Știri
Știri

Europa Liberă își închide operațiunile din România pe 31 martie , relatează HotNews.ro , citând informații ale Pagina de Media. Publicația, finanțată de Congresul Statelor Unite, ar urma să își înceteze activitatea după opt ani, într-un context mai larg de reducere a finanțării pentru Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL). Redacția Europa Liberă România are aproximativ 20 de angajați, iar închiderea vine după ce președintele american Donald Trump a suspendat finanțarea pentru RFE/RL în martie 2025, potrivit aceleiași surse. Europa Liberă este continuatorul serviciului Radio Europa Liberă, recepționat în România în perioada comunismului și până în 2008, după aderarea României la Uniunea Europeană. Proiectul a revenit în 2018, pe fondul creșterii fenomenului de dezinformare. Publicația s-a lansat în România cu Sabina Fati la conducere, iar ulterior poziția de director a fost preluată de Elena Vijulie, care conduce redacția și în prezent. HotNews.ro notează că Europa Liberă a publicat de-a lungul timpului mai multe investigații, iar în octombrie 2025 a fost în topul citărilor, conform Pagina de Media. Potrivit articolului, dificultățile au fost amplificate de un ordin executiv semnat de Donald Trump la 16 martie 2025, care viza reducerea cheltuielilor Agenției SUA pentru Media Globale (USAGM), instituție de care depinde și RFE/RL. Autoritățile din Cehia, unde se află sediul central al RFE/RL, au cerut atunci statelor UE sprijin financiar, iar Uniunea Europeană a anunțat în mai 2025 că va debloca 5,5 milioane de euro pentru continuarea activităților. În paralel, conform Pagina de Media, serviciul Europa Liberă din Bulgaria ar urma să fie închis, iar serviciul maghiar a fost închis la mijlocul lunii noiembrie 2025, la cererea premierului Viktor Orban. [...]

China își demonstrează forța la Singapore Airshow , atrăgând atenția asupra eforturilor sale de a rivaliza cu Airbus și Boeing , informează Reuters . În cadrul evenimentului, China a prezentat progrese semnificative în domeniul aviației militare și comerciale, subliniind ambițiile sale de a câștiga influență în Asia de Sud-Est. Prezența militară și aeronautică a Chinei La spectacolul aerian, echipa de acrobație a Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare a prezentat avioanele de luptă Chengdu J-10C , marcând o premieră notabilă. Aceste avioane au câștigat notorietate în 2025, când varianta de export, J-10CE, a fost utilizată de Pakistan pentru a doborî un avion Rafale al Forțelor Aeriene Indiene. De asemenea, China a expus un model la scară a avionului J-35A , un luptător multirol stealth, atrăgând atenția oficialilor din domeniul apărării din Asia de Sud-Est. „Acesta este un mesaj clar că proiecția Chinei de putere este în creștere”, a declarat Tim Robinson, redactor-șef al revistei Aerospace a Societății Regale Aeronautice. Interesul comercial și competiția cu Airbus și Boeing În domeniul aviației comerciale, China își continuă eforturile de a intra pe piața dominată de Airbus și Boeing. Compania de stat COMAC a prezentat modelul C919 și a promovat viitorul C929 , un avion de mari dimensiuni aflat în faza de proiectare detaliată. Deși procesul de certificare europeană este îndelungat, China își concentrează eforturile asupra clienților din Asia de Sud-Est, cu un interes deosebit din partea participanților indonezieni. Contextul geopolitic și impactul asupra pieței Evenimentul a avut loc într-un moment politic sensibil, în contextul în care guvernele din Asia de Sud-Est devin tot mai nesigure cu privire la angajamentele de securitate ale SUA. Această situație a creat oportunități pentru China de a-și extinde influența în regiune, în special în contextul unei politici externe americane mai izolaționiste sub președinția lui Donald Trump. Perspective și provocări Deși China face progrese în domeniul aviației, analiștii occidentali estimează că va dura ani, dacă nu decenii, până când va putea concura efectiv cu giganții Airbus și Boeing la nivel global. Totuși, delegații au observat o ofensivă comercială mai amplă, inclusiv în piața pieselor de schimb alternative, răspunzând preocupărilor companiilor aeriene legate de lipsa de aprovizionare. Această demonstrație de forță la Singapore Airshow reflectă ambițiile Chinei de a-și extinde influența și de a-și consolida poziția în industria aviației, atât pe plan militar, cât și comercial. [...]