România ajunge la cel mai mare preț al energiei electrice din Europa pe piața spot - canicula și lipsa capacităților de stocare împing importurile și scumpesc seara

România intră luni în vârful scumpirilor la electricitate din Europa , pe fondul caniculei și al dezechilibrelor dintre producția din timpul zilei și consumul de seară, potrivit Digi24 . Miza economică este directă: volatilitatea ridicată din piață împinge în sus prețul mediu care, în timp, se reflectă în costurile suportate de consumatori, chiar dacă facturile nu sunt calculate pe intervale orare. În piața spot ( Piața pentru Ziua Următoare – PZU ), Digi24 notează că luni seara prețul ar urma să depășească 4.200 lei/MWh, echivalentul a 4,2 lei/kWh. Tot pentru luni, prețul mediu PZU de la București este indicat la 1.171 lei/MWh (224 euro/MWh), pe baza datelor Operatorului Pieței, citate de economica.net, nivel prezentat ca fiind cel mai ridicat din Europa; Ungaria ar urma să fie pe locul al doilea, la o diferență de un euro. Comparativ, aceeași sursă citată în material indică prețuri de 90 euro/MWh în Bulgaria și 87 euro/MWh în Grecia, ceea ce plasează România la un nivel de circa două ori și jumătate peste aceste piețe în ziua respectivă. De ce se scumpește: caniculă, producție afectată și lipsa stocării Explicația avansată în material combină factorii meteo cu limitări structurale ale sistemului energetic. Temperaturile extreme reduc randamentul panourilor fotovoltaice, iar centralele nucleare „se pot opri”, în timp ce debitul Dunării este descris ca fiind semnificativ sub mediile multianuale, cu impact asupra producției hidro. Peste acest context se suprapune problema stocării: Ciprian Cherciu, expert în energie citat de Digi24, spune că diferențele mari dintre prețurile mici din timpul zilei și cele foarte mari de seară sunt amplificate de lipsa bateriilor de stocare, ceea ce duce la importuri atunci când producția fotovoltaică scade. „Problema nu este că energia e foarte ieftină în timpul zilei, ci că este foarte scumpă seara. Acest lucru se întâmplă pentru că nu avem capacități de stocare.” Surplus la prânz, importuri seara: mecanismul care împinge prețul Cherciu arată că la prânz o parte importantă din energia produsă provine din hidrocentrale și din fotovoltaic, inclusiv de la aproximativ 400.000 de prosumatori. Surplusul injectat în rețea coboară prețurile, dar fără sisteme de stocare energia ieftină nu poate fi „mutată” către orele de vârf, când consumul crește, iar România ajunge să importe. În acest context, expertul susține că România este mult în urma altor state europene la investițiile în stocare și afirmă că „sub 1% din consum vine din baterii de rețea”, în timp ce Europa ar avea în plan creșterea capacității de stocare în baterii de la 50 la 70 de gigawați-oră. Cum ajung fluctuațiile din PZU să conteze pentru facturi Deși variațiile orare din PZU nu sunt „prețurile pe care le plătesc clienții în acele intervale”, pentru că „nu avem o tarifare orară”, Cherciu explică faptul că aceste extreme ridică prețul mediu al energiei, care intră în costul final, în funcție de furnizor și de contracte. Tot el susține că investițiile în stocare ar putea stabiliza piața și reduce presiunea asupra prețurilor, argumentând că ar fi mai mici decât pierderile generate de situația actuală. În privința riscului de pene de curent, expertul consideră scenariul „puțin probabil”, invocând contribuția prosumatorilor la stabilitatea rețelei. [...]