Știri
Știri din categoria Apărare

China își demonstrează forța la Singapore Airshow, atrăgând atenția asupra eforturilor sale de a rivaliza cu Airbus și Boeing, informează Reuters. În cadrul evenimentului, China a prezentat progrese semnificative în domeniul aviației militare și comerciale, subliniind ambițiile sale de a câștiga influență în Asia de Sud-Est.
La spectacolul aerian, echipa de acrobație a Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare a prezentat avioanele de luptă Chengdu J-10C, marcând o premieră notabilă. Aceste avioane au câștigat notorietate în 2025, când varianta de export, J-10CE, a fost utilizată de Pakistan pentru a doborî un avion Rafale al Forțelor Aeriene Indiene. De asemenea, China a expus un model la scară a avionului J-35A, un luptător multirol stealth, atrăgând atenția oficialilor din domeniul apărării din Asia de Sud-Est.
„Acesta este un mesaj clar că proiecția Chinei de putere este în creștere”, a declarat Tim Robinson, redactor-șef al revistei Aerospace a Societății Regale Aeronautice.
În domeniul aviației comerciale, China își continuă eforturile de a intra pe piața dominată de Airbus și Boeing. Compania de stat COMAC a prezentat modelul C919 și a promovat viitorul C929, un avion de mari dimensiuni aflat în faza de proiectare detaliată. Deși procesul de certificare europeană este îndelungat, China își concentrează eforturile asupra clienților din Asia de Sud-Est, cu un interes deosebit din partea participanților indonezieni.

Evenimentul a avut loc într-un moment politic sensibil, în contextul în care guvernele din Asia de Sud-Est devin tot mai nesigure cu privire la angajamentele de securitate ale SUA. Această situație a creat oportunități pentru China de a-și extinde influența în regiune, în special în contextul unei politici externe americane mai izolaționiste sub președinția lui Donald Trump.
Deși China face progrese în domeniul aviației, analiștii occidentali estimează că va dura ani, dacă nu decenii, până când va putea concura efectiv cu giganții Airbus și Boeing la nivel global. Totuși, delegații au observat o ofensivă comercială mai amplă, inclusiv în piața pieselor de schimb alternative, răspunzând preocupărilor companiilor aeriene legate de lipsa de aprovizionare.
Această demonstrație de forță la Singapore Airshow reflectă ambițiile Chinei de a-și extinde influența și de a-și consolida poziția în industria aviației, atât pe plan militar, cât și comercial.
Recomandate

Polonia refuză să-și mute sistemele Patriot în Orientul Mijlociu , potrivit Focus , invocând prioritatea apărării propriului spațiu aerian și rolul de stat de primă linie pe flancul estic al NATO. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a transmis că Varșovia nu intenționează să relocheze bateriile Patriot, după ce presa a relatat despre o solicitare informală a SUA. Publicația germană notează că informația privind cererea americană a fost relatată inițial de Rzeczpospolita , iar ulterior a fost preluată de Politico . „Sistemele noastre Patriot și armamentul lor servesc la protejarea spațiului aerian polonez și a flancului estic al NATO. Asta nu se schimbă și nu avem de gând să le mutăm nicăieri!” În prezent, armata poloneză are două baterii Patriot, cu un total de 16 lansatoare, capabile să angajeze rachete sau aeronave la distanțe de până la aproximativ 100 de kilometri. Din aceste lansatoare pot fi trase inclusiv rachete PAC-3 MSE, comandate de Polonia printr-un contract încheiat în 2019; o mare parte din cele aproximativ 200 de rachete ar fi deja în țară, conform aceleiași surse. Materialul mai consemnează că solicitarea SUA nu ar fi vizat în mod special Polonia, ci ar fi fost transmisă tuturor aliaților. Contextul este consumul ridicat de interceptori PAC-3 în Orientul Mijlociu, pe fondul operațiunilor militare conduse de SUA și Israel împotriva unor ținte din Iran. Potrivit Rzeczpospolita , SUA și state din Golf ar fi folosit circa 1.500 de rachete PAC-3 în primele 16 zile ale conflictului, inclusiv împotriva dronelor Shahed, deși unii experți militari ar fi considerat că acestea puteau fi contracarate cu mijloace de apărare antiaeriană mai ieftine. Pentru Varșovia, miza rămâne întărirea flancului estic al NATO, în condițiile în care Polonia se învecinează cu Rusia și Belarus și are la graniță Ucraina, unde războiul continuă din 2022. [...]

George Scutaru avertizează că Rusia ar putea testa NATO în lunile următoare , pe fondul tensiunilor din relația transatlantică și al mutării atenției SUA spre conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 CNN . Într-un interviu acordat postului, președintele New Strategy Center spune că Moscova ar putea încerca acțiuni „între Articolul 4 și Articolul 5” din Tratatul NATO, adică sub pragul unei invazii clasice, dar suficient de ambigue încât să pună presiune pe capacitatea Alianței de a reacționa unitar. În analiza sa, Scutaru leagă riscul unei astfel de „testări” de mesajele critice transmise de Donald Trump la adresa aliaților europeni, pe fondul implicării SUA în războiul din Orientul Mijlociu. El susține că aceste semnale pot fi interpretate la Moscova ca un indiciu de posibilă fisură în Alianță, ceea ce ar crește tentația unei acțiuni hibride (operațiuni neasumate, provocări limitate, presiune militară fără declararea explicită a agresiunii). „Eu cred că următoarele luni sunt cele mai dificile pentru securitatea Europei, pentru securitatea nord-atlantică, fiindcă Rusia ar putea să încerce ceva între Articolul 4, Articolul 5, nu neapărat o invazie, cât o incursiune, folosire a omuleților verzi, din nou ceva care să nu semene a agresiune.” Scutaru indică și un posibil efect indirect al conflictului din Orientul Mijlociu asupra războiului din Ucraina: diminuarea disponibilității unor resurse militare americane, inclusiv interceptori pentru sistemele Patriot (rachete PAC-2 și PAC-3), despre care afirmă că sunt folosiți intens în operațiunile din regiune. În acest context, el descrie o intensificare a atacurilor rusești cu drone, inclusiv în timpul zilei, și menționează intervale de atacuri care ar ajunge la sute de drone și zeci de rachete. În ceea ce privește România, Scutaru spune că un scenariu de risc ar putea include o „incursiune masivă de drone”, invocând un episod similar raportat în Polonia, unde „au intrat 20 de drone în spațiu aerian polonez”. Totodată, el afirmă că România ar avea vulnerabilități în zona economică exclusivă (perimetrul maritim în care statul are drepturi asupra resurselor), atât din cauza unor capabilități insuficiente, cât și a unui „vid legislativ” privind intervenția în astfel de situații. În paralel, Scutaru amintește că, atunci când se discută despre posibile „puncte de test” pentru NATO , statele baltice rămân în prim-plan din cauza proximității terestre cu Rusia, fiind menționat și scenariul Narva (Estonia) ca posibilă acțiune hibridă. În ansamblu, mesajul său este că următoarele săptămâni și luni ar putea aduce presiuni crescute pe Flancul Estic, într-un moment în care atenția și resursele SUA sunt împărțite între mai multe crize. [...]

Polonia ia în calcul un „plan B” de securitate pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Mesajul a fost transmis în această săptămână de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , care a spus că Varșovia trebuie să evite să fie luată prin surprindere și să pregătească aranjamente alternative de securitate. „Ar trebui să tratăm retragerea SUA din NATO ca pe un scenariu posibil și să o luăm în serios — noi, în Polonia, mai ales pe flancul estic, și toți, din întreg spectrul politic”, a spus Sikorski pe X. Sikorski a susținut că Polonia are nevoie de diferite „polițe de asigurare” în loc să se bazeze integral pe NATO, fără să detalieze cum ar arăta o abordare alternativă. În același timp, el a reiterat că NATO rămâne „piatra de temelie” a securității Poloniei și că țara vrea să rămână un aliat „bun și loial” al Statelor Unite, dar nu poate ignora declarațiile președintelui american. În articol se arată că Trump a provocat îngrijorare în rândul aliaților în această săptămână, sugerând că SUA ar putea părăsi alianța, invocând frustrarea față de Europa în contextul a ceea ce el consideră a fi lipsa de sprijin pentru războiul de o lună dintre SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să meargă săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu Trump, vizită despre care se precizează că a fost relatată inițial de The Wall Street Journal și planificată anterior, dar care ar putea include pe agendă și subiectul apartenenței SUA la NATO. Secretarul de stat Marco Rubio a criticat, în această săptămână, țări precum Spania pentru refuzul de a permite accesul SUA la baze și la spațiul aerian pentru operațiuni legate de Iran și a spus că relația dintre SUA și Europa ar trebui reevaluată după conflict. Pentru Polonia, întărirea legăturilor militare cu SUA a rămas o prioritate, Varșovia crescând achizițiile de echipamente militare americane și investițiile în infrastructura folosită de forțele SUA, pe fondul poziționării sale pe flancul estic al NATO. [...]

Pentagonul raportează 13 militari americani uciși și 365 răniți de la începutul războiului cu Iranul, potrivit News.ro , care citează date publicate de Pentagon și preluate de BBC. Din totalul de 365 de răniți în acțiuni de luptă, cei mai mulți provin din trupele terestre: 247 de militari. Restul sunt 63 din Marină, 36 din forțele aeriene și 19 pușcași marini, conform acelorași date. Numărul militarilor americani care și-au pierdut viața de la declanșarea conflictului se ridică la 13. În plan operațional, cel mai recent incident menționat este doborârea unui avion de vânătoare deasupra Iranului, eveniment care a declanșat o operațiune de căutare și salvare; unul dintre piloți a fost recuperat. Pe fondul continuării războiului, președintele SUA, Donald Trump, a cerut vineri o reducere cu 10% a cheltuielilor non-apărare pentru anul fiscal 2027 și, în paralel, o creștere cu 500 de miliarde de dolari a bugetului militar. Solicitarea vine într-un context descris ca dificil, cu trimiterea de militari americani în Orientul Mijlociu și cu presiuni economice interne, inclusiv scumpirea benzinei asociată conflictului. Propunerea ar ridica cheltuielile de apărare la 1,5 trilioane de dolari, de la aproximativ 1 trilion de dolari în 2026, și include o majorare salarială de 5% până la 7% pentru personalul militar, în condițiile în care mii de militari sunt desfășurați activ. [...]

Două aeronave militare americane s-au prăbușit în Iran în aceeași zi , relatează Adevărul , citând oficiali americani care spun că pilotul celui de-al doilea aparat a fost salvat în siguranță. Este vorba despre un avion de atac A-10 Warthog, care s-ar fi prăbușit în apropierea Strâmtorii Ormuz, aproape în același timp în care un alt avion militar american, un F-15E, ar fi fost doborât deasupra sudului Iranului, potrivit The Guardian . Conform informațiilor publicate, pilotul aeronavei A-10 a fost recuperat rapid de forțele americane și se află în siguranță. Incidentul ar reprezenta a doua pierdere de aeronavă militară americană într-o singură zi, după apariția informațiilor privind doborârea unui F-15. În același context, au existat și relatări despre prăbușirea unui elicopter Black Hawk, însă detaliile rămân neclare. Separat, Iranul a anunțat că vineri, 3 aprilie, un avion de vânătoare american F-35 ar fi fost doborât deasupra teritoriului său, iar agenția de presă de stat ar fi susținut că este puțin probabil ca pilotul să fi supraviețuit. Informația este plasată pe fondul unor tensiuni accentuate, după ce Teheranul a lansat în aceeași zi atacuri asupra unor ținte din Orientul Mijlociu, inclusiv rachete asupra Israelului și Bahrainului, precum și atacuri cu drone care ar fi provocat incendierea unei rafinării de petrol din Kuweit. Adevărul mai notează un incident anterior, din 19 martie, când un F-35 ar fi fost lovit în timpul unei misiuni deasupra Iranului și ar fi fost nevoit să aterizeze de urgență la o bază din Orientul Mijlociu, după ce ar fi fost atins de o rachetă iraniană. [...]

Un avion de vânătoare american a fost doborât deasupra Iranului , iar o operațiune de căutare și salvare este în desfășurare, potrivit Reuters . Doi oficiali americani au declarat agenției, vineri, 3 aprilie, că este primul incident de acest tip cunoscut public de la începutul războiului, în urmă cu aproape cinci săptămâni. Pentagonul și Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) nu au răspuns solicitărilor de comentarii, notează Reuters. În paralel, autorități iraniene au cerut civililor să fie atenți la eventuali supraviețuitori, iar pe rețelele sociale au apărut imagini care ar pretinde că arată epava aeronavei. Unul dintre oficialii americani citați de Reuters a spus că aeronava era un F-15. Analistul de imagini William Goodhind, de la Contested Ground, a apreciat că fotografiile cu ampenajul (coada) publicate online sunt compatibile cu un F-15E Strike Eagle, o variantă care are echipaj de doi membri. Guvernatorul provinciei Kohgiluyeh și Boyer-Ahmad a spus că oricine ar captura sau ucide echipajul „ar fi felicitat în mod special”, a relatat agenția semi-oficială iraniană ISNA, potrivit Reuters. Incidentul are loc pe fondul escaladării retoricii președintelui american Donald Trump, care a amenințat că va bombarda Iranul „înapoi în Epoca de Piatră”, inclusiv prin atacarea infrastructurii energetice și a instalațiilor de desalinizare, în încercarea de a forța Teheranul să încheie războiul în condițiile Washingtonului, consemnează Reuters. Potrivit CENTCOM, de la începutul conflictului au fost uciși 13 militari americani și peste 300 au fost răniți; până acum, niciun militar american nu a fost luat prizonier de Iran. Reuters mai arată că perspectiva ca piloți americani să fie în viață și să se ascundă pe teritoriul iranian ridică miza pentru SUA, într-un război care, conform sondajelor, are dificultăți în a obține sprijin popular în rândul americanilor. În plan militar, Reuters amintește că, deși Trump a prezentat în repetate rânduri armata iraniană ca fiind înfrântă, informații ale serviciilor de informații americane indică faptul că Iranul păstrează încă o parte semnificativă din capabilitățile de rachete și drone, potrivit unei relatări anterioare a Reuters . Conform surselor agenției, SUA ar fi putut confirma cu certitudine distrugerea a aproximativ o treime din arsenalul de rachete al Iranului, în timp ce statutul unei alte treimi rămânea mai puțin sigur. Elementele-cheie ale informațiilor raportate până acum includ: avion de vânătoare american doborât deasupra Iranului, cu operațiune de căutare și salvare în curs; tipul aeronavei indicat de un oficial american: F-15, cu evaluări din imagini care sugerează varianta F-15E (echipaj de doi); apeluri ale autorităților iraniene către civili pentru identificarea supraviețuitorilor și apariția unor imagini neconfirmate cu epava; context de escaladare regională, cu efecte economice: creșterea prețurilor la energie și temeri privind inflația la nivel global; opoziție internă în SUA față de continuarea conflictului, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos . Războiul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, s-a extins în Orientul Mijlociu și a provocat mii de morți, afectând economia globală prin scumpirea energiei, relatează Reuters. În acest context, soarta echipajului avionului doborât poate deveni un test major atât pentru capacitatea militară de recuperare a personalului, cât și pentru costurile politice ale continuării operațiunilor. [...]