Știri
Știri din categoria Politică
Doi senatori americani cer Pentagonului să verifice posibile investiții chineze în SpaceX, potrivit Reuters, pe fondul acuzațiilor că investitori cu legături în China ar fi dobândit „pe ascuns” participații în compania privată de rachete a lui Elon Musk. Solicitarea vine într-un moment în care rolul SpaceX în infrastructura de securitate a SUA a crescut, iar orice expunere la capital străin este tratată ca un risc potențial.
Demersul aparține senatorilor democrați Elizabeth Warren și Andy Kim, care i-au trimis o scrisoare secretarului Apărării, Pete Hegseth, cerând o analiză „imediată” a situației. În scrisoare, cei doi invocă riscuri pentru securitatea națională și cer clarificări despre existența și amploarea unei eventuale dețineri chineze în SpaceX.
„o amenințare la adresa securității naționale, care ar putea pune în pericol infrastructura militară, de informații și civilă cheie”
Miza este amplificată de faptul că SpaceX lansează sateliți militari și de informații pentru SUA și operează rețeaua de comunicații Starlink, folosită de Pentagon și pentru sprijinirea apărării Ucrainei. În acest context, senatorii susțin că o eventuală participație chineză ar putea crea vulnerabilități legate de accesul la informații sensibile sau la tehnologii critice.
Potrivit Reuters, parlamentarii își bazează solicitarea pe relatări din presă și pe mărturii din instanță care ar indica faptul că investitori cu legături în China ar fi direcționat bani prin entități din Insulele Cayman și Insulele Virgine Britanice, pentru a masca achiziții de acțiuni SpaceX. SpaceX nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, notează agenția.
În scrisoare este menționat și cadrul de reglementare american privind „proprietatea, controlul sau influența străină” (FOCI), un set de reguli aplicate atunci când o companie care lucrează cu guvernul poate fi expusă influenței externe. Senatorii cer Departamentului Apărării să dezvăluie amploarea oricărei dețineri chineze, să evalueze dacă SpaceX intră sub cerințe de „atenuare” FOCI și să stabilească dacă investițiile străine ar trebui analizate de Comitetul pentru Investiții Străine în Statele Unite (CFIUS), organismul care poate impune condiții sau bloca tranzacții din motive de securitate.
Un element concret invocat în sprijinul îngrijorărilor este un litigiu în Delaware, unde o instanță a susținut anul trecut decizia unui administrator de fond de a elimina un investitor chinez dintr-un vehicul investițional creat pentru a cumpăra acțiuni SpaceX. Administratorul, Iqbaljit Kahlon, ar fi acceptat ca partener limitat compania chineză listată Leo Investments, însă SpaceX i-ar fi transmis că fondul nu poate cumpăra acțiuni dacă Leo rămâne implicată, ceea ce a dus la excluderea investitorului și returnarea a 50 de milioane de dolari, conform documentelor din instanță citate de Reuters.
Senatorii au cerut un răspuns până la 20 februarie. În argumentația lor, ei indică și faptul că achiziția recentă a xAI de către SpaceX ar crește urgența întrebărilor privind capitalul chinez, prin extinderea ariei de tehnologii și date sensibile asociate companiei.
Recomandate
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , condiționează participarea într-un viitor guvern tehnocrat de continuitatea politică necesară pentru finalizarea PNRR , potrivit Digi24 . El spune că ar accepta o formulă de tehnocrați condusă de Alexandru Nazare doar dacă există „un acord de principiu” din partea premierului Ilie Bolojan, invocând riscul ca o schimbare bruscă de direcție să afecteze credibilitatea României. Pîslaru a explicat, într-o intervenție la podcastul „Friendly Fire cu Moise și Vlad”, că se află în actualul executiv pentru că Ilie Bolojan „a avut încredere” să-i ofere această poziție și că, înainte de a lua o decizie privind o eventuală continuare într-o altă formulă guvernamentală, ar considera firesc să se consulte cu prim-ministrul. „Mi se pare o chestie de minim bun simţ să fac lucrul acesta şi să mă consult cu domnia sa.” Condiția-cheie: acordul lui Bolojan și o configurație care să nu rupă continuitatea Întrebat în ce guvern nu ar intra, Pîslaru a spus că nu ar accepta nicio formulă în care, după discuția cu Ilie Bolojan, nu ar avea acordul de principiu al acestuia pentru a participa, motivând prin „bun simț” și „o minimă loialitate”. A adăugat că nu este „la ordinul” premierului, ci vorbește despre o consultare pe care o consideră necesară din perspectiva integrității personale. Totodată, Pîslaru a precizat că nu ar intra într-un guvern în care ar fi AUR. Miza invocată: finalizarea PNRR și credibilitatea României Despre varianta unui guvern de tehnocrați condus de Alexandru Nazare, ministrul interimar a spus că este „una din opțiuni”, dar numai după consultarea cu premierul și în condițiile unui acord de principiu din partea acestuia. Argumentul central invocat este legat de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență): Pîslaru afirmă că ar lua în calcul o continuare „cel puțin” pentru o perioadă, pentru a putea finaliza programul. „Motivul pentru care aş gândi o continuare, cel puţin, măcar o perioadă de timp, este să pot finaliza PNRR-ul. (...) Mi se pare că o schimbare de macaz în acest moment ar afecta şi credibilitatea României.” În material nu sunt oferite detalii despre calendarul unei eventuale reconfigurări guvernamentale sau despre pașii concreți ai negocierilor; poziția lui Pîslaru este prezentată ca disponibilitate condiționată de acordul premierului și de configurația viitorului executiv. [...]
O declarație istorică neverificabilă reaprinde o dispută politică după ce Adrian Năstase a susținut, într-un podcast, că ar fi primit în 1992 o propunere din partea lui Corneliu Coposu de a candida la prezidențiale din partea PNȚCD, iar Fundația „Corneliu Coposu ” a respins public afirmația, potrivit Digi24 . Adrian Năstase a relatat episodul în podcastul „Țeapă sau drept ”, realizat de Paul Anghel, fost director general al ANPC. Fostul premier a spus că, în 1992, când era ministru de Externe și nu mai era membru FSN, Coposu i-ar fi propus să fie candidatul PNȚCD la alegerile prezidențiale, propunere pe care afirmă că a refuzat-o. În același context, Năstase a mai susținut că a rămas într-o „legătură foarte bună” cu liderul țărănist, menționând inclusiv o colaborare legată de aducerea în țară a osemintelor lui Nicolae Titulescu. Replica Fundației „Corneliu Coposu”: „o mizerie aruncată în spațiul public” Fundația „Corneliu Coposu” a reacționat calificând declarația lui Năstase drept „o mizerie aruncată în spațiul public de către un fost prim-ministru, condamnat penal”. Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației, a precizat că acesta este singurul comentariu pe care îl face pe subiect și a invocat o replică atribuită lui Corneliu Coposu, dintr-o emisiune TV de la începutul anului 1994. „Eu sunt bătrân, în spatele meu stau cinci milioane de oropsiţi ai regimului comunist. Dumneavoastră sunteţi tânăr, în spatele dvs. stau şapte milioane de ghiftuiţi, ne putem oare compara?” De ce contează Schimbul de replici readuce în prim-plan o zonă sensibilă a memoriei politice post-1989: reinterpretarea relațiilor dintre liderii tranziției și folosirea unor episoade greu de probat public, în absența unor documente sau confirmări independente prezentate în material. În acest caz, reacția instituțională a Fundației mută discuția din registrul anecdotic în cel al contestării ferme a credibilității afirmației. [...]
Eugen Tomac evită un răspuns direct privind preluarea funcției de premier, pe fondul discuțiilor de la Cotroceni despre un guvern cu susținere parlamentară , potrivit Newsweek . Întrebat dacă ar accepta nominalizarea, europarlamentarul a spus doar că „Țara are nevoie de Guvern, sigur”. Miza discuțiilor, conform informațiilor prezentate, este una de funcționare instituțională: la Cotroceni ar fi analizate trei variante de prim-ministru, toate din afara grupărilor politice parlamentare, iar negocierile se concentrează pe „gradul de susținere” pe care l-ar avea un nou guvern în rândul deputaților și senatorilor. Cine sunt numele vehiculate pentru funcția de premier Printre principalele nume menționate se află: Radu Burnete, consilier prezidențial; Eugen Tomac, europarlamentar și consilier la Cotroceni, totodată președinte al Partidului Mișcarea Populară ; Delia Velculescu, șefa misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud (invocată și la formarea precedentului guvern); Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României, informație atribuită News.ro. De ce contează: problema majorității din Parlament Faptul că sunt luate în calcul variante din afara grupărilor parlamentare mută centrul de greutate pe aritmetica legislativă: fără o susținere suficientă în Parlament, un executiv nou ar putea avea dificultăți de învestire și de guvernare, iar acesta este punctul pe care se poartă discuțiile, conform sursei. În acest context, declarația lui Tomac rămâne una de principiu, fără un angajament explicit privind acceptarea nominalizării. [...]
Guvernul vrea să amâne până în 2031 creșterile salariale ale demnitarilor , într-o încercare de a reduce presiunea bugetară și de a evita ca ajustările nete cele mai mari să ajungă la vârful administrației, în timp ce alte categorii din sectorul public au majorări „limitate sau inexistente”, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că a primit mandat de la premierul interimar Ilie Bolojan să negocieze la Bruxelles înghețarea sau eșalonarea acestor creșteri, în cadrul renegocierii finale a PNRR. Pîslaru afirmă că săptămâna viitoare va merge la Bruxelles pentru a susține această poziție în discuțiile cu Comisia Europeană , deși admite că nu poate garanta rezultatul. El invocă „spațiul bugetar disponibil” și contextul „fiscal și social dificil” ca argumente pentru o distribuire mai echilibrată a efortului. Miza: echitate în reformă și acceptabilitate publică Ministrul interimar plasează discuția în interiorul reformei salarizării unitare din sectorul public, pe care o consideră necesară pentru a aduce „ordine, predictibilitate și echitate” într-un sistem cu „prea multe excepții, sporuri și dezechilibre”. În același timp, el susține că România trebuie să poată remunera „adecvat și unitar” funcțiile de demnitate publică, pentru a atrage profesioniști. Totuși, în actualul context, Pîslaru argumentează că demnitarii nu ar trebui să fie principalii beneficiari ai creșterilor nete, mai ales când alte familii ocupaționale au ajustări reduse sau deloc. Ce cere România Comisiei Europene și ce urmează Mandatul primit de Pîslaru vizează negocierea cu Comisia Europeană a uneia dintre următoarele variante pentru salariile demnitarilor, până în 2031: înghețarea creșterilor; eșalonarea creșterilor. El arată că poziția exprimată până acum de Comisia Europeană a fost ca viitoarea lege a salarizării să fie aplicată unitar în întreg sectorul public, dar spune că va încerca să obțină „o evaluare diferită”, folosind „toate argumentele disponibile”. În final, Pîslaru afirmă că va susține la Bruxelles o reformă „corectă, sustenabilă și responsabilă”, care să țină cont atât de angajații din sectorul public, cât și de contribuabili, reiterând că nu poate promite un rezultat, dar că va apăra ferm poziția Guvernului. [...]
Ursula von der Leyen îl primește vineri la Bruxelles pe premierul ungar Péter Magyar, într-un demers legat de deblocarea fondurilor UE înghețate , potrivit Politico . Întâlnirea are loc vineri după-amiază, iar Comisia Europeană a confirmat programarea după câteva zile de incertitudine la Bruxelles privind dacă și când va avea loc întrevederea. Budapesta încearcă să „reseteze” relația tensionată cu instituțiile europene, după anii de confruntare din perioada fostului lider Viktor Orbán, înlăturat de la putere. Mișcarea centristă a lui Magyar a câștigat alegerile din Ungaria luna trecută, iar noul guvern urmărește să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene înghețate din cauza încălcărilor statului de drept atribuite administrației anterioare. Miza: 10,4 miliarde euro din fonduri de redresare post-pandemie Prioritatea declarată a guvernului Magyar este deblocarea a 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fondurile de redresare post-pandemie ale UE, a declarat pentru Politico ministrul ungar de Externe, Anita Orbán (fără legătură de rudenie cu fostul premier). Comisia Europeană a precizat că eliberarea banilor depinde de îndeplinirea unor criterii de reformă. Ungaria încearcă să finalizeze condițiile necesare pentru a se califica, iar solicitarea formală pentru accesarea fondurilor trebuie depusă până la 31 august , conform aceleiași surse. Negocieri politice vs. „probleme tehnice” rămase Magyar susține că există un „acord politic” privind eliberarea fondurilor înghețate. În paralel, un oficial al Comisiei a declarat pentru Brussels Playbook (newsletter-ul Politico) că au rămas nerezolvate „câteva” chestiuni tehnice. Cei doi au mai avut o întâlnire la Bruxelles în aprilie, descrisă ca un început al negocierilor pentru deblocarea banilor înainte de termenul-limită. Agenda de la Bruxelles: NATO și Belgia Înaintea întâlnirii cu șefa Comisiei, Magyar urmează să aibă joi discuții la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , iar separat se va vedea și cu premierul Belgiei, Bart De Wever, potrivit informațiilor citate de Politico. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne dacă noul guvern de la Budapesta reușește să transforme schimbarea politică internă într-un calendar credibil de reforme, suficient pentru a îndeplini condiționalitățile Comisiei și a debloca finanțarea europeană. [...]
Guvernul vrea să eșaloneze majorările pentru demnitari ca să nu blocheze acordul cu Comisia Europeană pe legea salarizării , potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că l-a mandatat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , să ceară Comisiei Europene acceptul pentru creșteri „eșalonate” ale salariilor demnitarilor prevăzute în noua lege a salarizării. Miza este una de reglementare cu impact bugetar: demnitarii trebuie incluși în ierarhia salarială a sistemului public, însă Bolojan susține că majorarea veniturilor lor „nu reprezintă o prioritate” în contextul economic actual. „L-am mandatat astăzi pe domnul ministru Pîslaru ca, în negocierile pe care le poartă în aceste zile cu Comisia Europeană (...) să caute să eșaloneze în următorii ani creșterea salariilor la demnitari. Țara are multe probleme (...) Dar nu asta este prima noastră grijă.” De ce contează: acordul Comisiei Europene și banii din PNRR În discuție este proiectul noii legi a salarizării, iar Bolojan leagă adoptarea și acceptarea ei de către Comisia Europeană de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. În același timp, el indică presiunea pe buget: România ar avea „printre cele mai mari cheltuieli de personal din Europa raportat la veniturile statului”, conform afirmațiilor citate de Digi24. Ce urmează Negocierea cu Comisia Europeană este în derulare, iar mandatul dat ministrului Pîslaru vizează obținerea unui acord pentru calendarul de aplicare a creșterilor la demnitari, astfel încât acestea să fie distribuite pe mai mulți ani. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este precizat un termen exact sau un scenariu final de eșalonare. [...]
