SUA. Aceste zone ar urma să funcționeze după modelul bazelor britanice suverane din Cipru. Surse citate de Axios și New York Times afirmă că obiectivul SUA este atingerea unui control strategic permanent asupra regiunii arctice, cu costuri reduse. În plus, este inclusă și amplasarea sistemului antirachetă Golden Dome , precum și contracararea influenței Rusiei și Chinei în regiune. Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va fi nevoie de forță pentru ca SUA să-și atingă scopurile și a renunțat, pentru moment, la impunerea de taxe vamale împotriva țărilor europene care se opuneau unui control american asupra insulei. Totuși, întrebat dacă SUA vor obține suveranitate asupra unor părți din Groenlanda, Trump a răspuns vag și a promis detalii suplimentare „în două săptămâni”, o formulă repetată des în discursul său. „Avem multe lucruri grozave în acord”, a afirmat președintele, citat de Digi24.ro . Autoritățile din Groenlanda au reacționat cu surprindere și scepticism. Premierul Jens-Frederik Nielsen a declarat într-o conferință de presă că nu a fost informat despre conținutul acordului și a avertizat că doar Groenlanda și Danemarca au dreptul legal de a încheia tratate privind teritoriul insulei. El a numit suveranitatea teritorială o „linie roșie” pentru autoritățile locale. Poziția oficială este susținută și de guvernul de la Copenhaga: prim-ministra Mette Frederiksen a transmis că Danemarca va continua dialogul cu aliații, dar orice decizie privind securitatea în Arctica trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului. Elemente esențiale din acordul-cadru propus Element Detalii Durata Pe termen nelimitat Controlul SUA Posibilitatea de a crea „zone de apărare” Participarea NATO Implicare activă în securitatea Arcticii Scut antirachetă Instalarea sistemului Golden Dome Costuri Minime pentru SUA, conform lui Trump Model de referință Baze britanice din Cipru Status juridic Încă neclar; fără semnătură groenlandeză Posibile consecințe Creșterea tensiunilor diplomatice dacă Groenlanda și Danemarca nu vor fi implicate oficial. Consolidarea poziției SUA în regiunea arctică în fața Rusiei și Chinei. Transformarea Groenlandei într-un punct strategic esențial pentru NATO. Presiuni interne în Danemarca privind transparența acordurilor internaționale. [...]
Marques Brownlee testează VERTU Agent Q, telefon de lux de 5.380 $ - între specificații de flagship și prețul exclusivității
Un telefon Vertu de lux a costat 5.380 de dolari în testul realizat de Marques Brownlee, care descrie dispozitivul ca pe un amestec de specificații de vârf, materiale premium și promisiuni greu de verificat despre „agent AI”, relatează YouTuber-ul. Prețul și poziționarea: „AI agent phone for entrepreneurs” Brownlee pornește de la o listă de specificații care, în mod obișnuit, ar sugera un telefon de 800-1.500 de dolari în 2026: chipset Snapdragon 8 Elite, 1 TB stocare, 16 GB RAM, ecran AMOLED de 120 Hz (1080p), baterie de 5.565 mAh, încărcare rapidă la 65 W și trei camere (50 MP principală, 50 MP ultra-wide, 64 MP telefoto). În schimb, spune că a plătit 5.380 de dolari, la care s-au adăugat taxe și transport, pentru un model numit VERTU Agent Q , încadrat de companie în zona „ultra luxury”. În același context, autorul menționează că pe site-ul Vertu apar și alte produse la prețuri mai mari (inclusiv telefoane de 7.000, 9.000, 20.000, 35.000 și 50.000 de dolari), precum și accesorii scumpe, cum ar fi o „periuță de dinți inteligentă” de 370 de dolari. „Este poziționat ca primul «AI agent phone for entrepreneurs» din lume.” Hardware și compromisuri: design distinct, dar fără funcții uzuale Dincolo de preț, Brownlee descrie telefonul ca având o identitate vizuală puternică, cu o formă „în V” repetată pe față, spate și în zona difuzoarelor frontale. Spatele este îmbrăcat în piele roșu-vișiniu (piele de vițel), cu cusături care „înfășoară” telefonul, iar rama este din oțel inoxidabil, cu șuruburi vizibile. O particularitate practică este poziționarea portului USB-C în partea de sus, nu jos, din cauza modului în care este aplicată pielea pe carcasă. Un alt element distinctiv este existența a două „aripi” pe spate care se deschid și expun două tăvițe pentru cartele SIM, fără a fi nevoie de o cheiță. În același timp, Brownlee notează compromisuri importante pentru un telefon din această zonă de preț: lipsa încărcării wireless și lipsa oricărui rating IP (adică nu există o certificare oficială pentru rezistență la apă și praf). Deși telefonul este mai greu decât unul obișnuit (aproximativ cu 20%, potrivit autorului), acesta spune că senzația de „substanțial” poate fi percepută ca un plus, dar nu suficient pentru a justifica diferența de preț. Camerele și afirmațiile de marketing: promisiuni greu de susținut La nivel de configurație, telefonul are trei camere, însă Brownlee spune că experiența devine „mai amuzantă” pe măsură ce verifică detaliile. El observă că obiectivul principal pare „mai zoomat” decât de obicei (35 mm echivalent, față de aproximativ 24 mm la multe telefoane). Autorul critică și afirmațiile de pe site despre „primul zoom mecanic real” și despre o „diafragmă variabilă mecanică” (f/1.59 până la f/4). În utilizare, el spune că nu găsește indicii ale unui zoom optic variabil și că „slider”-ul de diafragmă din modul portret pare să aplice doar estompare software (blur artificial), fără schimbări corespunzătoare în parametri precum timpul de expunere sau ISO. În plus, Brownlee menționează că senzorul principal ar fi Sony IMX906, pe care îl asociază cu modele din zona sub 500 de dolari, argumentând că, în acest caz, compania pare să mizeze mai mult pe „poveste” decât pe componente. „Agentul AI” și serviciul de concierge: test practic, rezultate amestecate Elementul central de diferențiere, potrivit clipului, este „agentul AI”, accesat printr-un buton lateral descris ca o „cheie rubinie”, care deschide aplicația VERTU Concierge . Acolo, utilizatorul poate interacționa cu un asistent AI sau cu un asistent uman, într-un model de tip concierge (serviciu care preia solicitări precum rezervări sau comenzi), similar ca idee cu beneficiile oferite de unele carduri premium. Brownlee testează serviciul cerând, între altele, să i se comande un tricou de pe MKBHD.com. Spune că agentul a purtat o conversație completă, a cerut mărimea și adresa și a plasat comanda în numele lui, însă semnalează și aspecte neclare: suma comunicată pentru plată nu corespundea prețului tricoului menționat de el, iar procesul de plată a implicat trimiterea banilor prin PayPal și apoi transmiterea unei capturi de ecran ca dovadă. În finalul fragmentului furnizat, autorul mai notează că i s-a cerut timp suplimentar pentru finalizarea tranzacției, cu o referință explicită la ora 10:00, ora Beijingului, ceea ce sugerează o operare dependentă de program și fus orar, nu un serviciu complet „instant” sau automatizat. [...]