Știri
Știri

Romgaz consideră Azomureș un activ în dificultate, iar investițiile necesare ar putea depăși prețul de achiziție , potrivit declarațiilor directorului general Răzvan Popescu. Conform Bursa , șeful companiei a explicat că eventualul preluări a combinatului implică nu doar costul cumpărării, ci și un amplu program de modernizare pe termen lung. Popescu a descris Azomureș drept un „activ în dificultate”, invocând pierderile din ultimii ani și contextul nefavorabil al pieței europene a îngrășămintelor. În Europa, costul gazului natural reprezintă aproximativ 70% din prețul final al îngrășămintelor, iar producătorii locali concurează cu importuri din Orientul Mijlociu, Statele Unite sau China, unde gazul este de până la cinci ori mai ieftin. La aceste presiuni se adaugă: costurile certificatelor de emisii CO2; obligațiile din cadrul Net Zero Industry Act; necesitatea retehnologizării instalațiilor de amoniac; investiții în captarea și injectarea carbonului; costuri mai ridicate cu forța de muncă. Directorul Romgaz a subliniat și diferența majoră de vechime între combinatele europene, cu o medie de aproximativ 40 de ani, și cele din Orientul Mijlociu, unde activele au în medie doi-trei ani, ceea ce afectează competitivitatea. În opinia sa, investițiile necesare pentru a aduce Azomureș la standardele tehnologice și de mediu impuse la nivel european ar fi „incomparabil mai mari” decât prețul de achiziție. Totuși, Popescu a precizat că o eventuală tranzacție ar fi analizată strict din perspectivă economică, în funcție de preț și de oportunitatea de a valorifica gazul pe lanțul chimic, și nu ar avea o motivație politică. Decizia finală va depinde de calculul dintre profitul obținut din vânzarea gazului pe piața liberă și valoarea adăugată generată prin procesarea acestuia în produse chimice, într-un sector aflat sub presiunea competiției globale și a reglementărilor climatice europene. [...]

Au început interviurile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT , iar primii evaluați, luni, 23 februarie 2026, au fost candidații pentru conducerea Ministerului Public. Potrivit HotNews.ro , pentru funcția de procuror general candidează Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, și procurorul militar Bogdan Pîrlog, iar pentru postul de adjunct s-a înscris actualul șef al DNA, Marius Voineag . Ce propun candidații la Parchetul General Cristina Chiriac a pledat pentru un Minister Public „modern” și mai vizibil în spațiul public, afirmând că procurorul general trebuie să fie „principala voce” a instituției și să ofere răspunsuri clare societății. Ea a indicat deficitul de personal drept una dintre principalele probleme și a vorbit despre nevoia de creștere a capacității investigative, digitalizare și consolidarea încrederii publice. Întrebată care ar fi prima decizie managerială, a răspuns că ar trebui să stabilească mai întâi un plan de priorități. Bogdan Pîrlog a vorbit despre „o profundă criză la nivel de sistem” și despre pierderea încrederii publice în justiție. El a criticat promovările bazate pe interviu la instanța supremă și a susținut necesitatea regândirii organigramei, apreciind că există unități „profund ineficiente” și prea multe funcții de conducere. Întrebat despre sancțiunea disciplinară primită anul trecut, Pîrlog a afirmat că legea ar trebui să stabilească reguli clare și unitare privind condițiile de acces la funcțiile de vârf. Marius Voineag, singur candidat pentru funcția de adjunct Actualul șef al DNA, Marius Voineag, candidează fără contracandidat pentru postul de adjunct al procurorului general. El a anunțat că obiectivul central este transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General, cu accent pe: creșterea capacității investigative; extinderea programelor de formare profesională; promovarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției; integrarea unor soluții de inteligență artificială; îmbunătățirea comunicării publice. Întrebat despre cel mai mare eșec la conducerea DNA , Voineag a indicat comunicarea, apreciind că explicațiile publice ar fi putut fi mai clare pentru a consolida încrederea în instituție. Calendarul selecției Interviurile pentru DNA sunt programate marți, 24 februarie, iar cele pentru DIICOT miercuri și joi, 25-26 februarie. Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, după care ministrul Justiției va trimite propunerile motivate către CSM pentru aviz consultativ. Decizia finală aparține președintelui Nicușor Dan. Miza acestor audieri este stabilirea noii conduceri a marilor parchete într-un moment în care candidații invocă atât presiunea publică asupra sistemului judiciar, cât și nevoia de reformă internă și recâștigare a încrederii societății. [...]